referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Alte constitutii insa reglementeaza aparte, intr-un capitol distinct, organul de jurisdictie constitutional, relifandu-i natura deosebita fata de celelalte categorii de jurisdictii:civile , penale , administrative,penale .Aceasta fiind solutia cea mai raspindita pe care o intalnim de exemplu Constitutia Frantei din 1958, cea a Spaniei din 1978...

Varianta Printabila 


1

Curtea Constitutionala

 

 

 

1.1.Scurt istoric privind Curtea Constitutionala

 

 

Aceasta institutie – Curtea Constitutionala- reprezinta “ o premiera  “in Romania, o inovatie a Constitutiei din  19911 in sistemul anterior competenta de control al constitutionalitatii legilor apartinea Parlamentului socialist ( M.A.N. ) iar in sistemul Constitutiei  din 1923 Inaltei Curti de Casatie si Justitie2.In legatua cu organul competent a realiza controlul constitutionalitatilor legilor, in Adunarea Constituanta sau purtat vii si ample discutii. Doua solutii erau prioritar preconizate: 1) creearea uni organ “ special si specializat “ pentru efectuarea acestuia3 ( Consiliul Constitutional,cum era intitulat initial in ,,Tezele pentru elaborarea Constitutiei ‘’, sau Curtea Constitutionala) si 2) revenirea la sistemul Constitutiei din 1923, la traditia existenta in domeniu inca din 1912 adica la controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor.

In esenta, alegerea continuitatii traditiei controlului judecatoresc- instituit in tara noastra in conditiile in care putine state din lume acceptasera insasi idea de control al constitutionalitatii legilor  se lovea de puterea de convingere a argumentelor celor ce invocau sistemul ce a castigat

 

 

________________________________

l.Curtea Constitutionala este reglementata de Constitutie – Titlul V- si de Legea organica nr. 47/1992 ( publicata in M.O. nr. 190 din 7 august 1992 ).Acest system este intalnit in cele mai multe state. In altele, legile de organizare si functionare ale Curtilor sunt “ legii constitutionale”, precum in Italia, Rusia, Ungaria, Croatia, etc….Un sistem mai deosebit intalnim in Bulgaria, unde Constitutia ( art.149, alin.2 ) prevede ca “ prin lege nu se poate reglementa ( Curtea Constitutionala)

2. Facem abstractie, in acest context, de situatia existenta de la 22 decembrie 1989 si pana la adoptarea Constitutiei din decembrie 1991, perioeda in care controlul constitutionalitatii legi nu era reglementat.

3.Sistemul instituit initial in Cehoslovacia si Austria- in anul 1920- pe baza ideilor lui H.Kelsen. Acesta a preconizat un nou tip de justitie constitutionala. Spre deosebire de sistemul American, nu se mai incredinteaza controlul constitutionalitati t scop.

net teren in competitie cu celalante, in special dupa ce-l de-al doilea razboi mondia, si in deosebi in Europa: controlul realizat de un alt organ decat unul din cele ce reprezinta- in conformitate cu doctrina clasica- cele “ trei puteri “: legislative, executive si judecatoreasca.

Impotriva creearii unui organ specializat in controlul constitutionalitati legilor s-au ridicat insa multe voci.Una din observatiile pertinente formulate impotriva creearii Curtii Constitutionale se referee la faptul ca aceast, asa cum este prevazuta in proiect, nu este definite ca o putere de stat, ramanand in afara “ controlului reciproc , ca principiu de organizare a autoritatilor publice.

Solutia la care s-a ajuns la final – crearea Curtii Constitutionale- cu competenta exclusiva4 in realizarea controlului constitutionalitati legilor, “ pe cale jurisdictionala “ si cu competenta de asigurare a respectarii legilor in alte domenii legate de “ functionarea “ unor institutii constitutionale- se inscrie pe linia unei experiente bogate in domeniu, crearea curtilor constitutionale, largirea activitati lor si cresterea importantei acestor institutii pe plan international constituind un argument important pentru adoptarea ei.

Creata dupa modelul occidental, cel intalnit indeosebi in statele in care exista un sistem multiplu de jurisdictii, Curtea Constitutionala are ca sarcina fundamentala controlulul

constitutionalitati legilor, sarcina exercitata de alminteri cel mai frecvent.Ea apare ca o jurisdictie special constituit, care detine molopolul in acest domeniu.Este un organ independent fata de celalante autoritati statale5     

                Fiind un organ eminamente jurisdictional, nu este integrat sistemului organelor judecatoresti, asa cum se intampla in alte state(cel putin din punct de vedere formal,adica  prin reglementarea  lui intr-o structura in care sunt incluse toate formele de jurisdictie.

               

 

 

__________________________________

4.Subliniem rolul jucat de aceste Curti europene, precum si importanta conferintelor anuale pe care le organizeaza- care au o misiune fundamentala in directia colerarii activitatilor desfasurat, impartasirii reciproce a experientei dobandite si a aparari drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului- presedintele Curtii Europene a DReprurilor Omului- D-nul Rolv Ryssdal- preciza ‘ Adesea am spus, la Strasburg, cat de mult apreciem aceste reuniunii cu colegi nostrii de la Curtile Constitutionale ale Europei, pentru ca este vorba de o ocazie privilegiata de a reanoda contactele si de a schimba puncte de vedere asupra problemelor pe cere le intalnim cu totii in domeniile in care actionam.

5.In acest sens in art .1, alin .2 al Legii nr.47/1992 se prevede ,,Curtea Constitutionala este independenta fata de orice alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei si  prezentei legi”

Indeplinind prioritar sarcina de control al constitutionalitati legilor, Curtea Constitutionala este investita si cu o paleta de alte atributii, veghind la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si a normelor care reglementeaza suspendarea  lui din functie , si la respectarea procedurii legale pentru organizarea si desfasurarea referendumului, la indeplinirea conditiilor de exercitare legala a dreptului cetatenilor de a initia legi, etc.


1.2. Natura juridica a curtii constitutionale

 

Problema naturii juridice a Curtii Constitutionale din Romania se pune in termeni relativ asemanatori cu cei din doctrina occidentala, deoarece are sarcini asemanatoare cu ale celorlante curti si tribunale constitutionale din Europa.Unele constitutii, precum cea a Germanei din 1949 si a Federatie Ruse din 1993, inglobeaza intr-un capitol unic toate formele de jurisdictie, inclusive cea constitutionala.

Alte constitutii insa reglementeaza aparte, intr-un capitol distinct, organul de  jurisdictie constitutional, relifandu-i natura deosebita fata de celelalte categorii de jurisdictii:civile , penale , administrative,penale .Aceasta fiind solutia cea mai raspindita pe care o intalnim de exemplu Constitutia Frantei din 1958, cea a Spaniei din 1978.

In tara noastara reglementare acesteia intr-un titlu aparte  Titlul V –separarea deci a prevederilor privind  organizarea si functionarea acestui organ de prevederile care ce staturaza modul de functionare a organelor legiuitoare, executive , judecatoresti este de natura de a deruta pe planul stabilirii naturii sale juridice

Avand in vedere complexitatea cestei autoritati, si de aici dificultatea aprecierii naturii sale juridice putem trage urmatoarele concluzii:

a)Curtea Constitutionala este un organ de sta,nu un organ suis generis, regulile juridice privind constituirea,organizarea,functionare si competenta sa confirmand fara drept de tagada aceasta concluzie.

b)Curtea Constitutionala este un organ politico-juridic, caracterul sau politic fiind determinat de modul de constituire iar cel jurisdictional de atributiile de control al constitutionalitatii legilor.

 

c)Curtea constitutionala exercita si alte activiatti de control, cel de control al respectarii Constitutiei si al legilor in inprejurarilor strict determinate de lege.

d)Avand de  realizat si activitati de iuris diction ,Curtea  Constitutionala poate fi inglobata  alaturi de instantele judecatoresti, intr-un sistem  de organe ce reprezinta ,,puterea jurisdictionala”, daca acceptam idea  existentei a ,,trei puteri instat “, conform cu doctina traditionala .


 

1.3 Atributiile Curtii Constitutionale

 

Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala In Romānia, independenta fata de orice alta autoritate publica.

La nivelul Legii fundamentale, Curtea Constitutionala este reglementata In cuprinsul celor 6 articole ale Titlului V (art.142-147, In numerotarea data dupa revizuirea Constitutiei), dispozitiile acestora fiind dezvoltate prin Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.

In realizarea functiei sale de "garant al suprematiei Constitutiei", Curtea indeplineste atributiile inscrise la art.146 din Legea fundamentala:

 

a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, Inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romāniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate In fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului;

e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romāniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romāniei si confirma rezultatele sufragiului;

g) constata existenta Imprejurarilor care justifica interimatul In exercitarea functiei de Presedinte al Romāniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;

h) da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romāniei;

i) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;

j) verifica Indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;

k) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic;

l) Indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii.

1

CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR

INAINTE DE PROGRAMARE

 

2.1 Forme ale controlului de constitutionalitate

 

            Controlul de constitutionalitate se realizeaza de regula sub urmatoarele forme:

 

a)      la sesizare  acesta functioneaza a priori sau a posteriori

b)  din oficiu  acesta functionand numai sub forma controlului prealabil si preventive si si are loc numai asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei

 

 

 2.2.Controlul constitutionalitatii legilor,inainte de promulgarea acestora

 

Controlul la sesizare si a priori priveste constitutionalitatea legilor inainte de promulgarea acestora.In acest sens, art.146 ali. (1) lit.a_ din Constitutie inscrie printre  atributiile Curtii Constitutionale si pe aceea de a se pronunta asupra constitutinalitati legilor, nainte de promulgarea  acestora , la  sesizarea Presedintelui Romaniei , a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului , a Inaltei Curti de Casatie su Justitie , a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori.

Controlul constitutionalitati legilor, realizat in conditiile art.146 alin (1) lit a) din Constitutie, este un control abstract si nu a priori, inainte de promulgarea legilor6.Credem ca ar fi oportuna introducerea dupa modelul altor tari ( Italia, Germania ) si aunui control abstract a posteriori, la sesizarea acelorasi subiecte dar si a altora ( indeosebi consilile judetene ) pentru urmatoarele motive:

 

______________________________

6.Specificul controlului preventive este ca el se interfereaza in procesul legislative.(I. Muraru, M.Constantinescu,op.cit.,p.119

 a) unirea controlului abstract prealabil cu cel posteriorar fi de natura sa asigure plenitudine vocatiei si obligatiei Curti Constitutionale de a garanta suprematia Constitutiei, ca una dintre conditiile sine qua non ale statului de drept si ale democratiei constitutionale.

b) abia in procesul aplicarii legii sunt relevante viciile de neconstitutionalitate ale acesteia:

c) existenta controlului prealabil- chiar daca  Controlul constitutionalitati legilor, realizat in conditiile art.146 alin (1) lit a) din Constitutie, este un control abstract si nu a prior, inainte de promulgare.

d) exercitarea controlului ulterior, pe calea exceptiri de neconstitutionalitate, nu poate suplini inexistenta unui control abstract a posteriori, intrucat exceptia implica inevitabil existenta unui process.

Atat controlul abstract cat si a priori este un control facultative la origine, prin

conditionarea exercitarii lui de existenta unei sesizari, dar el este obligatoriu dupa sesizarea Curtii Constitutionale.Asadar intr-o prima faza vocatia Curtii Constitutionale este aleatorie, iar apoi, intr-o a doua faza controlul de constitutionalitate este obligatoriu, Curtea neputand refuza indeplinirea unei atributii care face parte din competenta sa constitutionala.

Controlul infaptuit in conditiile art.146 alin (1) lit.a) din Constitutie, vizeaza numai legile inainte de promulgarea acestora.,rezultand astfel faptul ca:

 

a) pot face obiectul acestui control legile adoptate in Camerele Parlamentului

b) prin legi ca obiect al controlului de constitutionalitate, se intelege atat legile organice cat si cele ordinare.

c) desi in termenul generic de lege se include neandoios si legile de revizuire a Constitutie, aceastea au un regim juridic special: controlul se exercita din oficiu asupra initiativelor de revizuire a Constitutie; avand in vedere ca controlul de constitutionalitate vizeaza “legea” sunt susceptibile de control toate legile.

e) nu exista nici o indoiala asupra faptului ca sunt vizate numai legile adoptate, nu si legile scadenta.

f) in sensul dispozitiilor art.146 alin(1)., lit .a) din Constitutie nu pot face obiectul controlului de constitutionalitate legile adoptate prin referendum deoarece exercitarea directa a suveranitatii nationale de catre un popor prin referendum pe temeilul art.2,alin1, din Constitutie  este prin definitie incontrolabila, si de faptul ca referendumul nu este supus promulgarii, iar controlul constitutionaliatii este exerciat inainte de promulgare.

Controlul de constitutionalitate este un control de “conformitate” a legii cu Constitutia6, nu unul de oportunitate.

Principiul constitutionalitatii este un principiu juridic, el implicand intre altele ordonare ierarhica a normelor juridice, inclusive a celor care imbraca forma legii.

Principiului oportunitatii este esentialmente politic, el implicand o optiune, de timp si de mod, in circumstante concrete si pe baza ierarhizarii anumitor valori ori strangente, optiune obiectivata de o autoritate politica suprema-autoritatea legislative.

Deciziile si hotararile Curtii Constitutionale- se pronunta in numele legii, ceea ce exclude ab initio pronuntarea unor asemenea acte in numele opurtunitatii.

Urmeaza sa admitem ca acest control de constitutionalitate priveste atat “conformitatea interna” cat si “ conformitatea externa”atat deci “ conformitatea intrinseca” cat si “ conformitatea extrinseca”.Curtea s-a pronuntat uneori cu privire la constitutionalitatea externa, formala sau procedurala ( de exemplu, Curtea a statutat ca adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative de catre fiecare Camera in parte constituie, potrivit principiul unibicameralismului, procedura legislative obisnuita, astfel in cat dezbaterea si adoptarea ei in sedinta comuna are un caracter de exceptie, constituind o procedura parlamentarande legifiere numai in cazurile expres prevazute de Constitutie si de regulament.

Intr-o alta situatie, Curtea  a decis ca nu se poate confunda cvorumul legal de sedinta- care este o conditie de prezenta imediata inaintarii votari-cu votul insusi, care are semnificatia exprimarii atitudinii necesare pentru formarea majoritatii in vederea adoptari sau respingeri actului, altminteri o anumita categorie de legi-cele ordinare-ar fi, practice, desfiintata, deoarece pentru a se asigura adoptarea lor ar trebui ca in toate cazurile majoritatea sa fie absoluta, ca pentru legile organice..

Prin decizia ei,Curtea nu anuleaza legea sau dispozitia dintro lege “incriminate” sub motiv de neconstitutionalitate, ci doar constata “ neconstitutionalitatea”.Curtea n-ar putea anula legea

 

__________________________

6.Se distinge totusi intre ,,conformitate’’ si ,,compatibilitate’’,intre o judecata  pozitiva –ca lega controlata preia,dezvolta si concretizeaza norma constitutionala –si o judecata negative,ca legea nu e contrara Constitutiei

sau dispozitia din legea considerate  neconstitutionala, intrucat pe de o parte, ea nu este autoritate

legiuitoare pentru a dispune anularea-abrogarea-unica autoritate legiuitoare –cum precizeaza art.61 alin.(1) din Constitutie- fiind Parlamentul, iar, pe de alta parte, pentru ca decizi“constatare” a neconstitutionalitatii isi va produce, eventual, in deplinatate efectele abia dupa confirmarea ei in cadrul procedurii legislative.

Sesizarea Curtii nu se poate realize decat dupa votarea legii de catre Parlament,dar mai inainte de verificarea si de autentificarea ei prin promulgarede  catre Presedintelui Romaniei, a uneia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

            Promulgarea legii trebuie sa se faca in termen de cel mult 20 de zile de la primire .

            Termenul este unul de decadere  deoarece dupa implinirea lui Presedintele nu mai poate cere Parlamentului reexaminarea legii si nici sesiza Curtea Constitutionala si seoarece si celelalte subiecte indreptatite sa sesizeze Curtea nu o mai pot face dupa indeplinirea termenului .

            Pentru a se preveni o promulgare precipitate de natura a se impedica prevenirea Curtii sau luat urmatoarele masuri:

            a)in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii, cu 5 zile inainte de a fi trimisa  spre promulgare legea se comunica Guvernului , Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporulu  si se depune la secretariatul general de la Camera Deputatilor si de la Senat

            b) in cazul  in care legea a fost adoptata in procedura de urgenta, termenul este de 2 zile

            c) data la care legea a fost depusa la secretarii generali ai Camerelor se adduce la cunostinta in plen fiecarei Camere, in termen de 24 de ore de la depunere.

            d) depunerea si comunicarea se face numai in zilele in care Camera lucraza in plen.

            e) sesizarea facuta de parlamentari se trimite Curtii in ziua primirii ei de Secretarul General de la Camera respective.

            f)in cazul sesizarii Curtii de unul dintre presedintii celor 2 Camere ale parlamentului, de Guvern , Avocatul Poporului, Curtea va comunica Presedintelui Romaniei,sesizarea primita , in ziua inregistrarii.

            Rezulta ca sesizarea Curtii intrerupe termenul de 20 de zile pentru promulgare si suspenda dreptul de promulgare a legii,numai ca dupa  aceasta examinare nu incepe sa curga din nou acelasi termen, ci un nou termen de 10 zile .          

            In sensul art.77,alin(2) din Constitutie inainte de promulgare Presedintele poate cere Parlamentului examinarea legii numai o singura data.

            Dreptul de a cere reexaminarea legii si dreptul de a sesiza Curtea sunt diferite prin obiectul si cauza lor.

            Presedintele va putea cere reexaminarea  legii, inainte de sesizarea Curtii de catre el sau de catre o alta autoritate indreptatita sa o faca ,dupa sesizarea Curtii sau dupa ce aceasta s-a  pronuntat, daca bineinteles se afla in cadrul termenului de promulgare de 20 de zile sau 10 zile

            Daca legea este adoptata in aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecare Camere, , obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar promulgarea devine obligatorie. In cazul in care, insa, in una din Camere nu se obtine majoritatea de doua treimi, prevederile declarate neconstitutionale prin decizia Curtii Constitutionale se inlatura din lege, operandu-se cu aprobarea Camerei colerarile tehnico-legislative necesare.Daca, legea in ansamblu ei este declarata neconstitutionala,  ea nu se va mai trimite Presedintelui Romaniei spre promulgare.

            Legea fundamentala nu stabileste un termen inauntrul caruia Parlamentul ar urma sa puna de acord prevederile constatate  ca fiind neconstutionale cu prevederile Constitutiei. Aceasta pentru ca Parlamntul nu poate fi obligat sa legifereze  si oricum legea sau dispozitiile din lege care fac obiectul controlului a priori de constitutionalitate nu pot produce nici un fel de consecinte grave.

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica