referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Caramida glazurata

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

Cărămida poate fi plină şi cu goluri, iar piatra numai cu goluri, cărămida cu goluri plasate vertical poate fi cu 19,21,28,32,60 goluri;cărămida cu goluri plasate orizontal-6,4 goluri;pitrele cu goluri plasate vertical-7,18,21,28,38 goluri;piatra cu goluri plasate ori-zontal-3,7,11 goluri. Nr de goluri şi plasarea lor poate fi diferită de cele menţionate mai sus cu condiţia respectării cerinţelor tehnice reglementate către artic.după masă, limita la rez.,...

Varianta Printabila 


untitled

Cărămida glazurată.

Cărăm. şi pietrele din argilă s/t artic.destinate p/u executarea construcţiilor exterioare sau interioare şi a altor elemente de const-rucţie, p/u producerea pa-nourilor şi blocurilor p/u pereţi. Suprafaţa facială a cărăm. glazurate e/e acoperită cu o plăcuţă subţire stecloasă(0,1-0,3mm) de o anumită culoare, lucioasă sau mată. Culoarea supra-feţelor faciale tb să cores-pundă normelor. Tehnologia de producere a cărăm. glazurate ca şi mat.primă folosită e/e practic la fel ca şi la producerea cărăm. simple şi a pietrelor, doar cu specificul că argila tb să fie mai omogenă, plas-tifiantă sau mediu plasti-fiantă, nu tb să conţină prundiş, fracţii măşcate de calcar. n calitate de deg-resant se foloseşte nisip mărunt de cuarţ, argilă ni-sipoasă,argilă deshidratată sau şamotă.Totodată să posede după ardere o cu-loare uniformă. n unele cazuri se practică presare suplimentră cu scopul obţinerii unor laturi ct m. drepte şi formă ideală. La glazurare se folosesc glazuri uşor fuzibile crude sau fritate.Galzurarea se face prin pulverizarea uniformă cu ajutorul aerului comprimat, astfel se formează o ceaţă de glazură n c/e cu conveerul se dep-lasează artic.,glazura se lasă pe suprafaţa lor n forma unor picături c/e totodată transmit artic. po-ros umeditatea şi aderă bi-ne la suprafaţa lui. Gla-zura se acoperă pe cărăm. arsă n formă de o sus-pensie apoasă, cu disper-sie joasă. După dimen-siuni(lung.,lăţ.,nălţ.)n mm cărăm. se mparte: cărăm.-250*120*65;cărăm. ngroşată-250*120*88; cărăm.cu dimensiuni mo-dulate-288*138*63;piatra-250*120*138;piatră cu di-mensiuni modulate-288* 138*138;piatră comasată-250*250*138;piatră cu goluri plasate orizontal-250*250*120;250*200* 80.Cărăm. poate fi plină şi cu goluri, iar piatra numai cu goluri, cărăm. cu goluri plasate vertical poate fi cu 19,21,28,32,60goluri;că-răm. cu goluri plasate orizontal-6,4 goluri;pitrele cu goluri plasate vertical-7,18,21,28,38 goluri;piatra cu goluri plasate ori-zontal-3,7,11 goluri. Nr de goluri şi plasarea lor poate fi diferită de cele men-ţionate m.sus cu condiţia respectării cerinţelor teh-nice reglementate către artic.după masă, limita la rez., dimensiunea goluri-lor şi lăţimea pereţilor (laturilor)exteriori.După met. de formare cărăm. şi piet-rele ceramice se mpart n artic.de presare plastică prin met.extruziei (cărăm. şi piatra cu goluri plasate vertical şi orizontal) şi artic.de presare semius-cată prin met.presării n matriţă(cărăm. plină sau cu goluri seminchise. După proprietăţile termo-tehnice şi densitatea me-die a cărăm. şi a pietrelor uscate pnă la starea masei constante acestea se m-part:efectivă, convenţional efectivă cu ρ=1600kg/m3. după destinaţie cărăm.şi pietrele pot fi:constructive şi sociale.,cărăm.şi piet-rele p/u faţadă se mpart n artic.: cu suprafaţa netedă, reliefată, facturată. Principalele proprietăţi:

untitled

-rez.mat. –capacitatea de a se opune distrugerii sub influienţa tensiunilor forţelor exterioare. Cărăm.bine se opune compresării şi m.rău ntinderii, deaceea ele se folo-sesc n construcţii care lucrează la compresiune, rez.cărăm.se caracterizea-ză prin limita de rez.la compresiune şi ncovo-iere;

-ρmedie–raportul masei artic.către volumul total ocupat inclusiv porii şi golurile.;

-ρ reală–raportul masei artic.către volumul ocupat fără pori şi goluri;

-indicele densităţii–gradul de umplere a volumului mat.cu substanţă ntărită din care el constă;

-limita de rez.–tensiunea corespunzătoare sarcinei la care cărămida se distruge. n construcţii cerăm.suferă tensiuni nu numai la compresiune dar şi la ncovoiere, deaceea standardele reglementează şi limita de rez.la ncovoiere a cărăm.;

-porozitatea mat.–gradul de umplere a volum. mat.cu pori;

-absorbţia de apă–capacitatea mat.de a absorbi şi reţine n porii săi apa lichidă, se caracterizează prin canti-tatea de apă absorbită de mat.uscat la introducerea şi menţinerea lui n apă şi raportat la asa mat.;

-rez.la gheţ–capacitatea mat.n stare saturată cu apă de a suporta multitudinea cic-lurilor de ngheţ-dezgheţ fără a suferi deformări şi scăderi de rez.

 

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica