referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Spalarea banilor

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Problema spălării banilor a fost abordată,în mod organizat,în conţinutul Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope,care a fost adoptată la data de 20 decembrie 1988, la Viena,în contextul sensibilizării comunităţii internaţionale pentru...

Varianta Printabila 


1

SPĂLAREA BANILOR

FENOMEN ECONOMICO-FINANCIAR ŞI VALUTAR

 

 

Introducere. Cuvnt nainte.

      Noul mileniu a adus nu doar o accentuata globalizare a pietelor lumii dar si o adancire fara precedent a interdependentelor existente intre economiile nationale. Evident, aceste procese au favorizat dezvoltarea economiei mondiale dar si a crimei organizate transnationale si terorismului. Cresterea neincetata a volumului capitalurilor obtinute in urma activitatilor specifice crimei organizate a determinat o crestere a necesitatii reciclarii acestor fonduri astfel incat s-a ajuns la situatia ingrijoratoare ca liderii lumii interlope si operatorii implicati in spalare de bani sa poata controla si influenta in unele tari ale lumii sectoare    importante din economie, finante, politica si administratie. Spalarea banilor proveniti din activitati ilegale afecteaza in mod direct liberul acces la investitii, afecteaza piata muncii legale, desfacerea, consumul dar si productia propriu-zisa.

Problema spălării banilor a fost abordată,n mod organizat,n conţinutul  Convenţiei Naţiunilor Unite mpotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope,care a fost adoptată la data de 20 decembrie 1988, la Viena,n contextul sensibilizării comunităţii internaţionale pentru combaterea traficului de droguri[1]. Părţile semnatare acestei convenţii,fiind conştiente că traficul ilicit reprezintă o sursă de                cştiguri financiare considerabile,care permit organizaţiilor criminale transnaţionale să penetreze şi să corupă structurile de stat,activităţile   comerciale şi financiare legitime,ct şi societatea la toate nivelurile sale,au adoptat primele măsuri de mpiedicare a acţiunilor de reciclare a fondurilor provenite din comerţul cu droguri.

n foarte scurt timp,sursele de bani murdari,la fel şi posibilităţile de reciclare a acestora,s-au extins şi astfel importante venituri provenind n principal din activităţi  componente ale economiei subterane sunt infiltrate prin diverse metode n economia reală.

 

 

CAPITOLUL I

Spălarea banilor-fenomen economico-financiar şi valutar

I.1.Scurt istoric al spălării banilor

Desigur ,,spălarea banilor ” nu este o activitate nouă,tendinţa de ascunde originea ilicită a unor sume şi de a conferi acestora o aparentă legalitate şi implicit onestitate şi respectabilitate posesorilor acestor sume,are origini vechi. Pot fi amintiţi n acest context negustorii şi cămătarii din Evul Mediu care,pentru a ascunde dobnzile primite pentru mprumuturile ce le atribuiau,n condiţiile n care biserica catolică interzisese cămătăria,apelau la o gamă variată de trucuri financiare,care corespund n mare parte şi azi tehnicilor de reciclare a fondurilor.

Termenul de spălare a banilor a nceput să fie folosit n anii 1920 cnd n SUA unele grupuri infracţionale (foarte cunoscuţi ar fi Al Capone şi Bugsy Moran ) au deschis spălătorii,fie auto,fie de rufe,  care aveau rolul de a spăla „banii murdari”,n fapt să –şi justifice banii proveniţi din diverse activităţi criminale. Probabil  că tocmai de la aceste activităţi a rămas şi denumirea de ,,money laudering”(spălarea banilor) care n timp a căpătat şi o consacrare juridică.

n zilele noastre, acestui scop i folosesc restaurantele fast-food, cazinourile şi societăţile comerciale ce au la bază numerarul.

Transparenţa şi starea de sănătate a pieţelor financiare sunt elemente cheie n funcţionarea eficientă a economiilor dar ele pot fi periclitate prin fenomenul spălării banilor. Obţinerea ,,banilor negri”,n principal din economia subterană şi corupţie,este n general o activitate unanim condamnată,n toate statele lumii,dar procesul de reciclare a fondurilor,prin aspectul inofensiv pe care l mbracă,poate scăpa atenţiei mai ales pe fondul concurenţei dure existente pe piaţa internaţională a capitalurilor.

Spălarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape şi implică  multe persoane şi instituţii. Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite dintr-o activitate infracţională sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri legitime, n scopul de a ascunde provenienţa sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective[2]. Necesitatea de a recicla banii decurge din dorinţa de a ascunde o activitate infracţională. Este cea mai periculoasă componentă a economiei subterane şi cuprinde: activităţile de producţie,distribuţie şi consum de droguri, traficul de arme, traficul de materiale nucleare,furtul de automobile, prostituţia, traficul de carne vie, corupţia, şantajul, falsificarea de monede sau alte valori,contrabanda,etc.

Faptele n sine presupun o ncadrare strict juridică,dar analizndu-se la nivel de fenomen, se constată că pericolul social recunoscut de societate este dublat de un pericol economic, la fel de grav, chiar dacă este mai puţin evident şi studiat.

Activităţile criminale, precum traficul de droguri, de armament, de material nuclear, sunt o realitate pe care o sesizăm destul de des prin intermediul unor ştiri de senzaţie dar n spatele acestor activităţi circulă sume uriaşe, generatoare de adevărate fluxuri economice financiare.


1.       [1] Drept bancar şi valutar -Dr.Florescu Viorel, Bucureşti 2006

 

2.             [2] Evaziunea fiscală şi spălarea banilor- Nicolae Cristis,editura Hamangiu,2006

 

1

O caracteristică de asemenea importantă, a activităţii criminale este caracterul organizat transfrontalier[1], putndu-se astfel concluziona că principalele legături n plan internaţional ale economiei subterane sunt cele generate de criminalitatea organizată. Scopul tuturor acestor acţiuni este, n mod evident, obţinerea unor venituri importante şi plasarea lor n economia oficială. Motivele care stau la baza criminalităţii organizate pot fi uneori de natura politică, religioasă, dar, chiar şi n aceste cazuri, este vorba de o interfaţă, crima organizată avnd n mod evident tendinţe de suprapunere cu economia subterană dndu-i acesteia un caracter organizat, prelund disponibilităţile financiare şi oportunităţile create de alte activităţi componente.

n analiza celorlalte componente ale economiei subterane s-au ntlnit situaţii a căror ncadrare n această structură este făcută ntructva la limită funcţie de o anumită conjunctură, disfuncţiile pe care respectivele activităţi le pot genera economiei sunt minime iar posibilităţile de integrare n economia oficială sunt reale.

Spre deosebire de aceste situaţii, activităţile incluse n sfera criminalităţii sunt n mod evident distructive.

Este suficient contactul cu formele de manifestare a economiei oficiale pentru a amplifica dezechilibre economice[2] şi pentru a genera cheltuieli uriaşe n scopul combaterii fenomenului n sine sau a efectelor sale. n mod particular, se impune a fi menţionată operaţiunea de transfer a sumelor obţinute ca urmare a activităţilor criminale n economia oficială, activitate cunoscută sub denumirea de spălare a banilor. Istoria scurtă a acestui concept are ca origine creşterea fenomenului de trafic de droguri la nivel internaţional şi, n consecinţă, spălarea banilor este operaţiunea ce urmăreşte plasarea sumelor astfel obţinute n activităţi economice licite[3].

            n prezent, nevoia de spălare a produselor rezultate din infracţiuni, pentru a ascunde originea lor criminală, este legată de o gamă largă de activităţi criminale.

Acest fenomen de plasare n economia oficială a banilor proveniţi din activitatea criminală a cuprins n jocul său importante segmente ale sistemului financiar bancar internaţional.

Pericolul generat de această situaţie este unul major, chiar dacă datorită unor interese imediate se ncearcă minimalizarea sa.

Pătrunderea masivă a banilor negri n circuitele financiare oficiale poate permite reprezentanţilor criminalităţii organizate accesul la deciziile importante ce vizează funcţionarea economiei mondiale. Consecinţele pătrunderii capitalului obţinut din activităţi criminale n economia reală sunt similare efectelor devastatoare ale poluării pentru natură şi pot avea efect ireversibil.

n cadrul activităţilor infracţionale, numerarul este principalul mijloc de schimb. Strategiile de spălare a banilor includ tranzacţii care, prin volum, sunt foarte profitabile şi atractive pentru instituţiile financiare legale. Spălarea banilor orientează banii dintr-o economie ilegală şi i plasează n investiţii binevenite n economia legală.

Cele două elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea veniturilor ilicite şi convertirea lor n bani, n scopul de a le ascunde provenienţa.

 I.2.Definirea fenomenului de spălare a banilor 

Definirea acestui fenomen s-a reuşit prin explicarea n cteva cuvinte a modului de acţiune şi a scopului operaţiunilor de spălare a banilor,care n timp,prin semnarea şi ratificarea ,,Convenţiei Naţiunilor Unite mpotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope" de la Viena din anul 1988  a dobndit caracter de lege n cele mai multe din statele lumii : spălarea banilor presupune conversia sau transferul de bunuri n scopul de a disimula sau deghiza  originea ilicită a acestora.

Detaliind această definiţie, prin analiza fenomenului din punct de vedere economic, spălarea banilor presupune ansamblul de tehnici şi metode economice şi financiare prin care banii sau alte bunuri obţinute din activităţi ilicite,frauduloase,precum economia subterană sau corupţia,sunt desprinse de originea lor, pentru ca apoi să li se dea o aparentă provenienţă justificată legal şi economic,n scopul investirii lor n economia reală.

 

 

I.2.a)Spălarea banilor n noul Cod Penal şi legislaţia penală actuală[4]

      Astfel, n art. 23 din Legea 656/2002 modificată se dispune:

      „(1) Constituie infracţiune de spălare a banilor şi se pedepseşte cu nchisoare de la 3 la 12 ani:

      a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscnd că provin din săvrşirea de infracţiuni, n scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau n scopul de a ajuta persoana care a săvrşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

      b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscnd că bunurile provin din săvrşirea de infracţiuni;

      c) dobndirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscnd că acestea provin din săvrşirea de infracţiuni.


1.       [1] Metode de analiză a activităţii de comerţ exterior- Constantin Enescu,Bucureşti 1993

 

2.             [2] Tratat de drept financiar si fiscal - Dan Drosu- Saguna, ed. All Beck SA 2001

 

3.             [3] Evaziunea fiscala – Nicolae Hoanta, ed. Tribuna Economica Bucuresti 1997

 

[4] Legea 656/07.12.2002 modificată prin Legea 39/21.01.2003 publicată n M.O. nr. 50/29.01.2003,privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica