referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Sticla spumanta

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

Dacă comparăm sticla spumantă cu masa 200 kg/m3 şi coeficientul conductibilităţii termice 0,01 Kkal/m.c.rad ca şi o simplă cărămidă roşie, care are volumul de masă 1700 kg/m3 şi coeficintul conductiblităţii termice 0,7 k kal/m.c.grad, pentru a primi tot aceiaşi termoizolaţie ca şi sticla spumantă trebuie de 85 mai puţin ca la cărămidă...

Varianta Printabila 


untitled

TEMA: Sticla spumantă

 

1.1  Sticla spumantă

 

Sticla spumantă reprezintă un material uşor cu pori din sticlă, unde porii snt amplasaţi uniform cu diametrul 0,1 – 5 mm dispărţiţi de pereţii subţiri. Porii n sticlă spumantă se pot primi:

a)      a introduce n componenţă materialului de fierbere o substanţă care ajută la formarea spumei n procesul de fierbere a sticlei;

b)      topirea sticlei cu ajutorul gazelor şi aerului;

c)      formarea spumei de sticlă nmuiată sub vamm;

d)     formarea spumei de sticlă formată aduce la formarea lucrurilor din spumă, de exemplu: - a rădăcinii de săpun la temperatura joacă de structură fixată aglomernd părţi de sticlă. Aglomerarea amestecului pulberent al sticlei cu corpuri gazoase.

n industrie scara sticlei spumante ca şi n fosta URSS ca şi n alte ţări se primesc prin metoda pulberării.

n dependenţă de destinaţie snt:

-          izolaţii termice;

-          absorbţia omstică;

-          sticla spumantă specială.

Cel mai mult se ntrebuinţează n construcţie numai sticla spumantă cu izolaţie termică. Aceasta se elaborează n forma de plită cu dimensiuni 900 x 500; 500 x 500; 500 x 400 şi grosimea 100-120 mm.

Resturile ce se formează la tăierea pliţii n forma bucăţi, se ntrebuinţează n construcţii termoizolate. Sticla spumantă se fabrică din sticlă obişnuită cu componenţa industrială fără schimbări de căldură repezite se poate de ntrebuinţat pentru izolaţia termică a suprafeţei ncălzită pnă la 400 grade C. Sticla spumantă uşor se dă la prelucrarea mecanică; ea se poate tăia şi găuri, ea este rezistentă la ncgheţ, chimic rezistă, nu plesneşte şi nu se ndoaie.

Sticla spumantă se ntrebuinţează n calitate de termoizolat la pereţi şi pentru acoperirea clădirilor – industriale şi civile, pentru izolarea pereţilor reci, termoizolant la producerea trubelor de canalizare. Datorită porilor de pe suprafaţa, ea foarte bine se mbină alte materiale de construcţii, cu ajutorul lianţilor simpli ca exemplu cimentul. Cimentul trebuie de ntrebuinţat cu diferite adaose.

ntrebuinţarea sticlei spumante n construcţie este foarte efectivă.

Dacă comparăm sticla spumantă cu masa 200 kg/m3 şi coeficientul conductibilităţii termice 0,01 Kkal/m.c.rad ca şi o simplă cărămidă roşie, care are volumul de masă 1700 kg/m3 şi coeficintul conductiblităţii termice 0,7 k kal/m.c.grad, pentru a primi tot aceiaşi termoizolaţie ca şi sticla spumantă trebuie de 85 mai puţin ca la cărămidă. Aceasta nseamnă că – 1 m sticlă spumantă n calitate de ncălzitor poate fi nlocuită cu 85 m sau 20000 cărămizi. Ateunătorul sticlei spumante are o structură spongioasă preoritatea căruia este mbinarea ntre pori (nmuierea 50-60%). Aşa fel de sticlă spumantă n interiorul de la 100 pnă la 600 se nmoaie de la 20-50% trecerea prin ea a sunetului n interiorul de la 600-1200; de la 50 pnă la 65%.

Sticla spumantă specială n dependenţă de ntrebuinţarea predă diferite proprietăţi electrice şi rezistenţă.

 

1.2. Tehnologia producerii

 

Esenţa acestei metode cu praf a sticlei spumante constă n următoarele: - la analiza materialului de sticlă şi gazelor mpreună, ca exemplu, 100t pnă la temperatura de 700-850 grade C razele, ce s-au format n rezultatul de ardere sau disociaţia gazelor formate, ncepe formarea apei nviate a sticlei. Datorită ntăririi foarte repede a sticlei la răcire, după formarea spumei cu o structură poroasă materialul se stabileşte.  Sticla ntărită,cum ar fi alte materiale din sticlă, ncet se recoc. Regularea proprietăţii sticlei spumante obţine diferite proprietăţi chimice a sticlei. Cantitatea şi tipul gazelor formate şi ncă alegerea parametrelor tehnologiei minimi procesului, temperatura şi durata formării spumei, gradul de dispersie asticlei şi gazelor formate şi alte.

Pregătirele de ferbere, materia primă pentru producerea sticlei spumante sunt resturile de la producerea sticlei.Recomandările componenţei chimice a sticlei (n %): SiO2 -73-73,5; Al2O3 -0,8-1,2;CaO -6-6,5; MgO -3,5-4; Na2O -15,7-16,2;SO -0,5.

Pentru producerea termoizolaţiei SS ntrebuinţeză gazele bioxidului de carbon, tipul şi cantitatea care depinde de componenţa sticleişi trebiunţe la productul gata. Cel mai des se ntrebuinţează antraţit AO (1,5-2%) masa sticlei.antemăsorului sticlei spumante mai des este mramorul sau calcarul (1-1,5%). Pentru primirea cu calitate superioară a sticlei spumante se ntrebuinţează n ferbere o suprafaţă netedă 5000 – 6000 cm2/cr.

untitled

1.3. nspumarea (spumei) sticle.

 

Aceste operaţii decurg n forme din metal fierbinte, care este fără formă. n primul caz sticla spumantă se primeşte n cuptoare diferite sau n cuptoare tunel cu aceleş zone de ardere.

Fără formă se nstalează n cuptoare tunel pe conveere.Tehnologia de producere a sticlei spumante n cuptoare separate care a fost folosită la uzină a avut nfluienţă şi după hotare. Această tehnologie lucrează n felul următor: formele sunt ntroduse n cuptorul de ferbere, unde trec printr-un control termic, care este necesar pentru a primi blocul de sticlă spumantă. La ieşirea din cuptor din formele fierbinţi se primesc blocuri, care trec n cuptorul de ardere, iar formele ncărcate cad n cuptorul de ferbere.

Formele primite sunt instalate cte trei n rnd pe nişte suporturi metalice, care apoi sunt transportate n direcţia pe care le-o face mpingătorul.

Formele se produc din ciugun dur n formă de două piramizi care sunt instalate una faţă de alta.

Cuptorul de ferbere se referă la cuptoarele tunel, care sunt ncălzite sau unse cu uleiuri speciale.

Pentru arderea sticlei spumante se foloseşte cuptorul LMN 1000 x 18 sau TO – 18000.

Blocurile de sticlă spumantă sunt instalate pe plaza cuptorului de ardere.

Durata arderii este 8-12 h. Ciclurile sunt instalate n forme cu ajutorul dozatorului DMC - 20.

Ceva deosebit la tehnologia uzinei n numele Lihoborschi o are operaţiile de transport a formelor la nişte transporturi electrice, de unde aceste forme sunt mpinse pe transportor şi se lovesc cu ele n urma unei mişcări a trenului n cuptor.. n acest fel cade necesitatea de a transporta formele manual.

Cuptoarele tunel cu zone de nspumare unite sunt foarte eficiente, dar cer mari cheltuieli, mari ncăperi şi o sponsorizare enormă.

Apoi aceste forme sunt instalate n cteva etaje de vagonete , care n cuptoarele tunel trec prin acele zone de nspumare şi ardere.

Regimul de temperatură este indicat n figura 108. Acest tip de cuptoare sunt trecute n secţii de sticlă spumantă, la uzina de sticlă Lomonosov din Moscova.

nainte ca să fie turnată şihta părţile interioare  ale formei sunt unse cu o suspensie specială pentru ca sticla spumantă să nu se lipească de metal.

Operaţia de curăţire şi ungere a formelor se fac n conformitate cu poziţia conveerului, de unde formele mpreună cu vagonetele se duc cu ajutorul mesei electrice. La acest conveer din forme se produc blocuri gata. ncărcarea vagonetelor n cuptor şi descărcarea lor din cuptor se fac cu ajutorul automatizării.

Aceiaş caracteristică a cuptorului tunel pentru producerea sticlei spumante este n fabrică.

Controlul tehnic este necesar deoarece avem nevoie să dea o mărime corectă şi marfa să aibă privire bună de vnzare. Dacă blocurile sunt corect oformate n procesul nspumării atunci ele trebuie doar şlefuite pe perimetru. Crăpăturile sau nenspumarea pe la mărgini se face n părţi mărunte.

Şlefuirea sau tăierea se fac la ferestrăie speciale. Resturile de la şlefuire  trec la transportare pe cale ferată, de unde sunt distribuite la cumpărători.

Blocurile gata sunt duse la depozite unde ele sunt instalate n conteinere sau lăzi de lemn.

 

1.4 Controlul calităţiil.

 

Calitatea blocului de sticlă spumantă se poate de controlat pe transportoarele producţiei gata ori n laborator.

Pe transportoare ele sunt cercetate  şi măsurate.Coieficientul de temperatură a blocurilor se determină n laboratoare speciale  o dată pe lună.

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica