referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Concurenta comerciala neloiala

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Se observă atât imposibilitatea consumatorului dintr-o etapă ulterioară celei iniţiale de a plasa bonurile cât şi imposibilitatea comerciantului de a onora toate comenzile la preţul diminuat. Astfel, în prima etapă, consumatorul primeşte obiectul râvnit dacă alte 30 de persoane (cele cinci recrutate de el plus cele 25 recrutate de primele cinci) au acceptat să cumpere...

Varianta Printabila 


1

CONCURENŢA COMERCIALĂ NELOIALĂ

 

 

Este o formă a concurenţei care are loc cu mijloace şi acţiuni contrare, opuse uzanţelor comerciale legale. Aceasta distorsionează şi deturnează concurenţa de la scopul său n favoarea unuia sau mai multor comercianţi prin defavorizarea altora sau a celorlalţi.

 

 

Exercitarea activităţii comerciale contrar uzanţelor cinstite.

Metode nepermise de stimulare a vnzării sau a prestărilor de servicii care mpiedic libera concurenţă.

 

 

Metoda bulgăre de zăpadă, Conform dispoziţiilor art. 4 lit. d al Legii nr. 11/1991 constituie contravenţie ncheierea de contracte prin care un comerciant asigură predarea unei mărfi sau executarea unei prestaţii n mod avantajos, cu condiţia aducerii de către client a altor cumpărători, cu care comerciantul ar urma să ncheie contracte asemănătoare.

Metoda, denumită uzual ,,bulgăre de zăpadă" constă n promisiunea comerciantului de a preda marfa sau de a executa prestaţia la un preţ ori tarif inferior celui practicat n mod curent, n schimbul obligaţiei asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alţi clienţi. Atunci cnd aceştia din urmă se prezintă şi, la rndul lor, se obligă, n aceleaşi condiţii, să aducă noi clienţi, cumpărătorul iniţial şi primeşte avantajul scontat.

Astfel, jurisprudenţa franceză a decis că reprezintă o vnzare tip ,,bulgăre de zăpadă" atunci cnd se oferă nouă perechi de ciorapi la un preţ interesant oricărei cliente care furnizează trei comenzi similare ale altor consumatoare . Nu are nici o relevanţă mprejurarea că consumatorul are alegerea ntre două preţuri, unul redus dacă procură şi alţi clienţi şi celălalt normal.

Procedeul este neonest şi prejudiciază deopotrivă pe ceilalţi comercianţi ca şi pe consumatori, insuflndu-le iluzia că astfel ar dobndi mărfuri sau alte servicii n condiţii avantajoase.

Un comerciant care vinde stilouri, predă unui cumpărător şase bonuri, fiecare reprezentnd 1/6 din preţul curent al unui stilou. nainte de a-şi primi stiloul, cumpărătorul trebuie să plaseze cinci din cele şase bonuri, altor consumatori şi să predea comerciantului lista acceptanţilor. Fiecare dintre cei cinci acceptanţi trebuie să se prezinte la vnzător şi să accepte, la rndul său, să preia alte cinci bonuri pe care să le plaseze după acelaşi sistem. n momentul n care fiecare dintre noii 25 de acceptanţi a prezentat lista persoanelor la care a plasat bonurile, primul consumator şi primeşte stiloul la a şasea parte din preţul curent.

La prima vedere acest procedeu poate crea iluzia că ar fi avantajos pentru un consumator care, plasnd cele cinci bonuri, primeşte stiloul n schimbul unei sume reprezentnd o şesime din preţul lui.


Se observă att imposibilitatea consumatorului dintr-o etapă ulterioară celei iniţiale de a plasa bonurile ct şi imposibilitatea comerciantului de a  onora toate comenzile la preţul diminuat. Astfel, n prima etapă, consumatorul primeşte obiectul rvnit dacă alte 30 de persoane (cele cinci recrutate de el plus cele 25 recrutate de primele cinci) au acceptat să cumpere produsul şi să recruteze fiecare ncă cinci noi aderenţi. n cea de a doua etapă, pentru ca primii cinci acceptanţi dobndească la preţ redus obiectul, numărul clienţilor ce trebuie să fie atins n total, mpreună cu ei, este de 155 de persoane. Pentru ca fiecare din cei 25 de clienţi etapa a III-a să-şi primească avantajul scontat, numărul total al noilor clienţi (fără socoti şi pe cei 25), trebuie să fi atins cifra de 750 persoane. n cea de IX-a etapă numărul consumatorilor acceptanţi se ridică la cca. două milioane.

Astfel, foarte rapid se ajunge fie la imposibilitatea de a mai găsi clienţi, fie la imposibilitatea pentru comerciant de a satisface, la preţul redus, toate cererile. Avantajul scontat de consumatori se vădeşte iluzoriu, dar scopul comerciantului, de a capta clientela concurentului său, a fost atins n paguba altor comercianţi

Jurisprudenţa a calificat acest procedeu, bazat pe sistemul piramidal ca o escrocherie prin care comerciantul şi nsuşeşte un profit ilicit uznd de mijloace frauduloase .

 

Premii şi cadouri

 

Conform dispoziţiilor art. 4 lit. e al Legii nr. 11/19 constituie contravenţie ncheierea de contracte prin care cumpărătorul ar urma  să primească un premiu, care depinde exclusiv de o tragere la sorţi sau de hazard.

n principiu, orice comerciant este liber să ofere clientelei sale daruri, nsă atragerea clientelei prin acest procedeu profită prea puţin consumatorilor, pentru că premiul depinde numai de hazard, ceea ce face ca procedeul să fie neonest. Spre exemplu:

,,Şampon antiparazitar pentru cini vă oferă, gratuit, cabinetul veterinar din str. X”.

Informaţia conţinută n text este evident eliptică, pentru că nu desluşeşte suficient şamponul este oferit oricărui solicitant sau numai clienţilor cabinetului, care plătesc un serviciu veterinar.

n accepţiunea concurenţei comerciale, vnzarea cu premiu reprezintă o tehnică de incitare a consumatorului, oferindu-i perspectiva de a obţine deodată cu produsul cumpărat sau cu serviciul prestat contra cost şi un alt serviciu dobndit ori gratuit ori n condiţii avantajoase. Premiul este, aşadar, ntotdeauna accesoriul produsului ori al serviciului plătit.

Dimpotrivă, cadoul este independent de cumpărarea unui produs sau de contractarea unui serviciu. El este acordat oricărei persoane, fără obligaţia de a contracta. Tradiţional, cadourile constau n agende telefonice, ustensile de scris etc. purtnd marca celui care le oferă. Uneori, nsă, cadoul poate consta ntr-un produs informatic. Iată un exemplu:

,,Dar indiferent de faptul că veţi alege sau nu un sistem informatic din cele prezentate mai sus, vă oferim gratuit sistemul de contabilitate generală care este n doatare curentă n peste 40 de unităţi economice".

 

Premii permise.

 

 Aşadar n cadrul legislativ actual, premiile acordate consumatorilor sunt permise dacă dobndirea acestor premii nu depinde de o tragere la sorţi sau de hazard. Exemple de premii permise:

- premiile tip „gadget” introduse n cutiile cu detergent, imaginile colorate sau hologramele introduse n ambalajul unor dulciuri, micile jucării din ouăle de ciocolată etc.;

- premiile constnd n obiecte a căror utilitate este legată de aceea a bunului vndut (transport gratuit, adeziv gratuit etc.);

Sunt, de asemenea permise premiile „plătite", care se utilizează n două variante:

a) „cross-couponing" constnd n oferirea cumpărării avantajoase a unui produs pentru cumpărătorul altui produs. De exemplu, celui care cumpără o cutie cu detergent i se oferă totodată cumpărarea, la un preţ avantajos, a unui litru de ulei;

b) ,,cheque-ristourne” care constă n oferirea pentru cumpărătorul unui produs a unei reduceri de preţ pentru o altă cumpărare ulterioară a aceluiaşi produs.

Desigur că n niciuna dintre aceste situaţii vnzarea unuia dintre produse nu trebuie să fie condiţionată de cumpărarea altui produs (interdicţie prevăzută de art. 1 lit. c din Legea nr. 12/1990).

Nu cad sub incidenţa sancţiunii prevăzută de art. 4 lit. e nici avantajele oferite consumatorilor prin intermediul sistemelor cumulative care se bazează pe fidelizarea clientelei: după un anumit număr de cumpărături sau după atingerea cumulată a unei valori a cumpărăturilor efectuate, cumpărătorului i se rambursează un anumit procent din această valoare predndu-i-se mărfuri sau oferindu-i-se servicii neplătite. Iată cteva exemple:

1) Sistemul COOP Strasbourg. Cumpărătorului i se eliberează un carnet cu paginile divizate n spaţii rectangulare ntr-un număr determinat. La fiecare cumpărare, se predau la casierie consumatorului un număr de timbre valorice corespunznd unui anumit procent din preţul plătit. După ce toate spaţiile au fost acoperite cu timbre, magazinul reţine carnetul şi consumatorul beneficiază de produse neplătite corespunzător valorii globale a timbrelor. Inconvenientul acestui sistem constă n cheltuiala pentru timbre.

2) Sistemul utilizat de restaurantul., Cercle Suisse de Besancon". Consumatorului i se eliberează un „carnet de fidelitate”, utilizabil timp de un an de la data primirii, avnd forma şi dimensiunile unei cărţi de vizită. Pe verso sunt 10 spaţii rectangulare n care, la fiecare consumaţie, se scrie de către personalul restaurantului data şi suma plătită. După ce s-au completat toate spaţiile, se acordă consumatorului o reducere de preţ egală cu 5% din totalul sumelor plătite. Inconvenientul acestui sistem constă n aceea că se bazează pe onestitatea personalului restaurantului, care poate favoriza anumiţi consumatori.

3) Sistemul ,,Flamingo Hilton Hotel Casino, Reno, Nevada". Consumatorul primeşte un cupon tipărit, pe care l poate utiliza, după ce a introdus n maşina de joc cea de a 100-a piesă de 25 de cenţi, pentru a intra fără plată la spectacolul ,,American Superstars Show". Acelaşi cupon i oferă, ca alternativă, după ce a introdus cea de a 100-a fisă de un dolar n maşina de joc, alegerea ntre intrarea liberă pentru două persoane la spectacolul menţionat mai sus sau consumaţia gratuită şi nelimitată pentru două persoane la bufetul casinoului. Inconvenientul sistemului: ofertantul şi rezervă facultatea de a anula această acţiune promoţională fără preaviz, n orice moment.

4) Sistemul „Clientul nostru fidel”.Consumatorului i se eliberează un carnet, după ce a efectuat prima cumpărare n acel magazin. Casierul capsează originalul bonului pe prima (şi ulterior pe proxima liberă) ntre cele 10 poziţii din carnet. După ce toate poziţiile au fost completate, carnetul se prezintă casierului care controlează, pe propria răspundere, fiecare bon şi calculează premiul, scriind cifra pe copertă, n spaţiul rezervat, după care semnează şi aplică parafa. Casierul reţine carnetul pentru decontare. Clientul primeşte marfă neplătită pnă la concurenţa unui procent (3-5%) din valoarea totală a cumpărăturilor făcute n acel magazin şi atestate prin bonurile capsate pe acel carnet. Avantaje: nu se cheltuieşte pentru timbre; nu se bazează pe onestitatea personalului.

 

Premii interzise conform dispoziţiilor art. 4 lit. e.

 

Cad sub incidenţa interdicţiei prevăzute de acest text orice premii oferite cumpărătorilor sau beneficiarilor de servicii plătite dacă obţinerea acestor premii de către consumator depinde exclusiv de o tragere la sorţi sau de hazard.

Este omenească tentaţia cştigului şi pe această slăbiciune se bazează uneori comerciantul pentru a stimula vnzarea prin oferirea participării la o loterie sau la un concurs dotat cu premii.

Asemenea practici contravin liberei concurenţe n măsura m care speranţa cştigului aleatoriu devine factorul determinant pentru consumator de a alege un produs sau un serviciu şi nu calitatea sau preţul acestora.

Se impune nsă o distincţie ntre premiile atribuite ca urmare a participării la un concurs şi premiile a căror atribuire depinde numai de hazard sau de o tragere la sorţi.

Interdicţia nu se referă şi la premiile acordate cştigătorilor unui concurs, cu titlu de recompensă pentru promovarea cu succes a unui test care le-a pus n valoare cunoştinţele, inteligenţa sau alte aptitudini ori calităţile fizice.

Este interzisă, conform acestui text legal, numai ncheierea de contracte comerciale prin care cumpărătorul ar urma să primească un premiu care depinde exclusiv de o tragere la sorţi sau de hazard.

Aşadar, pentru aplicarea acestei norme legale este necesar să fie ntrunite cumulativ patru elemente:

a) oferta de vnzare a unui produs sau a unui serviciu, adresată publicului;

b) nsoţirea ofertei de promisiunea unui cştig;

c) dobndirea acestui cştig de către consumator depinde exclusiv de o tragere la sorţi sau de hazard;

d) consumatorul trebuie să suporte un sacrificiu pecuniar. Numai ultimele două elemente necesită explicaţii suplimentare.

 

Caracterul aleatoriu al premiului

 

Se exprimă n două modalităţi:

a) nsăşi dobndirea lui depinde numai de o tragere la sorţi sau de hazard;

b) valoarea premiului depinde de o tragere la sorţi.

n prima situaţie desemnarea cştigătorilor se face:

a) n urma unei trageri la sorţi sau

b) ca urmare a hazardului.

n cea de a doua situaţie, chiar dacă toate biletele de participare la tombolă sunt cştigătoare, cştigurile fiind de valori diferite, premiul depinde exclusiv de o tragere la sorţi.

Exemple de premii acordate ca urmare a tragerii la sorţi:

1) Sistemul „caddy-cadeau". ntr-un magazin alimentar cu autoservire, la fiecare oră se oferă marfă gratuită, de o anumită valoare, unui cumpărător desemnat prin tragere la sorţi; desigur că pentru a dobndi vocaţia la premiu, este necesar să fi efectuat cumpărături (să fi cumpărat o anumită marfă sau orice marfă din acel magazin).

2) Sistemul zilelor gratuite, care constă n aceea că unul sau mai mulţi consumatori, desemnaţi prin tragere la sorţi, beneficiază de rambursarea preţului pentru cumpărăturile efectuate n acea zi ntr-un anumit magazin.

3) Sistemul tombolă, conform căruia fiecărui cumpărător i se oferă un bilet de loterie; chiar dacă toate biletele sunt cştigătoare, valoarea premiilor este inegală desigur că participanţii sunt seduşi de perspectiva obţinerii celui mai valoros premiu) ceea ce face ca premiul obţinut să depindă exclusiv de tragerea la sorţi.

Exemple de premiu acordat ca urmare a hazardului:

1.) ,,Doriţi o excursie agreabilă n Polonia?

TRANS-EUROPA vă oferă acest prilej săptămnal, n fiecare joi organizăm excursii de 3 zile la VARŞOVIA şi CRACOVIA. Se asigură:

- Transport cu autocare „NEOPLAN"

- Cazare la hotel (apartament cu 2 camere + baie)

- Ghid atestat

Pe traseu se organizează TRAGERE LA SORŢI. Turistul cştigător beneficiază le o EXCURSIE GRATUITĂ din partea firmei."

2.) „Atenţie la franzelele AGIO!

Cea mai bună pine din Arad devine mai preţioasă! Cum? ncepnd de marţi 27 octombrie 1992, n fiecare zi, o franzelă produsă de S.C. AGIO S.R.L. va conţine un INEL DE AUR!

Rugăm persoana care l va găsi să anunţe societatea la telefon 12544 sau 73938, n vederea nominalizării n presă. AGIO-GOLD"

 

1

Sacrificiul pecuniar.

 

Toate ofertele de premiu la care se referă dispoziţiile art. 4 lit. e al Legii nr. 11/1991 implică un sacrificiu pecuniar din partea consumatorului: cumpărarea unui anumit produs sau a oricăruia dintre produsele puse n vnzare e un anumit comerciant.

Mărimea acestui sacrificiu pecuniar nu are nici o relevanţă pentru aplicarea normei legale menţionate.

De asemenea, este irelevant faptul că la vnzarea mărfurilor sau la prestarea serviciilor sunt practicate preţuri normale.

Astfel s-a considerat ca un fapt de concurenţă ilicită punerea n vnzare de către n comerciant, la preţuri obişnuite, a unor pachete cu cafea, fiecare al patru sutelea pachet conţinnd o monedă de aur.

 

Falsa publicitate (art. 4 lit. f Legea nr. 11/1991) Aspecte generale.

 

Constituie contravenţie potrivit art. 4 lit. f al Legii nr. 11/1991 şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 60.000 lei comunicarea sau răspndirea, de către un comerciant, de afirmaţii asupra intreprinderii sale sau activităţii acesteia, menite să ducă n eroare şi să-i creeze o situaţie de favoare n dauna altor concurenţi.

Din textul citat rezultă că fapta constă n prezentarea propriei activităţi ntr-o mină favorabilă, fără ca aceasta să corespundă realităţilor, exagernd intenţionat realizările sau ascunznd cu bună ştiinţă eşecurile, cu scopul de a induce n eroare partenerii comerciali sau consumatorii şi de a-şi crea o situaţie de favoare n dauna altor concurenţi

 „Afirmaţia unui ziar că are cel mai mare tiraj dintre ziarele belgiene, dacă este inexactă n fapt, constituie un act de concurenţă ilicită. Dacă prin el nsuşi faptul unui comerciant, de a exagera, chiar fără ruşine, calităţile produselor sale sau rezultatele exploatării sale nu poate să dea naştere la obligaţiune civilă n folosul terţilor, nu e tot astfel cnd afirmaţiile inexacte poartă asupra unui fapt precis, de care un concurent determinat are dreptul exclusiv să se prevaleze şi pe care publicul nu-l poate controla. n acest caz, comerciantul şi atribuie n mod fals un avantaj care face parte din averea comercială a concurentului său”.

Constituie infracţiune prevăzută de art. 265 pct. l al Legii nr.31/1990 şi se pedepseşte cu nchisoare de la unu la cinci ani fapta fondatorilor, administratorilor sau a directorilor unei societăţi comerciale care, n prospectele, rapoartele şi comunicările adresate publicului, arată cu rea-credinţă fapte neadevărate asupra condiţiilor economice sau le ascund cu rea-credinţă n tot sau n parte.

 

Modalităţi de prezentare a falsei publicităţi.

 

Cea mai uzuală modalitate de prezentare a falsei publicităţi este mesajul scris sau oral, publicat n presă ori afişat pe ziduri şi panouri ori difuzat pe calea undelor la radio sau la televiziune.

Ea poate fi realizată nsă şi cu alţi suporţi: cataloage, liste de bucate (meniuri), ambalaje, sacoşe, inscripţii pe articole vestimentare, ghiduri turistice sau automobilistice etc.

De asemenea publicitatea poate fi realizată chiar prin modul de alcătuire a etichetei obligatorii ataşată produsului sau prin formularul de contract tip difuzat clienţilor potenţiali.

Publicitatea pur orală, făcută pe străzi, n pieţe sau blciuri poate, de asemenea, să atragă aplicarea dispoziţiilor art. 4 lit. f al Legii nr. 11/1991.

Aşadar toate mijloacele de exprimare a reclamei sunt vizate de această normă legală, att textele scrise ct şi mesajele orale sau cele transmise publicului prin intermediul unei fotografii, a unui desen prin muzică sau prin zgomot.

Practica judiciară a considerat că s-a comis o falsă publicitate chiar şi prin reticenţă:

- n cazul unei societăţi care a expus spre vnzare aparate telefonice omiţnd să indice că acestea nu sunt agreate de serviciul de poştă şi telecomunicaţii şi n consecinţă or putea fi utilizate n această reţea ;

- n cazul altei societăţi care a expus spre vnzare, la preţuri atrăgătoare, pneuri automobil fără să indice că sunt de ocazie şi au fost reşapate . Impresia falsă poate fi creată prin utilizarea unei mari diversităţi de mijloace:

a) inserarea ntr-un mesaj publicitar a unor menţiuni restrictive sau contradictorii caractere tipografice minuscule disimulate abil de menţiunile atractive prezentate cu caractere tipografice mult mai mari sau utilizarea incorectă, n acelaşi scop de disimulare, a asteriscului de trimitere la clauzele restrictive;

b) reproducerea unor imagini sugestive nşelătoare pe suportul publicitar (imaginea unui fruct pe ambalajul unei băuturi sintetice creează impresia falsă că băutura ar fi preparată din sucul natural extras din acel fruct);

c) utilizarea improprie a unor termeni sugestivi cum sunt: „la prima mnă deşi obiectul la care se referă publicitatea a cunoscut mai mulţi posesori succesivi) sau „natural" (deşi produsul a suferit un proces de prelucrare industrială) ori „croitorie" şi obiectele vestimentare la care se referă au fost confecţionate m serie);

d) revendicarea unor calificative neatribuite legal ( numărul de de stele n cazul hotelului sau al restaurantului).

 

Aprecierea caracterului fals al publicităţii.

 

 Falsitatea mesajului publicitar le fi analizată sub două aspecte:

a) după conţinutul mesajului;

b) după destinatarul mesajului.

a) Ţinnd cont de conţinutul mesajului falsa publicitate trebuie să fie delimitată n raport cu publicitatea care poate induce n eroare ct şi faţă de publicitatea optimistă umoristică.

Este fără ndoială falsă o publicitate care atribuie unui produs o altă compoziţie dect cea reală sau o nsuşire pe care nu o posedă.

Este de natură a induce n eroare o publicitate care poate genera o nţelegere greşită sau echivocă a mesajului (de exemplu anunţul potrivit căruia un anumit comerciant „vinde fără beneficiu" un anumit număr de articole fără a specifica nsă sunt articolele vndute cu preţ redus).

 Uneori enormitatea falsei publicităţi este att de vădită nct nu-l poate deruta pe consumatorul mijlociu (o anumită baterie nu se uzează dect prin utilizare, deşi nsuşi fabricantul menţionează pe produs o dată limită pentru punerea lui n funcţiune) şi ntr-o asemenea situaţie se apreciază că nu există răspundere juridică pentru falsă publicitate.

Pentru aceleaşi considerente, publicitatea optimistă sau umoristică, dacă păstrează o anumită măsură, nu este considerată ca falsă publicitate.

ntr-un spot televizat, care făcea reclamă unei valize, aceasta era utilizată ca minge de fotbal iar rolul jucătorilor era interpretat de cteva buldozere, ntregul spectacol urmărind să sugereze soliditatea valizei. Tribunalul corecţional din Paris l-a condamnat pentru publicitate nşelătoare pe autorul anunţului, considernd că turnarea filmului a necesitat utilizarea mai multor valize, nlocuite pe măsură ce erau distruse. Curtea de Apel Paris a infirmat această hotărre, considernd că ,,demonstraţia” nu putea păcăli pe nimeni, filmul oferind un spectacol imaginar, fără pretenţii de experienţă ştiinţifică, n plină ficţiune şi n afara hotarelor realităţii.

Curtea de Casaţie, prin decizia pronunţată la 21 mai 1984, respingnd recursul, a interpretat norma legală aplicabilă m sensul că acesta nu interzice o publicitate hiperbolică, realizată prin parodie sau emfază, care nu poate nşela pe nimeni .

b) Lund n considerare destinatarul mesajului publicitar, aprecierea caracterului nşelător se poate face sau m raport de consumatorul mijlociu considerat in abstracto sau m raport de destinatarul concret.

Dacă mesajul publicitar se adresează publicului n general, aprecierea riscului de nşelăciune, de inducere n eroare se face in abstracto n raport de psihologia consumatorului mijlociu, dotat cu inteligenţă şi atenţie normale şi cu un minimum de spirit critic.

Dacă mesajul se adresează unui public determinat, aprecierea se va efectua in concreto, ţinndu-se seama de capacitatea acelei categorii sociale căreia i este adresat. De exemplu, n cazul unui mesaj publicitar prezentat pe panouri amplasate pe autostradă s-a apreciat că el este destinat automobiliştilor şi de aceea trebuie să poată fi citit de la distanţă şi rapid. Dacă informaţii esenţiale sau contradictorii sunt scrise cu caractere prea mici, ele nu vor putea fi percepute deodată cu restul mesajului şi există riscul inducerii n eroare. Tot astfel, dacă publicitatea se adresează numai unor profesionişti, posibilitatea de inducere n eroare va fi mai redusă pentru că acest public este mai prevenit şi mai puţin vulnerabil.

 

Conţinutul fals la care se raportează publicitatea nşelătoare.

 

 Falsa publicitate se poate referi, prin conţinutul ei, la:

a) nsuşi bunul sau serviciul propus;

b) preţul şi condiţiile de vnzare;

c) avantajul sau rezultatele promise ori scontate;

d) fabricanţi, distribuitori sau prestatori.

 

a) Publicitatea falsă cu privire la nsuşi bunul sau serviciul propus poate privi:

1) nsăşi existenţa bunului sau a serviciului ( de exemplu: se oferă spre vnzare bunuri de larg consum la preţuri avantajoase dar n realitate aceste bunuri nu sunt disponibile n cantitate suficientă sau nu sunt disponibile imediat; se promite o asistenţă tehnică după vnzare deşi comerciantul nu este n măsură s o asigure).

2) Natura bunului sau a serviciului (de exemplu se oferă un aliment dietetic deşi i realitate el este medicament).

3) Compoziţia produsului (de exemplu: „lnă" deşi produsul este fabricat din lnă 30% şi fibre sintetice 70%; ,,brnză de capră", deşi ea este preparată din lapte de capră şi de vacă n proporţii egale; „piele” deşi materialul este sintetic; ,,colorant natural deşi colorantul este sintetic etc.).

4) Calităţile substanţiale ale produsului (de exemplu menţiunea ,,motor nou" m izul unui autoturism de ocazie avnd motorul original).

5) Controale pretinse a fi fost efectuate asupra produsului (de exemplu n cazul unei măcelării care, prin panoul publicitar afişat, pretinde că marfa expusă este supusă nor controale bacteriologice regulate deşi n realitate ea nu a fost supusă nici controlului obligatoriu prevăzut de normele legale).

6) Cantitatea produsului oferit (cantitatea reală este mai redusă dect cea prezentată prin publicitate).

7) Modul şi data fabricaţiei (de exemplu prezentarea unui produs industrial ca fiind artizanal sau afirmaţia falsă că un mobilier este „antic”).

8) Originea produsului (de exemplu ,,ceramică de Horezu" sau ,,vase de Corund" deşi obiectele sunt confecţionate n altă zonă, cu material de altă provenienţă).

9) Condiţiile de utilizare (de exemplu, maşină de spălat prezentată ca avnd 20 e programe deşi numărul de programe real este inferior).

 

b) Publicitatea falsă cu privire la preţ şi la condiţiile de vnzare se poate exprima n:

1. Vnzarea produselor la preţuri superioare celor care sunt prezentate n prospectele publicitare.

2. Prezentarea de sloganuri publicitare false cu privire la pretinse avantaje oferite cumpărătorilor (de exemplu: „dacă veţi cumpăra două perechi de ciorapi, a treia pereche vă este oferită gratuit" deşi preţul celor două perechi corespunde cantităţii de trei perechi de ciorapi).

3. Publicarea unei garanţii de „x” ani pentru cumpărarea unui obiect de folosinţă ndelungată, deşi n realitate garanţia este acordată condiţionat de plata unui supliment de preţ.

4. Publicarea de informaţii false cu privire la condiţiile de plată sau de credit.

5. Inserarea n anunţurile publicitare a unor motive de punere n vnzare care ar sugera n mod fals că vnzătorul este dispus să accepte un preţ redus (de exemplu:

mutarea din localitate, lichidarea magazinului etc.).

 

c) Publicitatea falsă cu privire la avantajele sau rezultatele promise sau scontate poate consta n:

1. Promisiuni neonorate (de exemplu neasigurarea de către o agenţie de voiaj a tuturor serviciilor promise turiştilor n prospectele publicitare).

2. Rezultate promise cu exagerare (de exemplu reclama făcută unor spori de ciuperci n sensul că dau producţie abundentă n tot cursul anului şi pe orice teren, deşi performanţele reale sunt mult mai modeste).

3. Atribuirea unor virtuţi inexistente unui produs (de exemplu loţiune care vă reface părul căzut).

4. Prezentarea de false mărturii despre satisfacţia oferită de un produs (de exemplu leacuri tămăduitoare).

 

d) Falsa publicitate cu privire la fabricanţi, distribuitori sau prestatori se poate manifesta prin:

1. Vnzarea unui produs de o marcă diferită dect cea anunţată

2. Erijarea unui distribuitor n postură de producător.

3. Autoatribuirea unor calităţi inexistente ca: distribuitor agreat de un anumit producător, posesor al unei diplome inexistente, „expert”, „cel mai dinamic grup comercial, „ziarul cu cele mai multe exemplare vndute” sau „unicul aperitiv natural etc.

Actele de concurenţă neloială constituie contravenţii şi infracţiuni, iar n anumite cazuri formează obiectul unor acţiuni penale n justiţie la plngerea părţii vătămate sau la sesizarea altor organe n drept

 

 

BIBLIOGRAFIE

1.      Adriana Corhan – „Dreptul Concurenţei Comerciale” – note de curs, Ed. Europa Nova Lugoj, 1998

2.      Iolanda Eminescu – „Concurenţa neleală”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1993

3.      O. Căpăţnă – „Dreptul Concurenţei Comerciale. Concurenţa neloială pe piaţa internă şi internaţională ”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1994

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica