referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Participarea tertilor in procesul civil

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Mentionăm că interventia voluntară principală presupune invocarea de către un tert a unui drept propriu, fără însă a fi necesar să existe identitate între dreptul pretins de tert si dreptul ce formează obiectul cererii de chemare în judecată. Totusi, între cele două drepturi trebuie să existe o strânsă legătură, care să justifice judecarea lor împreună, întrucât, în caz contrar, cererea de interventie voluntară ar fi respinsă ca inadmisibilă, deoarece nu ar face decât să întârzie soluTionarea cererii de chemare în judecată...

Varianta Printabila 


1

    Participarea tertilor n procesul civil

             - consideratii teoretice -

 

          Notiunea de terti desemnează, pe de o parte, persoanele străine de

proces, iar pe de altă parte, persoanele care sunt introduse ntr-un proces n

curs de desfăsurare si care din acel moment, devin si ele părti, fiind insă

denumite, n continuare, terti, pentru a fi deosebite de părtile initiale

(reclamantul si prtul).

 

          Spre deosebire de hotărrile penale, care sunt opozabile erga omnes,

hotărrile civile, cu foarte rare exceptii (n materiile de stare civilă), nu pot fi

opuse tertilor. De ex.: titularul dreptului de proprietate, care a obtinut o

hotărre ce obligă pe prt la predarea bunului, nu va putea executa acea

hotărre n cazul n care bunul este detinut de o tertă persoană, ci va trebui

să declanseze un nou litigiu, chemndu-l n judecată pe tertul detentor.

Pentru ca o hotărre civilă să devină opozabilă si altor persoane care

nu sunt părŃi si nici nu sunt considerate a fi reprezentate, este necesară

introducerea acestora n proces.

 

         Introducerea unui terta la judecată prezintă un dublu interes: att pentru

una din părtile initiale (reclamant sau prt), care urmăreste să i se

recunoască ori să i se stabilească anumite drepturi si fată de tertul respectiv;

dar si pentru tertul respectiv, care fie urmăreste să-si valorifice un drept al

său, fie pentru a apăra pe una dintre părtile n litigiu. De ex.: - Creditorii

chirografari pot interveni ntr-un litigiu n care debitorul lor este parte, fie

pentru a mpiedica o fraudare a intereselor lor, fie pentru a-l ajuta pe debitorul lor să cstige, deoarece orice majorare sau diminuare a patrimoniului lor influentază posibilitatea pentru creditorii chirografari de a-si satisface creantele.

 

         Trebuie subliniat ca, n anumite cazuri expres prevăzute de lege, tertii

sunt obligati să intervină ntr-un proces n curs de judecată, sub sanctiunea de

a nu-si mai putea valorifica ulterior drepturile sau interesele. Spre exemplu,

din dispoziŃiile art. 785 C.civ., se desprinde concluzia ca, n cazul partajului

succesoral, creditorii unui coindivizar sunt obligati să intervină n procesul

respectiv, deoarece ei nu vor mai putea ataca mpărteala pe calea prevăzută

de art. 975 C.civ., chiar dacă aceasta a fost făcută cu fraudarea drepturilor lor

la urmărirea silită imobiliară, cei care au un drept de privilegiu sau ipotecă

asupra imobilului ce formează obiectul executării silite sunt obligati să

intervină.

 

         Participarea tertilor la judecată prezintă avantaje ntruct ea permite

reunirea ntr-un singur proces a tuturor persoanelor interesate de pretentia

dedusă judecătii, realizndu-se astfel o economie de timp si de cheltuieli,

lămureste att raporturile dintre reclamant si prt, dar si dintre acestia si tertii

intervenienti, prentmpinndu-se astfel posibilitatea pronuntării unor hotărri

contradictorii.

         Trebuie nsă mentionat ca, introducerea unor terti n proces are si

unele inconveniente, n sensul că poate duce la ntrziere n solutionarea

cauzei, sau poate ridica anumite probleme de competentă, iar tertii iau

procesul n faza n care se găseste la momentul introducerii sale n proces,

ceea ce poate afecta drepturile sale.

 

Codul de procedura civila reglementează: interventia voluntară (art.

49-56), si trei forme de interventie fortată, respectiv, chemarea n judecată a

altor persoane (art. 57-59), chemarea n garantie (art. 60-63) si arătarea

titularului dreptului (art. 64-66).

 

INTERVENTIA VOLUNTARA

Notiune

 

         Este acea formă de participare a tertelor persoane la judecata ce

constă n introducerea unui tert, din propria sa initiativă, ntr-un proces aflat n

curs de judecată pentru a-si apăra un drept propriu sau pentru a apăra dreptul

unei părti din acest proces.

 

         Interventia voluntară presupune două elemente definitorii, respectiv:

- existenta unui proces civil n curs de judecată;

- introducerea unui tert, din iniŃiativa acestuia, n procesul respectiv.

 

         Cererea de interventie voluntara poate fi formulată de orice tert care

ar putea fi prejudiciat n vreun fel de hotărrea ce ar urma să se pronunte ntr-o

pricină sau care pretinde un drept propriu, n strnsă legătură cu obiectul

acelei pricini.

 

Interventia voluntara poate fi de două feluri, după cum tertul invocă

un drept propriu (intervenŃie voluntară principală), sau apără drepturile uneia

dintre părtile (interventie voluntară accesorie).

         Această concluzie se desprinde din dispozitiile art. 49 C.civ. „oricine

are interes poate interveni ntr-o pricină ce se urmează ntre alte persoane”,

„interventia este n interes propriu cnd cel care intervine invocă un drept al

său, si este n interesul uneia din părti cnd sprijină numai apărarea acesteia”.

Mentionăm că tertul trebuie să justifice ntotdeauna un interes propriu,

indiferent de felul intervenŃiei (principală sau accesorie).

                        

a. INTERVENTIA VOLUNTARA  PRINCIPALA

         Prin această cerere tertul solicită introducerea sa n proces pentru a i

se recunoaste sau stabili un drept propriu. Această cerere este o veritabilă

cerere de chemare n judecată, ndreptată mpotriva părtilor initiale.

 

Interventia voluntara principala constituie un incident procedural ce

determină lărgirea cadrului procesual, de regulă, din punct de vedere al

1

părtilor, nsă, uneori si n ceea ce priveste obiectul litigiului.

         Mentionăm că interventia voluntară principală presupune invocarea de

către un tert a unui drept propriu, fără nsă a fi necesar să existe identitate ntre dreptul pretins de tert si dreptul ce formează obiectul cererii de chemare n judecată. Totusi, ntre cele două drepturi trebuie să existe o strnsă legătură, care să justifice judecarea lor mpreună, ntruct, n caz contrar, cererea de interventie voluntară ar fi respinsă ca inadmisibilă, deoarece nu ar face dect să ntrzie soluŃionarea cererii de chemare n judecată.

 

         Potrivit art. 50 alin. 1 C.proc.civ., cererea de interventie voluntară

principală trebuie făcută n forma prevăzută pentru cererea de chemare n

judecată, (a se vedea dispoz. Art. 112 C.p.c.), iar alin. 2 prevede termenul pnă la care se poate face această cerere, respectiv – numai n fata primei

instante si numai nainte de nchiderea dezbaterilor.

 

         Se permite introducerea cererii de interventie voluntară principală si n

instanta de apel, nsă numai cu nvoirea părtilor. Precizăm că momentul pnă

la care se poate interveni n instanta de apel nu este prevăzut n dispozitiile

legale mai sus mentionate, ceea ce ne face a aplica n mod corespunzător,

dispoziŃia legală de la judecata n primă instantă, momentul fiind acela al

nchiderii dezbaterilor de fond n instanta de apel.

 

         Interventia voluntară principală este inadmisibilă n recurs datorită

faptului că acesta nu are un caracter devolutiv.

 

         n cazul n are un tert formulează o cerere de interventie voluntară

principală, prima problemă pe care o are de rezolvat instanŃa de judecată este

aceea de a stabili dacă această cerere poate fi ncuviintată n principiu, cu

alte cuvinte dacă pretenŃia terŃului poate fi solutionată n litigiul n curs de

desfăsurare.

 

         Instanta se va putea pronunta asupra admisibilitătii cererii de

interventie voluntară principală după ascultarea părtilor si a celui care intervine si va decide numai după ce verifică următoarele aspecte: dacă tertul

justifică un interes si pretinde un drept propriu; dacă există o legătură strnsă

ntre cererea principală si cererea de interventie, care să justifice solutionarea

mpreună a celor două cereri; dacă tertul a formulat cererea năuntrul

termenului prevăzut de lege.

 

         Asupra admisibilitătii n principiu a interventiei voluntare principale,

instanta se pronuntă printr-o ncheiere interlocutorie, ceea ce nseamnă că

instanta nu mai poate reveni asupra ei.

 

         n caz de respingere a cererii de interventie tertul poate ataca

ncheierea de respingere odată cu fondul sau poate să reitereze pretentia

printr-o cerere separată.

 

După ncuviintarea n principiu, instanta va dispune comunicarea

acesteia către părtile initiale si va fixa un termen n care poate fi depusă

ntmpinarea. Din momentul ncuviintării cererii de interventie n principiu,

tertul devine parte n proces, lund procedura n stadiul n care se afla.

Cererea de interventie voluntară principală se judecă odată cu cererea

principală, nsă, dacă ar duce la ntrzierea soluŃionării acesteia, instanta

poate dispune disjungerea.

 

b. INTERVENTIA VOLUNTARA ACCESORIE

Definitie

         Interventia voluntara accesorie este acea cerere prin care un tert,

care justifică un interes, solicită introducerea sa ntr-un litigiu n curs de

desfăsurare, pentru a apăra drepturile uneia dintre părtile initiale.

 

         Cererea de interventie voluntară accesorie, fiind o simplă apărare n

favoarea uneia dintre părtile ntre care s-a stabilit raportul juridic procesual

initial, poate fi făcută oricnd n cursul procesului, chiar naintea instantei de

recurs, si se judecă ntotdeauna mpreună cu cererea introductivă de instantă.

n ceea ce priveste procedura de solutionare, aceasta este acceiasi cu

cea a cererii de interventie voluntară principală.

 

IMPORTANT – Precizăm că judecata cererii de interventie principală

nu este influentată de renuntarea reclamantului la judecată sau la dreptul

subiectiv pretins, ori de achiesarea prtului la pretentiile reclamantului,

ipoteze n care nsă, cererea de intervenŃie accesorie ar rămne lipsită de

obiect sau de interes.

 

         Nu pot fi admise concomitent att cererea reclamantului ct si cererea

de interventie principală, dacă acestea au acelasi obiect si deci se exclud

reciproc. Ambele nsă pot fi respinse, ori admise numai n parte. Interventia accesorie depinde de solutia care se dă n cazul cererii principale si n favoarea cărei părti este formulată: astfel, dacă cererea a fost formulată n favoarea prtului, n cazul n care se admite cererea reclamantului se respinge cererea de interventie; dacă este n favoarea reclamantului, se admite dacă se admite actiunea principală si se respinge, dacă se respinge actiunea principală.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica