referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Traficul ilicit de droguri si terorismul

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Definiţiile acestor termeni, care în majoritatea situatiilor sunt folosiţi ca fiind sinonimi, au un caracter general, dar nu cuprinzator pentru clasa de compuşi chimici ce face obiectul acestei lucrari, cum de altfel, se va constata din cele ce urmează...

Varianta Printabila 


1

Capitolul 1.  INTRODUCERE

 

 

In ultimii ani, flagelul drogurilor reprezintă fenomenul cel mai complex, profund şi tragic al lumii contemporane, n condiţiile n care, anual, miliarde de dolari şi sute de mii de oameni sunt angrenaţi n acest mariaj al morţii numit „Traficul şi consumul ilicit de droguri”. n perspectiva anilor viitori, amploarea acestui fenomen este deosebit de ngrijorătoare şi datorită faptului că nu există o statistică clară şi precisă a producţiei, traficului, consumului şi numărului celor decedaţi din cauza drogurilor.

Criminalitatea creată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic, medical, cultural şi politic cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar şi celor ale societăţii, ale multor persoane particulare, atentează la viaţa şi sănătatea cetăţenilor, influenţează n mod demoralizator asupra conştiinţei şi comportamentului oamenilor.

ngrijorarea specialiştilor n materie (medici, psihologi, sociologi, profesori, ziarişti, funcţionari din diferite organisme statale, specialişti cooptaţi n organizaţii neguvernamentale) este alimentată, n primul rnd, de mondializarea crescndă a acestei problematici şi de ştergerea, tot mai rapidă, a distincţiei, existente ntr-o recentă anterioritate, ntre ţările producătoare, consumatoare şi de tranzit.

Un exemplu elocvent, din acest punct de vedere, l constituie escaladarea problematicii n Romnia ncepnd cu anul 1990, cnd traficul ilicit şi abuzul de droguri au surclasat toate pronosticurile specialiştilor, astfel că dintr-o ţară de „tranzit” a devenit una „consumatoare de droguri”.

Alarma socială născută din proliferarea, fără precedent, a drogurilor conduce la ideea, deloc mulţumitoare, că strategiile de luptă adoptate mpotriva acestui fenomen, n general vorbind, de către comunitatea mondială şi de Guvernul Romniei, n special, s-au dovedit a fi ineficiente.

n prezent, traficul ilicit de droguri este o activitate criminală foarte lucrativă, cu caracter supranaţional, care acţionează n conformitate cu legile economiei de piaţă, avnd drept scop imediat alimentarea centrelor de consum şi, ca finalitate, obţinerea unor enorme beneficii, ceea ce presupune,n mod justificat, interesul statului de a-şi orienta, n mod ct mai eficient, propria politică n lupta antidrog, pentru apărarea sănătăţii propriilor cetăţeni şi salvarea valorilor socio-morale.

nsă, fiecare stat (ba chiar colectivităţile sociale din interiorul unei ţări) are anumite „particularităţi”, create de aşezarea geografică, de tradiţii, religie, cultură şi nu n ultimul rnd, de diversitatea şi disponibilitatea drogurilor, la un anumit moment dat. Aceste specificităţi trebuie corelate cu calitatea măsurilor preventive şi punitive luate de organele statale cu asemenea atribuţiuni. Iată de ce la orientarea politicii noastre, trebuie să se ia n consideraţie „profilul”traficului ilicit de droguri existent pe teritoriul Romniei n raport cu numeroşi alţi factori. Or, acest  lucru presupune, n primul rnd, o atentă şi complexă analiză şi concretizare a celor trei vectori care constituie structura fenomenului aflat n discuţie şi anume: drogul – individul – societatea


 

Capitolul 2. DROGURILE - TERMENI, NOTIUNI ŞI CRITERII DE CLASIFICARE

 

 

Rigurozitatea ştiintifică şi dorinţa de evitare a unor inadvertenţe ne impun ca, in debutul prezentei lucrari, sa facem o prezentare a principalilor termeni de specialitate cu care vom opera şi sa explicitam notiunile folosite n legatură cu aceştia, in conditiile in care, cu referire la heroina, cocaina, Ecstasy şi alii compuşi cu efecte asemanatoare asupra organismului uman, utilizarea unor termeni precum droguri, stupefiante, substante psihotrope şi substanţe narcotice poate sa genereze confuzii in anumite situatii.

Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, (ed. 1996), prin termenul "drog" se intelege o "substanta de origine vegetala, animal a sau minerala care se intrebuinteaza la prepararea unor medicamente şi ca stupefiant", termenul "stupefiant" defineşte o "substanţă medicamentoasa care inhiba centrii nervoşi, provocand o stare de inertie fizica şi psihica şi care, folosita mult timp, duce la obişnuinta şi la necesitatea unor doze crescande; substanţa care, prin folosire repetata, da naştere fenomenului de obişnuinţă", termenul "psihotrop, -ă" se refera la un "medicament cu actiune asupra psihicului", iar termenul "narcotic, -ă" se refera la o "substanţă, medicament, care provoacă narcoza - stare caracterizată prin pierderea cunoştintei, relaxare musculară, diminuarea sensibilităţii şi a reflexelor, provocată artificial prin acţiunea substantelor narcotice asupra centrilor nervoşi, n special in intervenţiile chirurgicale".

Definiţiile acestor termeni, care n majoritatea situatiilor sunt folosiţi ca fiind sinonimi, au un caracter general, dar nu cuprinzator pentru clasa de compuşi chimici ce face obiectul acestei lucrari, cum de altfel, se va constata din cele ce urmează.

Primele incercari de abordare unitara la nivel international a domeniului traficului şi consumului de droguri - atat in ceea ce priveşte tenninologia, ct şi politica faţă de aceste fenomene - dateaza de la inceputul secolului al XX-lea. Astfel, Conferinta de la Shanghai, din 1909, care a reunit treisprezece delegatii ale unor tari implicate activ in comertul cu opiu (SUA, China, Marea Britanie, Franta, Gennania, Italia, Olanda, Portugalia, Austro-Ungaria, Rusia, Japonia, Siam şi Persia) şi a vizat stabilirea unor criterii privind aceasta activitate. Ulterior, in cadrul Conferintei de la Haga din 1912, au fost stabilite noi reguli privind comertul cu opiu, morfina, cocaina şi codeina, fiind acreditata şi acceptata ideea necesitatii unui control al utilizarii acestor sub stante in scop medical.

La initiativa Societatii Natiunilor (predecesoarea Organizatiei Natiunilor Unite), in anul 1925, are loc Conferinta de la Geneva, in cadrul careia se stabilesc noi reguli privind comeţul şi utilizarea opiului şi a substantelor anterior amintite (printre care, pentru prima data, au fost incluse cannabisul şi heroina) şi se pun bazele unui "Comitet central permanent" ce urma sa se ocupe cu supravegherea punerii in practica a noilor reguli stabilite. Ulterior, in perioada 1931 - 1953, au avut loc, la nivel international, şase conferinţe ce au vizat traficul şi consumul de droguri, in cadrul acestora incercandu-se abordarea unitara a controlului şi a eradicarii fenomenului.

Rezultatele acestor demersuri au constituit baza Conventiei Unice Asupra Stupefiantelor, adoptata in data de 30 martie 1961 la New York şi modificată prin Protocolul din 1972, care constituie temelia sistemului de control şi prohibitie a stupefiantelor. In acest context au fast definiti, pentru prima data, o serie de termeni unanimi acceptati referitori la domeniul vizat. Conventia Natiunilor Unite Asupra Substantelor Psihotrope de la Viena din ailul 1971, largeşte cadrul institutional privind domeniul şi impune o serie de constrangeri administrative legate de comerţul şi traficul ilicit cu substantele vizate.

Conventia Contra Traficului Ilicit de Stupefiante şi Substante Psihotrope din 1988, desfaşurata sub egida Natiunilor Unite, vine sa intareasca cadrul institutional in domeniu, adaptandu-l la mutatiile survenite. Tot pe aceasta linie a fast adoptat şi Regulamentul Nr. 3677 al Consiliului Uniunii Europene din 1990, cu privire la masurile ce vor fi luate pentru impiedicarea deturnarii anumitor substante (precursori chimici) pentru f'abricarea ilicita a stupefiantelor şi substantelor psihotrope.

In fapt, acestea sunt doar cateva dintre cele mai importante momente ale evolutiilor inregistrate la nivel international pe linia stabilirii unui limbaj comun, mai ales in plan juridic, cu privire la fenomenul traficului şi consumului de droguri, deciziile astfel adoptate fiind transpuse in plan legislativ şi administrativ de majoritatea tarilor, in conformitate cu specificul şi interesele locale şi regionale.

Cu toate acestea nu se poate vorbi de o terminologie unanim acceptata privind substantele supuse controlului international ce au legatura cu traficul şi consumul de droguri, motiv pentru care, in prezenta lucrare, tinand cont şi de notiunile ncetăţenite in limba romana de-a lungul timpului, vom opera cu urmatorii termeni:

- drogul - substanta supusa controlului international, sintetizata sau extrasă prin diverse procedee din produse naturale, cu scopul de a fi utilizată, in afara cadrului medical, in vederea determinarii, in mod voluntar şi conştient, a unor stări temporare de placere ce au la baza mutatii produse la nivelul functiilor organismului uman; termenul include, practic, toate stupefiantele şi substantele psihotrope definite conform Conventiei Unice Asupra Stupefiantelor, adoptată n anul1961 şi modificata prin Protocolul din 1972 şi Conventia Natiunilor Unite Asupra Substantelor Psihotrope din anu11971;

- precursorii chimici - sub stante chimice supuse controlului international, utilizate in mod frecvent in diverse procese tehnologice legale ce nu au legatura cu drogurile, dar care pot fi utilizate, fiind esenţiale, in sinteza şi extractia drogurilor; termenul include practic toate substantele nominalizate in Regulamentul Nr. 3677 al Consiliului Uniunii ( Europene din 1990;

- toxicomanul (consumatorul de droguri) - persoana care consuma n mod sistematic droguri pentru a obtine conştient o anumită stare de placere;

- dependenţa - starea fizica sau psihica, ce rezulta din interactiunea organismului cu o substanţă din categoria. drogurilor, care implica nevoia de a lua substanţa n mod repetat, pentru a reinstala starea de plăcere produsă de aceasta şi pentru a evita suferintele;

- sevrajul - stare psiho-fizica ce apare in situatia in care toxicomanul este privat de drogul consumat sistematic ce i-a indus starea de dependenta;

- toleranţa - gradul de rezistenta a organismului uman la actiunea unei substante din categoria drogurilor; creşterea tolerantei implica marirea dozei de drog sau a frecventei de administrare a acestuia pentru obtinerea starii de placere pe care o determină;

- halucinatiile - percepţii senzoriale din sfera vazuIui, auzului sau mirosului, care nu au corespondent n realitatea obiectiva, determinate de consumul unor substanle din categoria drogurilor.

Aşa cum se poate constata din definilia adoptata, drogurile reprezinta o clasa eterogena de substanle a caror clasificare dupa un sistem riguros, ştiinţific, este imposibil de realizat, criteriile generale de clasificare a substanlelor nefiind elocvente n acest caz.

In ceea ce priveşte starea de agregare, acest aspect nu este esential in caracterizarea unui drog şi, cu siguranţa, nici substanţele de la care se porneşte sau modalitatea de obtinere a acestora. 0 clasificare in grupe de compuşi dupa structura chimica a drogurilor poate ca este mult prea riguroasa şi, din punct de vedere social, nerelevanm, criteriul privind efectele produse asupra organismului uman de consumul drogurilor, insa, poate fi mult mai util in evaluarea lor. Cu toate ca, in majoritatea cazurilor, clasificarile drogurilor dupa diverse criterii sunt incomplete ori irelevante pentru omul de rand, vom face, in continuare, o serie de aprecieri asupra acestor substante ncadrandu-le in diverse grupe şi clase, in incercarea de a asigura o mai buna cunoaştere a lor.

Referitor la starea de agregare, trebuie sa remarcam ca majoritatea drogurilor sunt compuşi solizi şi o mica parte lichizi, care, in mod frecvent, se intalnesc pe piata consumatorilor de droguri sub urmatoarele forme:

-      pulbere cristalina alba (cocaina, metamfetamina, ketamina, martina, heroina de inalta puritate etc.);

-      capsule şi tablete albe sau colorate (Ecstasy, amfetamina, Foxy, MDEA, Yaba, BZP etc.);

-      pulbere colorata (heroina etc.);

-      bulgari, granule şi placute amorfe sau cristaline (hşişul, opiul, crackul de cocaina etc.);

-      muguri sau frunze uscate şi presate (cannabisul, khatul, marijuana, psilocybinul etc.);

-      lichide (LSD, ketamina, GHB etc.).

Dupa modul in care drogurile soot introduse in organism, putem vorbi de:

-      droguri destinate consumului oral (Ecstasy, Foxy, MDEA, LSD, mescalina, khatul etc.);

-      droguri care se introduc in organism prill injectare (heroina, metamfetamina, ketamina, cocaina etc.);

-      droguri care se fumeaza (hşişul, opiul, marijuana, cannabisul, ketamina, crakul de cocaina etc.);

-      droguri care se prizeaza (cocaina, heroina etc.);

Dupa modalitatile de obtinere a drogurilor, putem face urmatoarea clasificare:

-      droguri naturale, ce stint sintetizate de anumite plante, de obicei in frunzele, mugurii şi florile acestora, care se recolteaza şi se consuma ca atare (cannabisul, marijuana, psilocibinul, frunzele de coca etc.);

-      droguri care se obţin prin procedee fizico-chimice de extractie şi prelucrare din diverşi compuşi naturali (opiul, cocaina, heroina; morfina etc.);

-      droguri de sinteza, obtinute prill procedee fizico-chimice fara implicarea unor compuşi naturali (Ecstasy, metamfetaminele, 2C-B, LSD etc.).

Un criteriu mult mai palpabil pentru publicul larg este cel al efectelor pe care consumul de droguri Ie produce asupra organismului timan (sistemului nervos central), context in care, dupa efectul principal, se disting urmatoarele categorii de droguri:

- substante psiholeptice sau sedative (opiul, morfina, heroina, metadona, codeina, barbituricele etc.);

- substante psihoanaleptice sau excitantele (amfetamina, cocaina, khatul etc.);

- substantele psihodisleptice sau halucinogen-delirogene (mescalina, haşişul, LSD, psilocybina etc.).

Un criteriu mult mai riguros de clasificare a drogurilor, dar mai putin accesibil publicului larg, este cel al compozitiei chimice. Fara sa intram in amanunte, trebuie sa precizam ca majoritatea tipuri.lor de droguri se inscrie in clasa alcaloizilor şi derivatilor acestora, o pondere redusa apartine clasei aminelor sau derivatilor lor şi, intr-o foarte mica masura, altor clase de compuşi chimici.

Mentionam, o serie de alcaloizi ce confera principiile active ale unor binecunoscute plante, precum:

- cucuta (Conium maculatum) - contine, in principal, alcaloidul CUl1oscut sub den urn ire a de coniina, care a fost identificata şi in plante ca patrunjelul cainelui (Aethusa cynapium) şi rodul pamantului (Arum maculatum);

- rodiul (Punica granatum) - contine, in principal, alcaloidul cunoscut sub nurnele de pseudopelletierina, alaturi de izopelletierina şi metilizopelletierina; (

- nuca de Betel (Areca catechu) - contine alcaloizii arecolina şi guvacina;

- ricinul (Ricinus communis) - contine, in principal, şi caloidul cunoscut sub numele de ricinina;

- tutunul (Nicotina tabacum) - contine, in principal, alcaloidul cunoscut sub numele de nicotina, alaturi de nicotirina, anabasina şi anatabina;

- frunzele de coca (Erythroxylon coca) - cantin, in principal, alcaloidul cunoscut sub numele de cocaina, alaturi de higrina şi cuschigrina; ,

- rnacul opiaceu (Papaver somniferum) - contine peste 20 de alcaloizi, dintre care cei mai importanp Stint narcotina, papaverina, laudanina, codeina, tebaina şi rnorfina, aceasta din urma stand la baza sintezei heroinei;

- turta lupului (Strychnos nux vomica) - contine, in principal, alcaloizii stricnina şi brocina, alaturi de vomicina şi a şi j3-colubrina;

- matraguna (Atropa belladonna), maselarişa (Hyoscyamus niger) şi ciumafaia sau laurol porcesc (Datura stramonium)- contin o serie de alcaloizi dintre care cei mai importanti sunt atropina, hiosciamina şi scopolamina;

- cornul secarei (Secale cornutum) - contine şase grope de alcaloizi, dintre care cei mai importanti sunt ergobasina şi ergotamina, care prin hidroliza formeaza acidullisergic, ce sta la baza sintezei LSD-ului, compus halucinogen reprezentativ.

 

Opiul (Papaver Somiferum)

 

 

Papaver_somniferum

Opiul brut aşa cum este extras din teaca macului opiaceu

Opiul brut uscat

 

Clasa: Opiacee (euforice)

Mod de obtinere: Din sucul secretat de tulpina, frunzele si capsulele imature ale unui anumit tip de mac

Aspect: Aspectul plastilinei si culoarea cafeniu inchis

Efecte: In medicina opiul se foloseste in cantitati mici ca somnifer, calmant, analgezic, fiind mai ales utilizat ca materie prima pentru fabricarea legala a morfinei, a codeinei si a altorderivati.

Mod de consum: Fumat

 

Derivati:


Morfina

           

Clasa: Opiacee (euforice) 

Efecte:

Anxietate Miscari involuntare ale globului ocular
Frisoane Constipatie Pupile micsorate Crampe Stare depresiva si iritata Mancarimi Diaree
Ameteala Iritatii Imposibilitatea de a urina
Amorteala Rigiditate musculara Vise
Stare exagerata de bine Crize de lesin Gura uscata
Transpiratie Retentie de apa Inrosire a fetei
Sedare Carcei si crampe Crize
Voma Tremur Sentiment de plutire
Stare de rau Miscari musculare neecordonate Halucinatii
Agitatie Stare de slabiciune Dureri de cap
Reactii alergice Dureri abdominale Presiune crescuta/scazuta a sangelui
Pierdere a apetitului Gandire deviata Insomnie
Dureri usoare de cap Lezari accidentale

Mod de consum: Morfina poate fi luata pe cale orala, atunci cand este sub forma de tablete, dar poate de asemenea sa fie si injectata subcutanat, intramuscular sau intravenos; aceasta din ultima varianta este preferata de catre cei care sunt dependenti de acesta substanta.

            Codeina


Clasa: Opiacee (euforice)

Efecte Alterarea perceptiei durerii in maduva spinarii si in creier. Afecteaza de asemenea si raspunsurile emotionale la durere. Au de asemenea si efecte stimulatoare deoarece blocheaza transmitatorii neuro-inhibitori. Efecte pe termen lung: sangerari stomacale vatamarea rinichiului si ficatului, "mancarimi", constipatie, greata, mahmureala, pupile micsorate, vedere neclara, slabirea vederii nocturne si de a conduce un autovehicul, incetinirea ritmului cardiac, dezorientare, convulsii, halucinatii, depresii, probleme sexuale, agitatie, tremur, crize.

Mod de consum Pe cale orala, subcutanat, intramuscular sau rectal. Mai poate fi fumata dintr-o foita de staniol ( "fugarirea dragonului" )

 Heroina

                               

(Diacetilmorfina, black tar, mud, smack, brown sugar, China white, Mexican brown, praf sau naftalina)

Clasa: Opiacee (euforice) Derivat semisintetic al morfinei

Aspect: De culoare alba, cenusie, roz, bruna

Efecte pe termen scurt: pupilele micsorate, pleoapele cazute, stare de depresie, apatie, greata, dependenta fizica ultrarapida, voma, crampe, transpiratie, gura uscata, piele iritata, senzatie de greutate la extremitatile corpului, probleme cardiace si respiratorii, scaderea libidoului, carii, abcese, dinti cazuti, galbejeala. In cinci zile aceste efecte dispar.
Efecte pe termen lung: rigiditate musculara, vene sparte, contractia vezicii biliare, constipatie, perturbarea vederii, complicatii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie, SIDA. O supradoza de heroina poate provoca starea de coma sau moartea celui care o consuma.

Mod de consum Injectare (subcutanata, intramusculara sau chiar intravenoasa), dar sub forma de pudra poate fi prizata sau fumata.

 Cocaina



Cocaina CRACK

Cocaina CRACK 1



Cocaina pudra

Cocaina pudra

 (Crack, coke, C, zapada, fulg, piatra.)   

Clasa: Stimulante

Modul de obtinere Extrasa din frunzele de coca prin procedee chimice, cu ajutorul unui solvent ca petrolul sau kerosenul

Aspect Cristale bej sau brune; rafinata, este o pudra alba

Efecte Extazul(15-30 minute) este urmat de o depresie profunda, de irascibilitate, agitatie, oboseala mentala si de o mare dorinta pentru o alta doza.Efecte pe termen scurt: dilatarea pupilelor, ii curge nasul, este energic, euforic, sigur de sine si nu are pofta de mancare, cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenta, instabilitate, panica, senzatia de persecutie; imediat dupa doza, dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, senzatie de cald/rece; cateva zile de depresie.

Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agre- siv, halucinatii (care pot provoaca acte de automutilare, suicid, omor), dependenta psihica

Mod de consum Prizata, fumata (crack-ul este fumat in pipe de sticla), injectata

Amfetamina

    

(speed, black beauties, dexedrine, biphetamin )

Clasa Stimulante

Aspect Pulbere alba sau lichid cu miros aromat, de culoarea coniacului

Efecte asemanatoare cu cele ale adrenalinei: energie, euforie, dilatarea pupilelor, atentie, siguranta.

Efecte pe termen scurt: acnee severa, nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate, cresterea pulsului si a presiunii sangvine, migrene.Efecte pe termen lung: ulcer, afectiuni ale vaselor sangvine, psihoza, malnutritie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. Poate afecta eficienta pilulelor contraceptive.

Mod de consum Oral (sub forma de capsule), prizate, fumate sau injectate

Metamfetamine

Clasa Stimulante

Aspect pulbere

Efecte pe termen scurt: indivizii devin mai energici, mai rapizi, mai ncrezători, mai puternici.
Efecte pe termen lung: insomnie, piederea poftei de mncare, greţuri, vomă, diaree, creşterea temperaturii, infecţii şi ulceraţii ale pielii care rezultă din sgncilirea bubiţelor imaginare, stare paranoică, depresie, iritabilitate, anxietate, teamă nejustificată, creşterea tensiunii arteriale determinată de constricţia vaselor sanguine, care poate determina dureri de cap, dureri de piept, ritm cardiac neregulat, accidente cerebrale, vătămarea ireversibilă a celulelor creierului cauzată de distrugerea micilor vase care irigă creierul, la femeile nsărcinate determină naşteri premature, dezlipirea placenteişi naşterea unor copii subponderali, probleme neuropsihiatrice, letargie.

Mod de consum nghiţire, aspirare pe nas, fumat sau injectare

Steroizii anabolizanti

Clasa : Stimulante (versiunea sintetica a hormonilor masculini de testosteron)

Aspect Capsule cu un continut mare de apa sau lichid pe baza de ulei

Efecte Performante sportive, pentru a avea un look mai impunator, muschi mai dezvoltati.
Efecte secundare: la barbati, cresterea sanilor (efect ireversibil), atrofierea testiculelor, reducerea cantitatii de sperma, instalarea sterilitatii; la femei, cresterea excesiva a parului pe corp, ingrosarea vocii, marirea clitorisului. La ambele sexe, caderea podoabei capilare, stimulare sexuala. Efectele abuzurilor: infarct miocardic, accidente vasculare, tumori hepatice, acnee, seboree, hepatita de tip B, SIDA, manii, depresii, suicid. Cresc irascibilitatea si agresivitatea, consumarea steroizilor in doze mari putand duce pana la posibilitatea comiterii de crime.

 Mod de consum oral sau prin injectare. Steroizii sub forma de capsule raman in corp maxim 40 de zile, iar cei pe baza de ulei raman in corp mai multe luni.

Barbiturice

(amytal, nembutal, secondal, fenobarbital, barbs, red devils.)

Clasa Sedative (antidepresivele)

Aspect capsule rosii, albastre, galbene sau albe

Antidepresive puternice care incetinesc sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar la doze puternice au efecte hipnotice. Sunt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea. Unele dintre ele sunt folosite si pentru anestezii.

Efecte pe termen scurt: efecte similare cu betia - ameteala, relaxare sau agitatie, pierderea inhibitiilor, dezorientare, capacitate scazuta de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate vizuala scazuta. Barbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea.

1

Efecte pe termen lung: dependenta, afectiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate; abuzul poate provoca convulsii, iar supradoza - moartea.

Mod de consum pe cale orala sau prin injectare.

LSD

(acid lisergic dietilamid, acid, microdot, zahar, soare galben, LSD-25)


                                            D-Lysergic acid diethylamide - LSD

                        

    D-Lysergic acid diethylamide – LSD 1                 D-Lysergic acid diethylamide - LSD 2

Clasa Halucinogene

Modul de obtinere Produs de laborator

Aspect Lichid incolor si inodor. Se prezinta pe "suporturi" imbibate cu produs (sugativa, tesaturi, zahar sau pilule)

Efecte pe termen scurt: stare de euforie, probleme de constiinta, pupile dilatate, alterarea notiunii de timp, a perceptiilor vizuale si auditive, palpitatii, tremuraturi, panica, scaderea presiunii sangvine pana la colaps circulator, acte violente, necontrolate. Efecte pe termen lung: pot aparea uneori si la cateva saptamani, luni, alteori ani de la data ultimului consum, manifestandu-se sub forma de accese de panica (flash-back).

Mod de consum Se absoarbe pe cale orala in cantitati foarte mici.

Ecstasy

(MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers)

                    

             Ecstasy                                                          Ecstasy                                             

Clasa Halucinogene

Drog sintetic psihoactiv

Aspect Tablete sau pudra alba

Efecte pe termen scurt: pupilele dilatate, temperatura corupului foarte mare, dezinhibitie, usurinta de a comunica si de a intra in contact cu ceilalti, bufeuri de caldura, dezinhibitie, cateodata greata; 5-8 ore dupa insomnii, contractii musculare (dificultate in urinare); dupa 48 de ore, depresie, ganduri morbide, cosmaruri.
Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panica, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace si cerebrale, degradarea ireversibila a creierului, moarte provocata de hiper- termie

Mod de consum Priza, inghitire

Canabisul

(canepa indiana, iarba, buruiana, kif, ganja, shang)



Canabis

Canabis seminte



canabis ulei

canabis seminte si diverse combinatii

Clasa Halucinogene

Aspect Planta care seamana cu tutunul si atinge sase metri inaltime; pricipalul compus al sau este THC (beta-9-tetrahidrocanabinol), care are un rol asemanator substantelor chimice naturale secretate de creier si care actioneaza la nivelul sistemului nervos central.

Efecte pe termen scurt: ochi rosii, relaxare, confuzie, gura uscata, puls marit, marirea sensibilitatii vizuale si auditive, veselie, oboseala, panica, paranoia, probleme respiratorii; in combinatie cu PCP (praful ingerilor) poate provoca halucinatii, coma sau moarte.Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afectiuni cerebrale sau pierderea memoriei, dedublarea personalitatii; la persoanele mai sensibile - halucinatii, sentimentul persecutiei, cancer.

Mod de consum Marijuana si hasisul se fumeaza ca o tigara ("joint") sau pot fi mancate (efectul este mai puternic). Uleiul de canabis este picurat pe o bucata de zahar pe tigara

Hasis

Clasa Halucinogene

Modul de obtinere Preparat din rasina de canabis care se amesteca cu ceara

Aspect Pachete sau cocoloase maro sau negre

Efecte pe termen scurt: betie euforica si expansiva Efecte pe termen lung: veritabile crize de depersonalizare (cannabism). Consumul indelungat, fie si in doza moderata, duce la o stare de apatie si de lenevie, la alterari ale bronhiilor, la o imbatranire prematura, la o slabire a sistemului imunologic si la tulburari ale gandirii.

Mod de consum Se fumeaza sau se mananca

Marijuana

Clasa Halucinogene

Modul de obtinere Preparata din frunze si flori uscate de canabis

Efectele Insomnie Dificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe termen scurt sau impartiala Reducerea capacitatii de realizare a actiunilor care cer concentrare si coordonare, Precum sofatul Cresterea ritmului inimii Pericole cardiace potentiale pentru cei predispusi la boli de inima Gura si gat uscate Scaderea inhibitiilor sociale Paranoia, halucinatii Memorie pe termen scurt impartiala sau redusa Capacitate de intelegere redusa sau partiala Motivatie si cunoastere modificate ingreunand achizitia de noi informatii Paranoia Dependenta psihologica Deficiente de invatare si memorie, perceptie si dificultati de rationare, Vorbire, ascultare efectiva, gandire, asimilarea cunostintelor si rezolvarea problemelor Formarea conceptelor Neliniste intensa si accese de panica

Efectele pe termen lung : cresterea riscului de cancer, scaderea nivelului de testosteron si de spermatozoizi la barbati, cresterea nivelului de testosteron la femei si a riscului de infertilitate, placere sexuala scazuta sau disparitia ei, dependenta psihologica necesitand cantitati mai mari pentru a ajunge la aceeasi placere

Mod de consum Majoritatea utilizatorilor ruleaza marijuana intr-o tigara (numita "joint"). Drogul mai poate fi fumat in pipe de apa. Unii amesteca marijuana in mancare sau o folosesc pentru a fierbe un ceai.


 

Capitolul 3. Droguri licite şi droguri ilicite

 

 

Cu privire la această distincţie (pe care oconsiderăm din start artificială) despre drogurile permise (licite) şi cele supuse anumitor regimurirestrictive, există o ntreagă literatură scrisă[1], la ora actuală, n toată lumea. Cunoaşterea regimuluijuridic de care se bucură un anumit drog califică, n mod concomitent, şi activităţile economice alcăror obiect material este ori poate fi drogul respectiv. Din această aserţiune rezultă căsepararea drogurilor licite şi ilicite are la bază, n ultimă instanţă, doar criteriul economic şi,aşa cum arată unii specialişti n materie, drogul este, ntr-adevăr, o marfă reglementată de lege.

Drogurile licite se divid, potrivit unor origini, la rndul lor, n droguri recreative şi droguri utilitare.Experţii francezi includ n categoria drogurilor ilicite produsele stupefiante (n afara cadrului prescripţiei medicale) ct şi anumite produse neclasate ca stupefiante şi deturnate de la folosirea lor normală (dizolvanţi, solvenţi, ciuperci halocinogene, substanţe de sinteză, medicamente dezinhibitoare etc.).

n rndul celor dinti ntlnim: alcoolul, ceaiul, cafeaua, tutunul, cola, betelul etc., iar printre cele din urmă – produsele farmaceutice şi chimice cu multiple utilizări terapeutice.Drogurile recreative nu sunt, cu rare excepţii, ngrădite n ceea ce priveşte fabricarea,depozitarea, transportul, deţinerea şi consumarea. Cele din a doua categorie fac nsă obiectul unui regim juridic bine stabilit, căutndu-se pe această cale, prevenirea deturnării lor din circuitul legal şi alimentarea pieţelor subterane de consum.Această distincţie ne obligă să revenim la clasificarea drogurilor de către documentele internaţionale, cnd, după cum am văzut, divizarea ntre utilizarea legală şi cea ilegală era hotărtă doar de utilizarea lor terapeutică ori ştiinţifică. Condiţionată, aşadar, de artificiala clasare, ambigua distincţie dintre drogurile licite şi cele ilicite este nsă foarte importantă pentru noi şi sub aspectul juridic, nu numai cel economic.

Printre drogurile recreative – licite se numără alcoolul, ceaiul, tutunul, n continuare prezentnd succint efectele acestora.

Alcoolul, motivat (aniversări, recepţii etc.) sau nu, reprezintă un obicei cotidian din viaţa fiecăruia dintre noi, nct trecem cu o uşurinţă de neiertat, peste faptul că acesta este unul dintre drogurile cu proprietăţi dependogene marcante.

Deşi nesemnificative la prima vedere, consecinţele consumului de alcool nu sunt de neglijat:

- alcoolul afectează sistemul nervos central al consumatorului, i reduce funcţiile cognitive şi l face indiferent la tot ce se ntmplă n jur, ajungnd la un timp un „mare absent”;

- atacă vorbirea consumatorului şi l mpiedică să se facă nţeles – vorbirea, fiind al doilea sistem de semnalizare, reprezintă principalul mod de exprimare şi comunicare ntre oameni;

- scade acuitatea vederii consumatorului şi l expune accidentelor;

- estompează logica. Logica specifică fiinţei umane n evoluţia sa conduce la progres şi civilizaţie, ntruct fără raţiune viitorul nostru nseamnă doar degradare fizică şi mizerie morală[2].

Tutunul conţine nicotină (alcaloid) care se regăseşte n ţigări, tutun pentru pipă, trabucuri, plasturi şi ajunge n organism prin fumat, mestecat sau absorbţie cutanată[3].

n afară de nicotină, fumul ţigărilor conţine circa 4.000 de substanţe chimice, dintre care enumerăm: gudronul, monoxidul de carbon, amoniacul, cianura, arsenicul, creozolina, fenolina, D.D.T., piridina, nichelul ş.a.

Tutunul, dincolo de alura de falsă virilitate pe care o dă celor care l utilizează, poate cauza:

- creşterea tensiunii arteriale, iritarea mucoasei nazo-faringiene şi a laringelui, convulsiile, starea de slăbiciune musculară, colapsul, lezarea mucoaselor buzelor;

- cancer localizat la gură, căile respiratorii sau la plămni[4] ;

Cafeina (cofeina) este un alcaloid extras din boabe de cafea, din frunze de ceai etc. ntrebuinţat n medicină ca tonic al sistemului nervos central, cardiac etc. Cafeaua, alături de tutun şi alcool, sunt considerate „toxice de plăcere” şi reprezintă droguri foarte accesibile, larg răspndite şi utilizate, fiind consumate de cele mai multe ori mpreună[5]. n mod curent, ele nu pun probleme individuale şi sociale, nsă abuzul, consumul exagerat al acestora, poate determina efecte nedorite şi induce dependenţă[6].

Substanţele volatile sunt acele substanţe chimice organice ce emană vapori cu proprietăţi psihoactive, care, la prima vedere, cu greu ar putea fi etichetate droguri. Consecinţa „aspirării” de substanţe chimice se poate manifesta prin: sufocări, leşinuri, convulsii, stopuri cardiace, afecţiuni hepato-biliare, leziuni cerebrale, boli de plămni, cu caracter temporar sau permanent.

Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961 arată că drogurile ilicite, aşa cum sunt ele definite n lege, reprezintă substanţe ori produse naturale, sintetice sau semisintetice care, consumate n mod inutil şi n afara prescripţiilor medicale, n exces, conduc la dependenţă sigură a consumatorului faţă de ele. n toată lumea aceste substanţe sunt supuse unui regim strict tocmai din cauza efectelor negative la care se poate ajunge, fiind considerate substanţe psihotrope şi supuse controlului internaţional.

Omenirea a devenit conştientă de pericolul traficului şi consumului ilicit de droguri o dată cu amplificarea acestuia şi descoperirea efectelor nocive asupra organismului, fapt pentru care organizaţiile internaţionale au adoptat o serie de convenţii pentru ngrădirea şi chiar interzicerea acestuia.

n pofida apariţiei şi concurenţei unor noi forme de criminalitate – sau poate tocmai de aceea – şi cu toate eforturile umane şi financiare depuse n ultimii ani de comunitatea mondială, fenomenul consumului şi traficului de droguri reprezintă ncă o tristă permanenţă a nceputului de mileniu şi o sfidare mereu prezentă pentru serviciile de aplicare a legii.

Ca atare, putem aprecia că efectele consumului de droguri, indiferent de sfera din care provine (licită sau ilicită), se resimt nu numai pe plan social ci şi sub aspect juridic.

Astfel, pentru drogurile apreciate tradiţional ca fiind licite, consumul este nerestrictiv, putnd fi comercializate pe orice piaţă, ncurajndu-se chiar promovarea şi publicitatea lor, pe cnd n ceea ce priveşte regimul juridic al drogurilor considerate ilicite, acesta este total diferit, n sensul că producţia şi vnzarea sunt sever ncorsetate, iar propaganda n favoarea lor este considerată ca fiind apologie şi ca atare este nepermisă şi sancţionată penal.

Drept urmare, calificarea juridică n acest caz este diferită: „consumul devine abuz, comercializarea se transformă n trafic, promovarea devine incitare”.

Ca o altă consecinţă, dacă pentru drogurile licite se aplică regulile economiei de piaţă, cu valenţele sale, pentru cele considerate ilicite se instituie, n schimb, un riguros program de contracarare, la toate nivelurile, n scopul eradicării lor. Pe de altă parte, se impune să evidenţiem şi faptul că această distincţie arbitrară ori chiar cu semnificaţie politică are numeroase conotaţii şi de altă natură, care alimentează mişcările născute pe plan internaţional dar şi la nivel naţional, tot mai numeroase, ce solicită dezincriminarea penală pentru consumul unor droguri ilicite.


 

Capitolul 4. Caracteristicile, evoluţia şi tendinţele manifestate de traficul ilicit şi abuzul de droguri

 

 

Traficul de droguri prezintă o serie de caracteristici generale desprinse din numeroasele anchete efectuate de organismele naţionale şi internaţionale nsărcinate cu prevenirea şi reprimarea acestui flagel al lumii contemporane.

Caracterul comercial şi organizat al traficului ilicit este dat de legea cererii şi ofertei şi de faptul că obţinerea unor profituri ct mai mari pe această cale este unicul scop al reţelelor de transport şi de vnzare al drogurilor.

Caracterul clandestin este ilustrat de faptul că cei care dirijează acest trafic sunt necunoscuţi pentru marea masă a traficanţilor de rnd, camuflndu-şi activităţile ilegale n anumite acţiuni permise de lege. Intermediarii n acest trafic sunt aleşi n funcţie de posibilităţile de deplasare pecare le oferă profesia sau calitatea lor uznd frecvent de identităţi false.

Profiturile obţinute de pe urma afacerilor cu droguri sunt plasate n general, n ţări ale cărorbănci admit practicarea unor conturi bancare anonime şi le garantează secretul.

Luarea n considerare a riscului este o altă caracteristică, motiv pentru care itinerariile şi modurile de operare folosite variază n funcţie de anumite dificultăţi cunoscute sau prevăzute. Sunt preferate rute indirecte şi mai lungi, dacă prezintă mai multă siguranţă, intermediarii sunt schimbaţi, dacă pot fi descoperiţi, iar uneori chiar suprimaţi, dacă „vorbesc prea mult”.

Legătura cu mediile criminale este o altă caracteristică importantă a traficului ilicit de droguri.Sunt foarte multe cazurile n care traficanţii de droguri au legături cu bande organizate specializate n exploatarea prostituţiei, a jocurilor clandestine, precum şi n falsificarea şi plasarea de monedă falsă. Pe de altă parte, foştii specialişti ai hold-up-urilor ori proxeneţii se reconvertesc n traficanţi de droguri.

Traficul individual este o ultimă caracteristică a traficului internaţional de droguri. Numeroşi indivizi originari din zonele producătoare de droguri efectuează pe cont propriu transporturi de mici cantităţi de drog, n special frunză şi răşină de cannabis şi substanţe psihotrope.

De-a lungul istoriei, fenomenul drogurilor a avut o evoluţie ascendentă, de la simpla folosire n scopuri medicale şi terapeutice de către vindecători, n perioada antică, pnă la cultivarea, producerea şi comercializarea acestora de către reţele infracţionale aparţinnd crimei organizate, n perioada contemporană.

Evoluţia traficului şi consumului ilicit de droguri din Romnia n perioada 1999-2003 reflectă o tendinţă ascendentă, evidenţiată de nivelul crescut al confiscărilor de droguri. Din datele statistice existente rezultă că n anul 2002, n Romnia, a fost capturată o cantitate de droguri mai mare dect pe ntreg parcursul ultimilor 10 ani. Astfel, dacă din 1991 şi pnă n anul 2001 au fost depistate 35.000 kg de droguri, n anul 2002 au fost confiscate peste 43.000 kg[7].

Aşadar, n cursul anului 2001 consumul de droguri s-a extins pe ntreg teritoriul ţării, cuprinznd segmente diverse ale populaţiei, gama de droguri utilizată fiind extinsă, incluznd cannabis, amfetamine, heroină, opiu, cocaină. Calea de administrare diferă n funcţie de drogul utilizat, dar şi de efectul pe care consumatorul de droguri l urmăreşte. S-a extins uzul unor medicamente cu conţinut psihotrop, al benzodiazepinelor şi barbituricelor administrate direct sau n amestec cu alcool. S-a constatat că fumatul ţigaretelor care conţin cannabis sau marijuana a luat amploare n rndul elevilor. Au fost semnalate frecvent decese cauzate de utilizarea n supradoză a drogurilor.

Datele obţinute n urma studiului respectiv ne permit să concluzionăm că n Romnia:

- se nregistrează creşteri n ceea ce priveşte numărul consumatorilor;

- există pericolul escaladării unor boli cu transmitere virală de tipul HIV – SIDA, hepatita C etc., ca urmare a expansiunii formei de consum prin injectare;

- se dezvoltă reţeaua de distribuţie, prin atragerea n activităţi de acest gen a unor persoane impulsionate de necesitatea de a-şi procura droguri pentru consumul propriu;

- creşte numărul cetăţenilor romni implicaţi n activităţile de trafic – n calitate de curieri, depozitari, intermediari – şi se amplifică rolul lor n distribuire;

- veniturile deosebite obţinute i ndeamnă pe dealeri să se implice mai activ n activităţi de spălare a banilor, racolnd n acest sens specialişti din domeniul economic şi financiar-bancar. Se vor nmulţi faptele de corupere a funcţionarilor şi altor persoane cu funcţii oficiale;

- se vor extinde relaţiile cu organizaţiile criminale ce acţionează n străinătate, colaborarea va fi directă, cu intermediari din ce n ce mai puţini;

- a crescut şi va creşte periculozitatea infractorilor implicaţi (n special prin achiziţionarea de armament sau prin apelarea la serviciile unor criminali profesionişti);

- avnd n vedere lipsa unei reţele sanitare capabile să preia toxicomanii şi să asigure un tratament corespunzător, numărul celor care apelează la aceste servicii va fi redus şi astfel se vor nmulţi cazurile de deces, consecinţa administrării unor supradoze etc.

Pe plan internaţional n ultimi ani, a apărut ideea liberalizării controlului narcoticelor, pentru a se ncerca forme de control mai permisive, ca de exemplu neincriminarea posesiei de mici cantităţi de drog pentru uzul propriu, posibilitatea prescrierii acestor substanţe celor dependenţi, de către medici, ori vnzarea drogurilor fără restricţii. Astfel de sugestii au fost promovate de savanţii doctrinari n domeniul juridic din Olanda şi anumite state din S.U.A.

Propunerile formulate au vizat neincriminarea posesiei pentru uzul personal şi consumul unor cantităţi mici de droguri, n timp ce comercializarea ar fi considerată, n continuare, infracţiune. n practică, aceasta ar conduce la procurarea unor cantităţi de drog de pe stradă. Se mai avansează ideea ca medicii să aibă n mod legal posibilitatea prescrierii unor substanţe stupefiante, celor cunoscuţi şi nregistraţi ca dependenţi de droguri. De asemenea, legalizarea trebuie să reprezinte abolirea completă a controlului guvernamental şi să permită vnzări libere ori manifestării acestui monopol ca n cazul alcoolului, instituindu-se taxe mărite, restricţii de vrstă etc.

Riscurile asociate consumului moderat de drog au fost mult exagerate. Cercetările din ultimele decenii au arătat că toate tipurile de narcotice dăunează sănătăţii, provocnd dependenţă şi neputndu-se realiza un consum moderat, deoarece organismul cere n continuare drog, chiar dacă acesta este dăunător.

Este greşit să pedepseşti boala n sine. Se incriminează n legislaţie operaţiunile şi folosirea drogurilor şi nu dependenţa n sine.O societate nu are nici un drept să interzică membrilor săi să consume droguri pentru a-şi influenţa psihicul. Prin Convenţia Internaţională a Naţiunilor Unite privind Drogurile[8] s-a arătat că acestea pot fi folosite numai n scop medical şi ştiinţific. Folosirea drogurilor pentru uz personal, n scopuri recreative, religioase ori pentru a-şi provoca halucinaţii nu este permis de vreme ce drogurile nemedicale includ şi riscuri majore att pentru individ ct şi pentru societate.

Interzicerea drogurilor a făcut ca acestea să prezinte un mai mare interes, ca n cazul fructului oprit. Motivul pentru care drogurile sunt considerate excitante este că provoacă efecte plăcute, cel puţin la nceput, crend n timp dependenţa care mpinge consumatorul să-şi procure cu orice preţ sursa plăcerii. Faptul că dependenţa este greu de contracarat este un motiv important pentru a controla drogurile.

Controlul drogurilor a creat o oportunitate de mbogăţire pentru sindicatele crimei şi a generat infracţiuni grave care ar dispărea dacă drogurile ar fi legalizate. Profiturile sunt posibile prin generarea dependenţei la toxicomani care sunt dispuşi să plătească sume enorme pentru achiziţionarea drogurilor şi satisfacerea nevoilor. O piaţă liberă ar face ca şi mai mulţi oameni să devină dependenţi, crend profituri şi mai mari producătorilor. Dacă societatea prin educaţie, tratament şi sancţiuni penale elimină aceste necesităţi, sindicatele crimei ar fi private de profit.

Prin prescrierea legală a drogurilor pentru dependenţi, sub control medical, societatea iar scoate pe aceştia din circuitul pieţei negre şi i-ar elibera de nevoia de a comite infracţiuni pentru a-şi plăti drogurile. Unele ţări au ncercat să implementeze acest sistem, prin prescrierea drogurilor către dependenţi, aceştia fiind liberi să le consume n ce mod doresc, nsă rezultatele au fost catastrofale. Izolarea socială este rezultatul direct al consumului de droguri, procurarea acestora devenind prioritară n faţa oricărei alte nevoi, diminund interesul faţă de societate. Libera comercializare ar nsemna că tot mai mulţi oameni ar fi scoşi n afara societăţii.

Controlul drogurilor a avut un rol decisiv. Răspndirea drogurilor şi creşterea posibilităţilor de procurare a dus la o creştere a numărului dependenţilor, care numai prin operaţiuni stricte ar putea fi ţinuţi sub control. Nimeni nu poate estima nivelul pe care l-ar putea atinge consumul dacă s-ar proceda la legalizarea drogurilor.

  


[1] Bercheşan V., Pletea C „Drogurile şi traficanţii de droguri”- Piteşti: Ed. Paralela 45, 1998, p. 58-59.

[2] Popescu L.,Verman D. Ghidul Voluntarului.- Constanţa: Ed. Ex Ponto, 2002, p. 16.

[3] Ardelean H. ş. a. Droguri şi toxicomani.- Oradea: Ed. Europrint, 2001, p. 23

[4] Popescu L., Varman D. Ghidul voluntarului.- Constanţa: Ed. Ex Ponto, 2002, p. 17//Gorun G.Ş.- Op. cit., p. 127.

[5] Alecu Gh.- Op. cit., p. 38.

[6]Gorun G.Ş.- Op. cit., p. 171

[7]Strategia Naţională Antidrog n perioada 2003-2004, cap. IV, secţiunea I 1b// Hotărrea Guvernului Romniei nr. 154/2003, Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr. 111 din 21.02.2003;

[8] Convenţia unică a stupefiantelor, ncheiată la New York la 30 martie 1961, amendată prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, la care Romnia a aderat prin Decretul nr. 626/1973//Buletinul Oficial, partea I, nr. 213/1973.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica