referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Urmarirea silita mobiliara

Categoria: Referat Drept

Descriere:

A doua etapă a executării silite mobiliare este vânzarea bunurilor sechestrateîn vederea obţinerii unei sume de bani necesare pentru acoperirea creanţei creditorului urmăritor, a cheltuielilor de executare şi, eventual, a creanţelor unor creditori intervenienţi...

Varianta Printabila 


1

Umărirea silită mobiliară este reglementă de art. 411 – 449 C. proc. civ. Prin acest mijloc creanţele băneşti alew debitorului se realizează prin valorificarea bunurilor mobile ale debitorului urmărit. Procedura de executare cunoaşte tre faze: 1) identificarea şi sechestrarea bunurilor; 2) vnzarea bunurilor la licitaţie; şi 3) distribuirea sumei.

 

            1. Identificarea şi sechestrarea bunurilor

Executarea este precedată de somaţia prevăzută de art. 387 C. proc. civ., procedură n care i se conferă debitorului o zi liberă pentru a face plata voluntar, potrivit art. 411 alin 1 C. proc. civ. care prevede că „Dacă n termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu plăteşte suma datorată, executorul judecătoresc de pe lngă instanţa de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmăribile ale debitorului, chiar dacă acestea sunt deţinute de un terţ”.

Astfel dacă somaţia nu este urmată de executare, după trecerea unui timp de cel puţin o zi executorul judecătoresc se va deplasa la locul unde se află bunurile mobile proprietatea debitorului şi va proceda la invetarierea şi apoi sechestrarea lor. n acest sens executorul judecătoresc va ntocmi un proces verbal de sechestru care va cuprinde lista bunurilor sechestrate, preţul bunurilor sechestrate n măsura n care acestea au fost evaluate de către executorul judecătoresc cu acordul părţilor, iar n lipsa unui asemenea acord va solicita efecutarea unei expertize.

n cazul n care există pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmărire, la cererea creditorului sau a executorului  judecătoresc, preşedintele instanţei de executareva putea dispune, prin ncheiere dată fără citarea părţilor, ca o dată cu nmnarea somaţiei să se aplice şi sechestrul. Această măsură este una de excepţia ntruct n mod obişnuit trebuie să i se ofere debitorului posibilitatea de a plăti n termen de o zi de la primirea somaţiei. De aceea, măsura sechestrării bunuruilor odată cu somaţia trebuie luată doar dacă exista pericol evident de sustragere a bunurilor.

Legea detrmină şi situaţiile n care executorul judecătoresc trebuie să fie nsoţit, sub sancţiunea nulităţii, de un ofiţer de poliţie sau de ajutorul său, iar n lipsa acestora de primar sau de un viceprimar. Astfel potrivit art. 412 C. proc. civ. prezenţa organelor de poliţie sau administrative este indispesabilă n următoarele situaţii:

-          dacă uşile debitorului sunt nchise şi nu voieşte să le deschidă;

-          dacă nu voieşte a deschide camerele sau mobilele;

-          dacă debitorul lipseşte şi nu este de nicio rudă care locuişte cu el.

Prezenţa organelor de stat este necesară numai la deschiderea uşilor sau mobilelor pentru a nu se putea vorbi de o violare de domiciliu sau de abuz n serviciu, astfel odată efectuată această operaţiune, ele se pot retrage, art. 413 C. proc. civ. prevede că organele de poliţie sau administrative pot fi nlocuite prin doi martori majori. Creditorul nu este obligat să participe la aceste operaţiuni de executare silită.

Executorul judecătoresc va ntocmi un proces verbal, care va trebui să cuprindă: numele, prenumele şi domiciliul părţilor, ale executorului judecătoresc, precum şi ale celorlalte persoane care au de faţă la urmărire; enunţarea titlului executor n baza căruia se face executarea; arătarea bunurilor pe care creditorul le-a solicitat să fie urmărite, dacă este cazul; somaţia verbală facută debitorului să plătească, precum şi răspunsul acestuia dacă a fost de faţă; descrierea bunurilor sechestrate şi indicarea valorii fiecaruia, după aprecierea executorului judecătoresc, dacă aceasta este cu putinţă; arătarea locului, zilei şi orei  cnd s-a facut urmărirea. Procesul verbal de sechestru se va semna de către executorul judecătoresc precum şi de către toate persoanele care au fost de faţă. Menţiunile de mai sus sunt expres prevăzute n art. 416 C. proc. civ.

Dacă vreuna dintre aceste persoane refuză să semneze ori nu poate, executorul judecătoresc va menţiona acest fapt. Procesul verbal prezintă o importanţă deosebită, deorece el determină momentul nceperii urmăririi silite mobiliare; n acelaşi timp, stabileşte bunurile asupra cărora se va desfăşura urmărirea, idisponibilizndu-le.

Pentru păstrarea bunurilor sechestrate executorul judecătoresc va putea să aplice peceţi sau să numească un custode pentru paza lor.

Dacă debitorul refuză să primească bunurile n custodie sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum şi n cazul ridicării bunurilor, executorul judecătoresc dă n păstrare bunurilesechestrate unui custode numit cu precădere dintre persoanele indicate de creditor. Conform art. 420 C. proc. civ. obiectele sechestrate se vor putea strămuta, din locul unde se află pe cheltuiala celui interesat, cu acordul executorului judecătoresc.

n continuare art. 421 C. proc. civ., prevede că n cazul n care custode este o altă persoană dect debitorul, aceasta are dreptul la o remuneraţie ce se va fixa de executor judecătoresc ţinnd seama de activitatea depusă. Remuneraţia şi cheltuielile custodelui vor fi plătite cu anticipaţie de către creditorul urmăritor care le va prelua cu precădere din preţul bunurilor urmărite. Custodele va fi răspunzător de orice pagubă ce va aduce creditorului, din cauza neglijenţei sale, putnd fi, după mprejurări, suspus şi la pedeaspa arătată de legea penală pentru abuz de ncredere.

Articolul 425 C. proc. civ. prevede că  „dacă bunul ce se sechestrază se află n proprietate comună sau asupra lui există un drept de gaj ori privilegiu constituit n favoarea unei alte persoane, executorul judecătoresc, lund cunoştinţă despre acest drept, va nştiinţa acea persoană despre aplicarea sechestrului şi o va cita la termenele fixate pentru vnzarea bunul respectiv”, nerespectarea lui atrăgnd sancţiuni disciplinare pentru executor, care va putea fi obligat şi la eventuale despăgubiri faţă de creditor.

1

2. Vnzarea bunurilor la licitaţie.

A doua etapă a executării silite mobiliare este vnzarea bunurilor sechestraten vederea obţinerii unei sume de bani necesare pentru acoperirea creanţei creditorului urmăritor, a cheltuielilor de executare şi, eventual, a creanţelor unor creditori intervenienţi.

Executorul judecătoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vnzare la licitaţie publică, vnzare directă şi prin alte modalităţi admise de lege.

Dacă valorificarea bunurilor urmează să se facă prin vnzare la licitaţie publică, executorul judecătoresc, n termen de cle mult o zi de la ntocmirea procesului verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevăzut de art. 431 alin. 2 C. proc. civ. a fixa data, ora şi locul licitaţiei. Vnzarea la licitaţie se va face n locul unde se află bunurile sechestrate sau dacă există motive temeinice, n alt loc. Vnzarea nu se va putea face n mai puţin de două săptămni, nici n mai mult de două luini de la data ntocmirii procesului verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevăzut de art. 431 alin. 2 C. proc. civ.

De altfel art. 435 C. proc. civ. permite creditorului şi debitorului să se nţeleagă cu privire la scurtarea sau prelungirea termenului vnzării, iar art. 454 autorizează nstanţa de judecată să scurteze, chiar şi din oficiu termenu vnzării, dacă bunurile urmărite se pot strica sau pot pieri. Nerespectarea celor două termene poate duce la nulitatea vnzării silite, dar numai n condiţiile prevăzute de art. 105 alin. 2 C. proc. civ. Numai debitorul poate invoca nulitatea vnzării decurgnd din nerespectarea termenului de 2 săptămni, stabilit de lege n favoarea sa, dacă dovedeşte că i s-a creat un poate fi nlaăturat dect prin anularea actelor de executare ce a urmat ncheierii de fixare a termenului vnzării, chiar şi n această situaţie sechestrul aplicat rămne n fiinţă.

Locul vnzării se fixează, după caz, naintea judecătoriei, la locul unde se află bunurile sechestrate sau n locurile obişnuite pentru vnzări publice. Debitorul trebuie să fie nştiiţat despre ziua vnzării. Cu cel puţin trei zile nainte de vnzare se face publicitate, prin anunţuri la uşa instanţei de executare, la sediul primăriei, la locul unde vnzarea va avea loc, şoi n alte părţi unde se obişnuieşte astfel de afişare.

n ziua şi la ora fixată se face vnzarea prin licitaţie. Bunurile se adjucă persoanei care, după a treia strigare, a oferit preţul cel mai mare. ndată ce din validarea bunurilor vndute se vor acopericreanţele urmărite şi cheltuielile de executare licitaţia se va termina, iar debitorul va primi napoi lucrurile rămase şi prososul preţului. Suma realizată la licitaţie va fi depusă de organu de executare la C.E.C.

 

3. Distribuirea preţului

Faza a treia urmăririi silite mobiliare o constituie distribuirea preţului realizat din vnzare.

n situaţia unde există un singur creditor, acesta acesta va primi cheltuielile de urmărire şi suma corespunzătoare creanţei, distribuirea după acoperirea cheltuielor de urmărire se face potrivit ordinii de preferinţă din dreptul comun. Cnd suma realizată din vnzare nu acoperă toate creanţele şi acestea sunt de acelaşi rang, fiecare creditor va primii o sum proporţionalăcu creanţa sa, respectndu-se astfel principiul egalităţii ntre creditori. Creditorul urmăritor se bucură doar de cheltuielilede urmărire.

Eventualele contestaţii referitoare la rangul privilegiuluiinvocat sau la cuantumul sumei solicitate de fiecare creditor, vor fi rezolvate de către instanţa de executare.

n cadrul acestei proceduri de executare silită, prezintă interes privilegiile generale asupra bunurilor mobile, precum şi privilegiile speciale asupra anumitor bunuri mobile cu menţiunea că acestea din urmă poartă numai asupra bunurilor vizate expres de lege.

Codul civil stabileşte o anumită ordine de preferinţă n caz de concurs asupra privilegiilor mobilelor. Cu prioritate, se vor ssatisface cheltuielile de executare. n situaţia unui concurs ntre creanţe care se bucură de privilegii generale asupra mobilelor, ordinea de preferinţă este cea care rezultă din anumerarea făcută de art. 1729 C. civ. Concursul ntre privilegiile generale şi cele speciale se rezolvă astfel: mai nti se satisface privilegiul cheltuielor de nmormntare, apoi privilegiile speciale, iar apoi privilegiile prevăzute de art. 1729, art. 3-5 C. civ. Dacă vin n concurs mai multe privilegii speciale mobiliare, soluţiile oferite de C. civ. sunt următoarele: cheltuielile făcute pentru conservarea lucrului trec naintea privilegiilor anterioare; privilegiile creditorului gajist, hotelierului, cămătarului primează n faţa privilegiului vnzătorului neplătit al bunului mobil cu excepţia cazului n care ei au ştiut, cnd au primit bunul respectiv că preţul nu era ncă plătit; privilegiile locatarului şi proprietarului terenului arendat premerg privilegiuluivnzătorului neplătit, afară de cazul n care vnzătorul, la transportarea bunurilorn locurile nchiriate, a făcut cunoscut proprietaruluică preţul ncă nu i s-a plătit; privilegiul sumelor datorate pentru seminţesau pentru cheltuielile recoltei de peste un an, ori penttru instrumentele de exploatare trec naintea privilegiului proprietarului terenului arendat.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica