referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Raspunderi ce revin persoalului fortelor armate cu privire la integrarea prevederilor DIU in procesu

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Între structurile cărora le revin răspunderi pe linia „integrării D.I.U. în procesul de instruire” un rol deosebit revine Statului Major General care organizează şi conduce pregătirea întregului personal al forţelor armate române. Asumându-şi obligaţiile de aplicare a convenţiilor umanitare, Ministerul Apărării a elaborat măsurile legislative şi administrative ca acestea să fie respectate...

Varianta Printabila 


1

Obiectivele şedinţei

 

1.      Prezentarea răspunderilor ce revin persoanelor angajate n procesul de instruire pentru asigurarea cunoaşterii dreptului internaţional umanitar;

2.      Identificarea răspunderilor ce revin pentru integrarea dreptului internaţional umanitar n raport cu diferitele niveluri ierarhice;

3.      Organizarea unei şedinţe de instruire avnd ca obiectiv integrarea prevederilor dreptului internaţional umanitar n procesul de pregătire al militarilor.

 

1. Introducere

           

             Orice conflict armat presupune, din punctul de vedere al celor care-l poartă, o necesitate, de a distruge ct mai mult, de a scoate din luptă un număr ct mai mare de militari ai părţii adverse,  ntr-un cuvnt a obţine victoria. Pe de altă parte, legile umanităţii postulează ct mai puţine suferinţe, ct mai reduse pagube materiale, revenirea ct mai grabnică la starea de pace.

            Dreptul internaţional umanitar nu este un substitut, al păcii, el este pavăza omenirii n faţa provocărilor sngeroase, o mărturie unică a raţiunii şi a speranţei de a stăpni forţa şi ndurarea n faţa aberaţiei ucigaşe.

            După o ideea destul de răspndită, războiul prin nsăşi natura sa, nu s-ar mpăca cu reguli prestabilite. Practicat n zorile organizării societăţii omeneşti, cu toată cruzimea şi ura, ambiţia şi răzbunarea, războiul a nceput treptat să fie reglementat prin norme juridice care au mbrăcat forme de izvoare de drept.

 

2. Izvoare ale dreptului internaţional umanitar

 

Cutuma este cel mai vechi izvor de drept umanitar şi multă vreme singurul. Unele cutume au fost codificate, fiind incluse n dreptul convenţional. Principial, ea are un caracter normativ cu aceeaşi forţă juridică cu a unui tratat internaţional. Dar, tratatul internaţional nu produce efecte dect „inter partes”, adică nu obligă dect părţile care au achiesat.

Este, n acest caz, posibil ca un stat sau o entitate nestatală, subiect de drept internaţional, să fie obligată să respecte o cutumă la care nu a achiesat? Răspunsul este afirmativ. Orice stat este obligat să respecte cutumele internaţionale, indiferent dacă a participat sau nu la crearea lor, indiferent dacă şi-a dat consimţămntul, sau nu, la acestea.

 

Tratatul expresie a acordului de voinţă ntre state de a avea, modifica sau stinge norme juridice, el este izvorul principal al D.I.U. Pnă n prezent au fost elaborate peste 250 de tratate internaţionale.

Dacă iniţial caracteristica generală a tratatelor o reprezintă faptul că ele conţin clauza „si omnes” – (convenţia se aplică numai dacă şi adversarul este parte la ea), şi „clauza de reciprocitate (neaplicarea de către una din părţi a unor norme de purtare a războiului dezleagă cealaltă parte de obligaţia respectării lor), după 1949, toate părţile contractante s-au angajat să respecte tratatele şi să facă să fie respectate n toate mprejurările”.

 

Rezoluţiile Adunarii Generale ONU – despre forţa juridică a acestor acte s-a scris şi vorbit foarte mult. Considerăm că acestea fără a avea caracterul de izvor de drept, au o mare ncărcătură juridică. Datorită acestui fapt, majoritatea dispoziţiilor lor au fost ncorporate deja n D.I.U., prin protocoalele de la Geneva sau alte tratate internaţionale referitoare la drepturile omului.

Legile şi regulamentele interne sunt izvoare cu valoare deloc neglijabilă. Un loc important l ocupă regulamentele militare, acestea oglindind foarte limpede modul n care fiecare ţară interpretează dispoziţiile DIU şi maniera n care vor acţiona n caz de conflict armat.

Romnia, ţară care este parte la toate tratatele internaţionale cu caracter umanitar, avea pnă la cel de-al doilea război mondial legi şi regulamente la cele mai nalte standarde umanitare internaţionale.

Paralel cu elaborarea actelor normative interne, Ministerul de Război a luat măsuri de a instrui forţele armate la toate eşaloanele, cu normele D.I.U., n virtutea angajamentelor asumate de guvernul romn prin ratificarea tratatelor respective.

 

Hotărrile instanţelor judiciare şi arbitrare sunt mijloace auxiliare pentru determinarea şi interpretarea normelor D.I.U.

Există o amplă jurisprudenţă internaţională, care a adus o contribuţie la determinarea şi interpretarea D.I.U. Studierea acestei jurisprudenţe este indispensabilă cunoaşterii temeinice a D.I.U.

 

Doctrina DIU este un mijloc auxiliar de determinare a dreptului. Ea face o operă de codificare ştiinţifică, exprimnd dreptul n vigoare la data la care a fost adoptată. Istoria difuzării şi aplicării D.I.U. nu ncepe după 1989. Avem tradiţii care au constituit şi constituie factor vitalizant pentru acest domeniu.

 

Lumea de azi oferă un tablou sumbru. Conflictele armate sunt tot mai numeroase. Evident că şi violările D.I.U. sunt tot mai grave. Romnia, ca stat care a ratificat Convenţiile de la Geneva „s-a angajat să respecte şi să facă să fie  respectate Convenţiile şi Protocolul adiţional I n toate mprejurările”. Astfel, comandanţii militari au trecut la a se asigura că membrii forţelor armate plasate sub comanda lor cunosc obligaţiile cuprinse n convenţii şi protocoale ( art. 87 din Protocol).

Nici consilierii juridici nu au o responsabilitate de neglijat n integrarea prevederilor D.I.U., n procesul de instruire. Pentru militari, ca profesionişti ai mijloacelor de luptă, cunoaşterea şi respectarea principiilor şi normelor D.I.U. este o chestiune de ordine şi disciplină militară.

 

3.      Răspunderi pentru integrarea dreptului internaţional umanitar n procesul de instruire

 

Existenţa a aproximativ 300 de tratate internaţionale, cuprinznd peste 4000 de reguli ce privesc D.I.U., duce evident la concluzia că integrarea acestora, n instruirea militarilor şi n conducerea operaţiunilor se va face diferenţiat, pe nivele ierarhice.

n timp ce simplii combatanţi trebuie să cunoască doar  „decalogul combatantului” şi regulile de angajare, la nivelul conducerii strategice trebuie cunoscute toate reglementările şi n special calificarea obiectivelor militare şi civile (art. 52), a atacurilor nediscriminate (art. 51), a precauţiilor n atac (art. 57), protecţia specială acordată unor bunuri (art. 51; 53-56; 59-60), cazurile n care  protecţia poate fi ridicată n caz de necesitate militară, modalitatea de recurgere la represalii, regimul juridic al contractelor non-ostile cu adversarul, regulile neutralităţii şi ocupaţiei şi altele.

ntre structurile cărora le revin răspunderi pe linia „integrării D.I.U. n procesul de instruire” un rol deosebit revine Statului Major General care organizează şi conduce pregătirea ntregului personal al forţelor armate romne.

Asumndu-şi obligaţiile de aplicare a convenţiilor umanitare, Ministerul Apărării a elaborat măsurile legislative şi administrative ca acestea să fie respectate n toate mprejurările. A urmărit ca n doctrina apărării naţionale şi apoi n doctrinele diferitelor categorii de forţe armate să fie integrate normele D.I.U.

Demn de menţionat sunt, de asemenea, prevederile Legii 80/1995 – Statutul cadrelor militare (care obligă la neexecutarea ordinelor contrare D.I.U.), ale Regulamentului A.N.- 4/1989 (obligaţiile combatanţilor) ale Regulamentului disciplinei militare (obligativitatea comandanţilor de a da ordine, conforme cu legile şi obligaţiile războiului).

Important, pentru integrarea D.I.U. n operaţiunile militare, este şi Regulamentul general al acţiunilor militare (1996) care instituie asistenţă juridică, ct şi Regulamentul general pentru conducerea acţiunilor militare (1998) care stabileşte existenţa compartimentului juridic al statului major şi documentele ce trebuie ntocmite de acesta, dispunnd ca planificarea acţiunilor militare să se facă plecnd de la respectarea D.I.U., aplicabil, n conflictele armate.

Valenţele multiple ale integrării D.I.U. n instruirea şi operaţiunile militare şi amplifică semnificaţiile ntr-o armată aflată n restructurare, fapt sesizat de autoritatea militară romnă supremă, care n concretizarea eforturilor principale, a stabilit că o atenţie deosebită trebuie acordată nţelegerii şi 1

aplicării concrete a legislaţiei specifice, la domeniul militar, ca element indispensabil n asigurarea continuităţii procesului de integrare.

Aşa se face că n ultimii ani s-au editat mai multe lucrări n domeniu, s-au elaborat lucrări de diplomă la finalizarea studiilor, iar n instrucţie şi aplicaţii, ca şi n operaţiunile de sprijinire a păcii la care s-a participat, s-a demonstrat buna cunoaştere şi respectare a DIU.

Acţiunile militarilor n acord cu standardele umanitare internaţionale reprezintă rezultatul esenţial al integrării prevederilor D.I.U. n procesul de instrucţie.

Pentru a se concretiza aceste demersuri de integrare a D.I.U. n procesul de instrucţie, dar şi pentru a ndeplini „Ordinul ministrului apărării privind instruirea personalului din Ministerul Apărării, care participă la misiuni n afara teritoriului naţional, pe funcţii de stat major sau n misiuni individuale”, Centrul de Drept Internaţional Umanitar a iniţiat elaborarea unor manuale, care au fost difuzate n unităţi.

 

 D.I.U.-1, Manual pentru instruirea militarilor n drept internaţional umanitar (individ, grupă, pluton, companie – similare) demonstrează că D.I.U. poate fi abordat ca o activitate practică care trebuie şi poate să se desfăşoare după acest criteriu. El transformă limbajul tratatelor internaţionale ntr-un limbaj accesibil „executantului”; celui care acţionează n cmpul tactic.

Structurat pe două părţi – teoretică şi practic aplicativă – el, mbină prezentarea regulilor esenţiale cu modalităţile practice de exprimare a prevederilor D.I.U.

Metodologia pregătirii şedinţelor practice, variantele de exerciţii şi teste ct şi partea de „lecţii nvăţate”, toate reflectnd particularităţi de acţiune ale diferitelor categorii de forţe armate fac din el un instrument deosebit de util pentru organizarea şi conducerea instruirii n domeniul D.I.U.

 

Un alt regulament „D.I.U.-2, Manualul instruirii personalului Armatei Romniei, privind Statutul persoanelor capturate” prezintă ntr-o concepţie unitară tratamentul persoanelor capturate, n caz de conflict armat, ocupaţie militară sau misiuni internaţionale.

Acesta pune n relaţie directă răspunderile, cuprinse n instrumente juridice, cu evoluţia logică a modului n care trebuie tratate persoanele, din momentul capturării pnă la eliberare.

 

D.I.U.-3, Manual pentru instruirea personalului armatei n drept internaţional umanitar (ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri)” completează aria D.I.U. din „STANAG – 2449 – pregătirea / instruirea n dreptul conflictelor armate” şi care nu a fost abordată n primele două manuale.

Prin tematică regulamentul se adresează personalului cu funcţii de comandă n structurile militare. Sunt, de asemenea, cuprinse şi unele lucrări şi aplicaţii practice ceea ce-l face un excelent instrument de lucru n procesul de instruire.

 

Susţinute şi completate cu informaţiile cuprinse n „Codul de conduită pentru combatanţi”, „Regulile esenţiale de drept al războiului – traducere”; „DIU şi practica persoanelor n caz de conflict armat – culegere / convenţii/ „Dreptul de la Geneva”, ct şi de „Manualul de drept al războiului pentru forţele armate – traducereşi lucrarea „DIU n conducerea operaţiunilor militare şi statutul unor arme şi sisteme de arme” – culegere convenţii / Dreptul de la Haga” editate sub egida Centrului de Drept Internaţional Umanitar, se constituie n baza solidă a instruirii temeinice a personalului forţelor noastre armate.

Militarii acţionează, n primul rnd, după regulamente, instrucţiuni, ordine şi nu după normative cu grad mare de generalitate. S-ar putea spune că nu are importanţă. Dar n condiţiile cmpului de luptă sau teatrului de operaţii, atunci cnd acţiunile se bazează pe rigoare şi precizie, posibilitatea unor confuzii este uşor de presupus cnd nu se precizează clar ce este voie şi ce nu, normele D.I.U., din tratatele internaţionale putnd fi ncălcate.

Astfel avem un vinovat. Cine este el? Cel care a elaborat regulamentul?

Da - pentru că a creat confuzie neintroducnd n conţinutul acestuia prevederile tratatelor internaţionale pe tema specifică actului normativ militar.

Nu - pentru că fiecare cetăţean trebuie să cunoască şi să respecte legile ţării. Iar tratatele ratificate fac parte din dreptul intern.

Este vinovat militarul care acţionează după regulament, dar nu după prevederile tratatelor internaţionale n domeniul D.I.U.?

Da – pentru că trebuie să cunoască actele normative interne, iar actele normative internaţionale la care Romnia este semnatară fac parte din dreptul intern.

Nu – pentru că pregătirea se bazează n principal pe regulamentele militare.

 

 

3.      Concluzia:

 

Claritatea actelor normative cu caracter militar garantează, respectarea prevederilor internaţionale n procesul de instruire; n integrarea DIU, n pregătirea specific militară. Omisiunile sunt posibile şi uneori scuzabile, justificarea lor este impardonabilă.

Direcţia principală a promovării, difuzării  şi integrării D.I.U. n procesul de instruire, apreciem că este, spre nvăţămntul militar. D.I.U. este, şi trebuie să rămnă, obiect de studiu din Colegiile militare liceale pnă la Colegiul Naţional de Apărare. Să se menţină importanţa şi ponderea, ce i se acordă acestei discipline, ca factor formativ al conştiinţei profesionale, al profilului moral al noilor generaţii de lideri şi specialişti militari.

Activitatea de promovare şi integrare, n procesul de instruire, a D.I.U., are suport acţiunile concrete privind materializarea spiritului convenţiilor internaţionale la care Romnia este sau a devenit parte n ultimii ani.

n anul 2007, a fost lansată Comisia Naţională de Drept Internaţional Umanitar care, ca organ consultativ al Guvernului, va asigura coordonarea procesului de integrare a normelor DIU, n baza unei strategii naţionale.

n acelaşi scop a fost creat şi funcţionează la nivelul Statului Major General şi al categoriilor de forţe „Biroul juridic şi Drept Internaţional Umanitar”, element din programul coerent de promovare a D.I.U.

Se adaugă cooperarea fructuoasă cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii şi Asociaţia Romnă de Drept Umanitar, ct şi cu Ministerul de Externe, Ministerul Justiţiei, nvăţămntului sau Internelor şi Reformei Administrative; sau societatea Naţională de Cruce Roşie şi Institutul Romn pentru Drepturile Omului.

Diversitatea şi consistenţa acţiunilor de integrare a prevederilor D.I.U. n procesul de instruire, urmare a susţinerii şi implicării structurilor Ministerului Apărării, de pe toate palierele, s-au concretizat n comportamentul demonstrat de militarii care au acţionat, n cadrul forţelor multinaţionale, n diferitele teatre de operaţii din lume.

Din propria-mi experienţă  am constatat că prevederile D.I.U. pot fi implementate mult mai uşor n procesul de instruire dacă sunt mai nti interpretate şi conştientizate, de către militari. Ei trebuie să, nţeleagă şi faptul că pentru ndeplinirea standardelor de interoperabilitate cu forţele N.A.T.O., comportamentul trebuie să se alinieze la cerinţele mondiale n domeniu.

Astfel, este necesar efortul combinat al tuturor acelora care au sau nu legătură cu D.I.U., sau cu procesul de instruire, dar care doresc integrarea D.I.U. n procesul de instruire al forţelor armate ale Romniei europene, membră N.A.T.O.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica