referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Consiliul europei

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Consiliul Europei este o organizaţie internaţională cu caracter regional care a luat fiinţă la data de 5 mai 1949, fiind creată iniţial de un număr de 10 state membre fondatoare, acestea fiind: Belgia, Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Suedia...

Varianta Printabila 


1

Consiliul Europei este o organizaţie internaţională cu caracter regional care a luat fiinţă la data de 5 mai 1949, fiind creată iniţial de un număr de 10 state membre fondatoare, acestea fiind: Belgia, Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Suedia.

 

Astăzi Consiliul Europei are un număr de 46 state membre a căror evoluţie cronologică de aderare la Organizaţie este următoarea: Grecia (august 1949, in urma ncheierii războiului civil ntre forţele comuniste şi cele naţionaliste), Turcia (august 1949), Islanda şi Germania n 1950, Austria 1956, Cipru 1961, Elveţia 1963, Malta 1965, Portugalia 1976, Spania 1977, Liechtenstein 1978, San Marino 1988, Finlanda 1989, Ungaria 1990, Polonia 1991, Bulgaria 1992, Cehia, Estonia, Lituania, Romnia, Slovacia, Slovenia 1993, Andora 1994, Albania, Letonia, Macedonia, Moldova, Ucraina 1995, Croaţia şi Rusia 1996, Georgia 1999, Armenia şi Azerbaidjan n 2001, Bosnia şi Herzegovina 2002, Serbia şi Muntenegru 2003, Monaco 2004.

 

Statutul de observator pe lngă organismele interguvernamentale ale Consiliului Europei revine statelor: Canada, Vatican, Japonia, Statele Unite, Mexic.

 

Obiectivul principal al Consiliului Europei este realizarea unei unităţi mai stnse ntre cele 46 state membre pentru protejarea libertăţilor individuale, libertăţilor politice şi a statului de drept, principiile care constituie fundamentul tuturor democraţiilor autentice şi care influenţează viaţa tuturor europenilor.Toate statele membre ale Organizaţiei au obligaţia de a face ca libertăţile, demnitatea omului şi bunăstarea indivizilor  să devină principii ferme ale acţiunilor guvernamentale.

 

Printre celelalte obiective ale Consiliului Europei sunt: promovarea democraţiei pluraliste, problema securităţii cetăţeanului, combaterea rasismului,xenofobiei,intoleranţei, protecţia minorităţilor naţionale, coeziunea socială şi calitatea vieţii, cooperarea şi coeziunea judiciară.

 

Instrumentele juridice adoptate n cadrul Consiliului Europei.

 

Pentru promovarea şi realizarea obiectivelor propuse, n cadrul organismelor Consiliului Europei au fost adoptate o serie de convenţii, carte,documente, printre care menţionăm:

- Convenţia Europeană a Drepturilor Omului : reprezintă cel mai coerent şi dezvoltat sistem din lume privind protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului ce a fost adoptat n 1950.

- Carta Social Europeană a Drepturilor Omului adoptată n 1965

Convenţia Cadru privind protecţia minorităţilor naţionale adoptată n 1994

- Convenţia privind prevenirea torturii, a pedepselor şi a tratamentelor inhumane sau degradante adoptată n 1997

- Carta Europeană a autonomiilor locale

- Convenţia Europeană privind partind participarea străinilor la viaţa publică la nivel local

- Carta Europeană a limbilor regionale şi minoritare.

 

Sediul Consiliului Europei este Platul Europei din Strasburg.

 

Cu privire la funcţionarea Consiliului Europei, acesta este finanţat de guvernele statelor membre ale căror contribuţii la bugetul Organizaţiei sunt calculate proporţional cu populaţia şi bogăţia lor. De exemplu, bugetul ordinar al Consiliului Europei pentru anul 2003 a fost de 175 milioane euro.

 

Limbile oficiale ale Consiliului Europei sunt franceza şi engleza, dar se lucrază deasemenea n germană, italiană şi rusă.

 

Ca structură funcţională, Consiliul Europei este format din:

- Comitetul Miniştrilor

- Adunarea Parlamentară

- Congresul Puterilor Locale şi Regionale

- Secretariatul

 

1.COMITETUL MINIŞTRILOR

 

Din punct de vedere al deciziei şi acţiunii, Consiliul Miniştrilor decide activitatea Consiliului Europei. El decide deasemenea cum trebuie acţionat n sensul recomandărilor Adunării Parlamentare şi ale Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa şi n sensul propunerilor diverselor comitete interguvernamentale şi conferinţe ale miniştrilor specializaţi.

 

Comitetul Miniştrilor adoptă programul de activitate şi bugetul Consiliului Europei.

 

Discuţiile n cadrul Comitetului Miniştrilor se referă la toate subiectele politice de interes comun cu excepţia problemelor de apărare, discuţii privind aspectele politice ale integrării europene, dezvoltarea cooperării, apărarea instituţiilor democratice şi protecţia drepturilor omului.

 

Comitetul Miniştrilor este alcătuit din miniştrii afacerilor externe ai statelor membre care se reunesc de cel puţin două ori pe an pentru a trece n revistă cooperarea europeană, activitatea politică şi pentru a da impulsul politic necesar activităţii Organizaţiei.

 

Comitetul Miniştrilor organizează ntlnirile săptămnale la nivel de ambasadori, aceste ntlniri fiind completate de ntlniri ale grupurilor de raportori sau de grupurile de lucru nsărcinate cu aprofundarea anumitor chestiuni naintea luării deciziilor.

 

Comitetul Miniştrilor are o structură flexibilă, astfel că, atunci cnd proiectele nu sunt susţinute de toate statele membre, acesta are posibilitatea de a le lansa n cadrul acordurilor parţiale, permiţnd anumitor state membre să ntreprindă acţiuni comune n anumite domenii.

 

Deciziile Comitetului Miniştrilor sunt transmise guvernelor sub formă de recomandări sau fac obiectul convenţiilor şi acordurilor europene, obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele care l-au ratificat. Comitetul Miniştrilor adoptă declaraţiile şi rezoluţiile privind chestiunile politice de actualitate.Pnă ayi au fost adoptate peste 180 de convenţii care se referă la drepturile omului dar şi la alte domenii de activitate ale Organizaţiei, afirmnd şi ntărind coeziunea democratică, socială şi culturală a Consiliului Europei.

 

Deciziile Comitetului Miniştrilor necesită o majoritate de 2\3 din sufragiile exprimate iar majoritatea simplă este suficientă pentru chestiunile de procedură.Convenţiile şi recomandările sunt elaborate de comitetele de experţi guvernamentali, mandataţi de Comitetul Miniştrilor, generndu-se astfelun dialog ntre consideraţiile tehnice şi viziunea politică globală.Numeroase iniţiative politice sunt luate cu ocazia conferinţelor miniştrilor specializaţi, care au loc periodic.

 

Consiliul Europei a elaborat programe de cooperare şi asistenţă n favoarea noilor ţări membre, pentru ca acestea să beneficieze de experienţa lui. Programele au la bază rezultatele cooperării interguvernamentale ale 1

Consiliului Europei: instrumente de referinţă, reţele de experţi ct şi structuri şi mecanisme de cooperare.Ele au ca obiect consolidarea, ntărirea şi accelerarea reformelor democratice din ţările n cauză, astfel nct să se poată integra progresiv şi armonios n procesul şi structurile cooperării europene şi, n primul rnd, n Consiliul Europei. Programul privind măsurile de ncredere a fost creat pentru a susţine societăţile civile, iniţiative care au ca obiectiv ameliorarea reciprocă a cunoştinţelor şi cooperarea ntre comunităţile majoritare şi minoritare.

 

Statele europene care au aderat la statutul Consiliului Europei se angajează să recunoască principiul supremaţiei dreptului şi al aceluia n virtutea căruia persoanele aflate sub jurisdicţia lor trebuie să se bucure de drepturile omului şi de libertăţile fundamentale. Aceste state se angajează printre altele să colaboreze n mod sigur şi activ la realizarea unei uniuni mai stnse ntre ele şi să favorizeze progresul lor economic şi social. Fiecare stat membru este responsabil pentru onorarea acestor angajamente iar Comitetul Miniştrilor asigură caracterul efectiv al acestora. n caz de ncălcare gravă a obligaţiilor statutare de un stat membru, Comitetul Miniştrilor poate suspenda dreptul de reprezentare al acelui stat, l poate invita să se retragă sau poate chiar decide ncetarea apartenenţei la Organizaţie.

 

Comitetul Miniştrilor veghează asupra aplicării efective a convenţiilor şi acordurilor ncheiate ntre statele membre. Responsabilitatea Comitetului Miniştrilor privind Convenţia Europeană a Drepturilor Omului reflectă importanţa acestei convenţii, care constituie piatra de temelie a sistemului de protecţie a drepturilor omului n Europa. Supraveghind buna executare a deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de către statele membre, Comitetul Miniştrilor joacă un rol esenţial păstrnd credibilitatea acestui sistem, fără echivalent n restul lumii.

 

Extinderea Consiliului Europei a antrenat o mutaţie importantă a Organizaţiei, ct şi a rolului Comitetului Miniştrilor care a cunoscut o considerabilă dezvoltare a dimensiunilor politice a lucrărilor sale.

Consiliul Europei a consolidat dialogul instituţional cu reprezentanţii aleşi de cetăţenii europeni la nivel naţional şi local şi a extins dialogul politic şi asupra statelor nemembre şi a statelor care beneficiază de statutul de observator. El a intensificat cooperarea şi cu alte organisme europene, n particular cu Uniunea Europeană, Organizaţia de Cooperare şi Securitate n Europa şi Naţiunile Unite.

 

2. ADUNAREA PARLAMENTARĂ

 

 

Adunarea Parlamentară este un organism statutar al Consiliului Europei. Ea reprezintă forţele politice ale parlamentelor statelor membre şi se doreşte să fie motorul extinderii cooperării europene către toate statele democratice din Europa.

 

Adunarea Parlamentară şi stabileşte ordinea de zi, abordarea subiectelor de actualitate şi teme cu caracter prospectiv care tratează, n special, probleme ale societăţii şi chestiuni de politică internaţională. Deliberările sale joacă un rol important n orientarea activităţii Comitetului Miniştrilor şi a sectoarelor interguvernamentale ale Consiliului Europei. Ele se repercutează asupra guvernelor atunci cnd membri lor le transmit Parlamentelor naţionale.

 

Evenimentele survenite n ţările Europei centale şi de est la nceputul anilor 90 au conferit Adunării Parlamentare o misiune unică: să contribuie la integrarea acestor ţări n familia democraţiei europene şi să promoveze o veritabilă cooperare parlamentară ntre toate naţiile Europei.

 

Adunarea Parlamentară contribuie la construirea unei Europe extinse, fără frontiere.Statutul de invitat special creat de Adunarea Parlamentară n 1989, a permis delegaţiilor parlamentare ale ţărilor Europei centrale şi de est, angajate pe drumul democraţiei pluraliste, dar nefiind ncă membre ale Organizaţiei, să asiste la sesiunile plenare ale Adunării Parlamentare şi la reuniunile comisiilor lor. Contactele şi schimburile astfel stabilite au ncurajat procesul de democratizare al acestor ţări şi le-au facilitat aderarea la Consiliul Europei.

 

Cu ocazia fiecărei sesiuni sunt consacrate dezbateri ale evenimentelor din Europa şi din lume, care se concentreză, n special, asupra acelora care impun o acţiune la nivel european. Personalităţi marcante din ntreaga lume şi-au adus contribuţia la aceste dezbateri, printre care amintim: regele Juan Carlos, Francois Mitterrand, Ioan Paul II, Helmut Kohl, Mikhail Gorbachev, Vaclav Havel, Hosmi Mubarak, Yasser Arafat şi mulţi alţii.

 

Adunarea Parlamentară este, deasemenea, un forum parlamentar pentru alte organizaţii internaţionale, cum ar fi : O.C.D.E., B.E.R.D., Agenţia Spaţială Europeană şi mai multe instituţii specializate ale Naţiunilor Unite.Organizaţiile neguvernamentale participă n calitate de observatori la lucrările unui anumit număr de comisii, aducndu-şi contribuţia la manifestările importante organizate de Adunarea Parlamentară.

 

Din 1989 Adunarea Parlamentară contribuie activ la gestionarea crizelor din Europa.Dezbaterile ei privind chestiunile politice s-au fondat adesea pe concluziile misiunilor organizate pe teren şi pe dialogul permanent instaurat cu statele n cauză.Ea consolidează rolul politic al Consiliului Europei.

 

Reprezentanţii Adunării Parlamentare realizează vizite periodice n Europa pentru a stnge informaţii de primă mnă necesare elaborării rapoartelor Adunării, asigură observarea alegerilor şi se angajează n diplomaţia parlamentară.

 

Textele adoptate de Adunarea Parlamentară reprezintă orientări importante pentru Comitetul Miniştrilor, guverne, parlamente şi partide politice naţionale precum şi de alţi actori importanţi ai societăţii. Adunarea Parlamentară a fost de multe ori la originea a numeroase tratate internaţionale, convenţii europene şi alte instrumente juridice care formează baza unei veritabile legislaţii europene.

 

Adunarea Parlamentară organizează periodic conferinţe, simpozioane şi audieri parlamentare publice privind problemele majore ale timpului nostru : violenţa, intoleranţa, mediul, imigrarea, traficul de droguri, traficul de persoane, bioetica, media.Aceste audiţii iau forma unui dialog ntre parlamentari şi specialişti.

 

Ca şi reprezentare, Adunarea Parlamentară este formată dintr-un număr variabil de membrii aparţinnd statelor Consiliului Europei, astfel : Albania 4, Andora 2, Armenia 4, Austria 6, Azerbaidjan 6, Belgia 7, Bosnia şi Herzegovina 5, Bulgaria 6, Cehia 7, Croaţia 5, Cipru 3, Danemarca 5, Estonia 3, Elveţia 6, Finlanda 5, Franţa 18, Federaţia Rusă 18, Macedonia 3, Georgia 5, Germania 18, Grecia 7, Irlanda 4, Italia 18, Islanda 3, Liechtenstein 2, Letonia 3, Lituania 4, Luxemburg 3, Malta 3, Marea Britanie 18, Moldova 5, Norvegia 5, Olanda 7, Polonia 12, Portugalia 7, Romania 10,  Slovacia 5, San Marino 2, Serbia 7, Slovenia 3, Spania 12, Suedia 6, Turcia 12, Ucraina 12, Ungaria 7.Statutul de invitat special al Parlamentului din Belarus a fost suspendat la 13 ianuarie 1997.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica