referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Suspendarea contractului de munca prin act unilateral al patronului

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Suspendarea de drept încorporează situaţiile cele mai numeroase şi operează, indiferent de existenţa unei manifestări de voinţă a păţilor, în cazurile prevăzute de lege. Există situaţii în care salariatul se află, ca urmare a propriei voinţe, în situaţia în care îi devin aplicabile dispoziţii legale prevăzând suspendarea contractului individual de muncă.

Varianta Printabila 


1

Contractul individual de muncă este o nţelegere ncheiată n scris, prin care o parte-salariatul- se obligă la prestarea n timp a unei munci n folosul şi n subordinea celeilalte părţi-angajatorul-iar acesta i asigură, la rndul său, plata salariului şi condiţii adecvate de muncă.

Elementele esenţiale ale contractului individual de muncă sunt: părţile (subiectele), felul muncii, salariul şi locul muncii.

 

Contractul individual de muncă prezintă următoarele trăsături caracteristice:

-                           este guvernat de principiul libertăţii de voinţă, cu respectarea normelor imperative ale legii;

-                           este un contract numit adică este reglementat ca atare prin norme de drept al muncii;

-                           nu poate avea dect două părţi:salariatul şi angajatorul.

-                           obligaţia salariatului este de a face (a munci) şi, consecinţă, trebuie executată n natură (prin muncă), neputnd fi niciodată preschimbată n dezdăunări.La rndu său, nici angajatorul nu poate să execute el obligaţia de a munci pe cheltuiala salariatului său.

-                           are un caracter bilateral (sinalagmatic), ntruct dă naştere la drepturi şi obligaţii reciproce ntre părţi, cauza obligaţiei uneia dintre ele constituind-o executarea obligaţiei celeilalte.

-                           este un contract cu titlu oneros, deoarece părţile obţin reciproc o contraprestaţie, n schimbul aceleia pe care s-au obligat să  o efectueze .

-                            

-                           are un caracter comutativ, deoarece att prestaţia, ct şi cea a angajatorului sunt cunoscute ncă de la nceput, din momentul ncheierii contractului.

-                           se ncheie intuitu personae (cu luarea n considerare a calităţilor persoanei care urmează a presta munca şi, respectiv, a condiţiilor pe care le oferă angajatorul.

-                           este un contract cu executare succesivă, n timp.

-                           nu poate fi afectat nici de o condiţie suspensivă, nici o condiţie rezolutorie; excepţional, poate fi afectat de un termen extinctiv (atunci cnd legea permite ncheierea contractului individual de muncă pe o durată determinată) sau de un termen suspensiv.

-                           are caracter consensual, ncheindu-se prin simplu acord de voinţă al părţilor, forma scrisă fiind pretinsă de lege numai pentru proba contractului şi nu pentru nsăşi existenţa lui.

-                           pe parcursul executării contractului, salariatul se subordonează faţă de angajator.

 

 

Suspendarea contractului individual de muncă

 

 

Suspendarea de drept ncorporează  situaţiile cele mai numeroase şi operează, indiferent de existenţa unei manifestări de voinţă a păţilor, n cazurile prevăzute de lege. Există situaţii n care salariatul se află, ca urmare a propriei voinţe, n situaţia n care i devin aplicabile dispoziţii legale prevăznd suspendarea contractului individual de muncă.

 

 

 

Cazurile n care suspendarea operează de drept:

  concediul pentru incapacitate temporară de muncă (de boală) diferenţiat astfel:

-                           durata de cel mult 180 de zile n interval de un an, ncepnd cu prima zi de mbolnăvire; ncepnd cu a 90-a zi concediul medical se poate prelungi pnă la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale ( art.103 alin.1 şi 2 din Legea nr.19/2000) pentru boli deosebit de grave durata poate fi mai mare (de regulă, pnă la 2 ani.);

-                           durata este de cel mult 90 de zile n cursul unui an calendaristic pentru cei ncadraţi cu contract de muncă pe durată determinată; n caz de accident de muncă sau boală profesională, urgenţe medico-chirurgicale, tuberculoză sau alte boli, durata concediului este egală cu durata incapacităţii temporare de muncă (art.104 alin.1 şi 2 din Legea nr.19/2000);

-                           dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, medicul curant:

  fie propune pensionarea de invaliditate

  fie, n situaţii temeinic motivate, propune prelungirea concediului medical peste 180 zile (dar nu mai mult de 90 de zile).

 

n afara pensionării de invaliditate (ca ultimă soluţie) sau a prelungirii concediului medical, medicul expert al asigurărilor sociale poate să decidă, după caz, trecerea temporară n altă muncă, reducerea programului de lucru, reluarea activităţii n aceeaşi profesie sau ntr-o altă profesie (art.105 din Legea nr.19/2000).

         Concediul de maternitate, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice (63 de zile nainte de naştere – perioada de sarcină şi 63 de zile – perioada de lăuzie). Concediile pentru sarcină şi lăuzie se compensează ntre ele, n funcţie de recomandarea medicului şi opţiunea persoanei beneficiare- art.118 şi art.119 din Legea nr.19/2000 (care au modificat art.155 din Codul Muncii, conform căruia concediul de maternitate era de 112 zile).

         Serviciul militar n termen sau cu termen redus, ori concentrarea (Legea nr.46/1996)

         Şomajul tehnic (art.86 din C.Muncii)-munca nu mai poate fi prestată de salaraţi din motive tehnice sau economice

         Exercitarea mandatului de parlamentar (Legea nr.4/1991)

         Exercitarea de către medici sau farmacişti a unor funcţii de conducere n domeniu

         ndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate n sindicat (art.12 din Legea nr.54/1991)

         Greva care conduce la suspendarea de drept numai a contractelor de muncă ale salariaţilor neparticipanţi, dacă nu este posibilă continuarea lucrului de către aceştia. Pentru salariaţii grevişti, suspendarea contractelor de muncă intervine ca urmare a unei manifestări de voinţă.

         Exercitarea mandatului de primar sau viceprimar (Legea nr.69/1991, cu modificările ulterioare)

         Exercitarea pedepsei la locul de muncă n cadrul unităţii n care cel condamnat şi desfăşoara activitatea la data aplicării respectivei pedepse penale (Legea nr.104/1992 pentru modificarea şi completarea Codului Penal)

         Angajareaca funcţionari publici n cadrul cabinetelor de demnitari (O.G nr.32/1998)

         Pornirea către adunarea generală a acţiunii n justiţie mpotriva directorilor executivi ai societăţilor comerciale pe acţiuni.

         Carantina (art.145 alin.1 lit.a din C. Muncii, coroborat cu art.113 din Legea nr.19/2000)

         Pe perioada n care asistentul maternal profesionst nu are n plasament sau n ncredinţare copii.

         Perioada n care muncitorii portuari nu lucrează, fiind constituiţi n personal de rezervă.

         Pe durata ntreruperii activităţii n construcţii datorită condiţiilor meteorologice (posibilă pnă la 90 de tile n intervalul 1 noiembrie al anului de ntrerupere a activităţii-31 martie al anului următor-Legea 215/1997 privind Casa Socială a Constructorilor)

         Pe perioada deţinerii calităţii de asistent judiciar, ca reprezentant al asociaţiilor patronale sau al sindicatelor, n cadrul completelor pentru judecarea conflictelor de muncă (Legea nr.92/1992 cu modificările ulterioare)

         Pe perioada expertizelor tehnice judiciare (art.16 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2000), caz n care salariaţii beneficiază la unităţile la care sunt ncadraţi de timpul necesar pentru efectuarea expertizelor, fără a primi salariul.

         Pe durata ntreruperii colective a lucrului, ca urmare a unor temperaturi extreme (art.6 alin.1 lit.e din O.G nr.99/2000)

         Pe durata n care funcţionarii publici (cu excepţia celor din domeniile apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale) sunt aleşi sau numiţi pentru exercitarea unei funcţii de demnitate publică (art.58 alin.1 din Legea nr.188/1999, modificată prin O.G nr.82/2000).

 

Suspendarea prin acordul părţilor se produce n următoarele situaţii:

         Concediul fără plată;

-se acordă ca urmare a naintării unei cereri de către salariat pentru motive personale.

         Perioada de scoatere din producţie a salariatului pentru a urma o şcoală sau un curs de perfecţionare, la iniţiativa angajatorului;

         Rezervarea postului n cazul cadrelor didactice (Legea nr.128/1997)

         Perioada de desfăşurare a activităţii n cadrul echipelor de salvamont

Legea nr.188/1999, n art.85 ntreruperea activităţii la cerere, ceea ce constituie o suspendare temporară a funcţionarului public din funcţie pentru un interes legitim. Cererea se aprobă de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice respective. 1

         Durata ntreruperii activităţii la cerere trebuie să se ncadreze ntre 6 luni şi 4 ani, cu drept de prelungire pentru ncă cel mult 4 ani. Reluarea activităţii nainte de expirarea termenului pentru care a fost aprobată ntreruperea se face numai cu acordul conducătorului autorităţii sau al instituţiei publice respective.

 

Suspendarea prin actul unilateral al salariului intervine de regulă ca

armare a unei opţiuni a acestuia n următoarele situţii:

         Concediul pentru creşterea copilului n vrstă de pnă la 2 ani şi, n cazul copilului cu handicap, pnă la 3 ani.

         Concediul medical pentru ngrijirea copilului bolnav n vrstă de pnă la 7 ani iar, n cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente (intermitente), pnă la mplinirea vrstei de 18 ani (art. 121 lit.b din Legea 19/2000); durata este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor n care copilul contracteză boli contagioase, este imobilizat n aparat gipsat sau este supus unor intervenţii chirurgicale (durata n aceste situaţii se stabileşte de către medicul de familie)

         Concediul paternal (Legea nr. 210/1999)

         Concediul de studii (H.G. nr. 250/1992, pentru unităţile bugetare, respectiv contractul colectiv de muncă n celelalte cazuri);

         Greva, n ceea priveşte pe salariaţii grevişti

         Absenţele nemotivate.

 

Suspendarea prin actul unilateral al angajatorului intervine n următoarele situaţii:

         Detaşarea salariatului n altă unitate (art.66-68 C.Muncii);

         Pe durata cercetării penale, ca urmare a sesizării de către unitate a organelor de urmărire penală n cazul săvrşirii de către un salariat a unei fapte incompatibile cu postul deţinut de acesta (Legea nr.1/1970);

         n cazul n care salariatul a fost trimis n judecată pentru o faptă incompatibilă cu postul deţinut (deci, independent de plngerea unităţii – minus Legea nr.1/1970); n cazul magistraţilor, suspendarea este obligatorie, chiar dacă fapta respectivă nu este n legatură cu funcţia celui n cauză (Legea nr.92/1992 modificată);

         Cu sancţiune disciplinară pentru magistraţi (Lege nr.92/1992), medici (Legea nr.74/1995), farmacişti (Legea nr.8/1997);

         Perioada n care munca nu se prestează din culpa unităţii. 

 

 

 

Efectele suspendării

 

      Indiferent de motivul pentru care a intervenit, suspendarea are ca efect principal oprirea temporară a prestării muncii şi a plăţii salariului cu menţinera nsă a contractului individual de muncă. Dincolo de acest element comun, drepturile salariatului diferă n funcţie de cauza de suspendare, astfel:

  a) Pe parcursul suspendării, salariatul poate primi după caz:

 

         Salariu (n cazul detaşării, al  ndeplinirii unei funcţii de conducere salarizate pe linie sindicală etc.). Evident, salariul nu este plătit niciodată de unitatea la care contractul se află suspendat;

         Indemnizaţie (n cazul incapacităţii temporare de muncă, al concediului de maternitate sau pentru creşterea copilului de pnă la 2 ani, al executării pedepsei la locul de muncă etc.). Uneori, salariatul beneficiază de o bursă, cum este cazul bursei de doctorat la forma cu frecvenţă, aprobată potrivit Hotărrii Guvernului nr.37/1999;

         Despăgubiri (dacă se constată nevinovăţia salariatului după suspendarea din funcţie potrivit Legii nr.1/1970).

 

  b) Cu privire la vechimea n muncă, salariatul:

 

    beficiază de vechime n muncă n caz de: detaşare, prestarea serviciului militar n termen, concentrare sau mobilizare, concediu pentru creşterea copilului n vrstă de pnă la 2 ani, etc;

    nu beneficiază de vechime n muncă n caz de: suspendare ca măsură disciplinară, absenţe nemotivate, concediu fără plată, executarea pedepsei la locul de muncă, etc.

 

  c) n unele cazuri, pe parcursul suspendării, dacă nu există culpa salariatului, legea prevede interdicţia desfacerii contractului de muncă din iniţiativa angajatorului. Ca regulă, angajatorul nu poate dispune ncearea raporturilor de muncă pe perioada:

 

         incapacităţii temporare de muncă;

         concediului de maternitate;

         suspendării prevăzute de art.16 din Legea nr.1/1970 (unitatea a formulat plngere penală mpotriva salariatului pentru o faptă incompatibilă cu postul deţinut sau acesta a fost trimis n judecată pentru  o astfel de faptă);

         pe perioada ndeplinirii unei funcţii de conducere n sindicat, etc.

 

Legislaţia muncii nu cuprinde reglementări procedurale privind suspendarea contractului individual de muncă. n practică este util să se ntocmească o decizie ca act intern al angajatorului prin care:

-                           să se dispună suspendarea sau să se constate existenţa cauzei de suspendare;

-                           să se precizeze temeiul ei legal;

-                           să se consemneze efectele (legale sau convenţionale) ale suspendării respective.

 

n acest fel, se pot face consemnările cerute de lege n carnetul de muncă (atunci cnd este cazul) şi se asigură, n ansamblu, deplina claritate a desfăşurării ulterioare a raportului juridic de muncă.

Salariatului i revine ndatorirea de a se prezenta la locul de muncă spre

a-şi  relua obligaţiile de serviciu la ncetarea cauzei de suspendare a contractului său de muncă. La rndul său, angajatorul are obligaţia de a-l primi la muncă.

 

 

Bibliografie:

-Ion Traian Ştefănescu “Dreptul muncii” Ed. Lumina Lex

-Codul muncii - Ed. Lumina Lex

-Monitorul Oficial al Romniei nr.140/1 aprilie 2000

 

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica