referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Cimitirul Vesel

Categoria: Referat Diverse

Descriere:

Astfel, s-a descoperit cu surprindere că populaţia din Maramureş a conservat, în memoria colectivă, concepţia potrivit căreia moartea nu este privită cu spaimă sau dispreţ, ci considerată un act firesc de integrare în lumea de dincolo. O lume organizată similar cu a noastră, unde strămoşii perpetuau aceeaşi organizare şi îndeplineau aceleaşi funcţii, practicând aceleaşi îndeletniciri.

Varianta Printabila 


1

 „Cimitirul Vesel” de la Săpnţa

 

Cu certitudine, cel mai mediatizat, controversat şi comercializat brand maramureşean este „Cimitirul Vesel” din Săpnţa. Bulversant pnă la renegare, admirat pnă la veneraţie şi comentat din perspective etnografice, folclorice şi filosofice, hipnotizant din pricina „albastrului de Săpnţa”, vizitat, citit şi fotografiat de sute de mii de turişti din toate colţurile lumii -  cimitirul cu cruci colorate şi poeme hazlii trebuie privit mai degrabă ca o alcătuire inedită ntre spirit (spiritualitate, credinţe ancestrale, concepţii, tradiţii) şi materie (lemn, pigment vegetal).

Ceea ce şochează privirea şi mentalul omului modern este destinaţia acestor monumente: artefacte ntr-o necropolă. Obişnuit (prin filiera dogmatismului creştin) cu o oarecare solemnitate şi sobrietate ce mbracă ritualul legat de nmormntare şi păstrarea memoriei unui decedat, omul din ziua de azi este prizonierul unei culturi aflate pe un alt palier istoric. Cu greu şi pot imagina occidentalii că n Europa secolului al XX-lea se manifestă (comunitar) un tip diferit de credinţă, grevată pe religia creştină, ca reminiscenţă a unor concepţii despre viaţă şi moarte demult apuse.

Paradoxul „fenomenului Săpnţa” s-ar atenua mult dacă monumentele funerare ar face obiectul unei expoziţii itinerante prin marile galerii de artă de pe mapamond. Privitorii ar savura textele satirice şi ar admira inciziile multicolore laterale. Ar aprecia operele de artă de factură populară ca fiind de o originalitate dezarmantă. Scurt-circuitul mental s-ar produce n momentul n care li s-ar comunica faptul că toate aceste artefacte sunt componente ale unor monumente funerare ce mpodobesc un cimitir din Romnia.

ntrebările ce ar urma unei asemenea revelaţii s-ar centra pe termenii: Teribilism? Kitsch? Marketing turistic?

n 1935, cnd Ioan Stan Pătraş (1908-1977) a asamblat prima cruce de acest gen n cimitirul bisericii din sat, nici el, nici preotul şi nici localnicii nu au avut n vedere dimensiunea pe care o va lua industria turistică mondială n secolul al XXI-lea. Dintotdeauna, expresia artistică a universului material maramureşean a secondat utilitatea obiectului. Ba mai mult, orice inovaţie şi nuanţă de originalitate trebuia fundamentată pe tradiţie şi acceptarea unanimă a colectivităţii. Aşa s-a ntmplat şi n cazul Cimitirului din Săpnţa.

Apariţia acestui obiectiv pe harta Europei a prilejuit numeroase sondări ale credinţelor arhaice, atestate doar de studii de specialitate care citează izvoare istorice incerte.

1

Astfel, s-a descoperit cu surprindere că populaţia din Maramureş a conservat, n memoria colectivă, concepţia potrivit căreia moartea nu este privită cu spaimă sau dispreţ, ci considerată un act firesc de integrare n lumea de dincolo. O lume organizată similar cu a noastră, unde strămoşii perpetuau aceeaşi organizare şi ndeplineau aceleaşi funcţii, practicnd aceleaşi ndeletniciri. Erau fiinţe benefice, protectoare. De aceea, riturile funerare se desfăşurau aidoma banchetelor, cu veselie şi mpăcare sufletească. La moartea celor „nelumiţi” (tineri necăsătoriţi) se organizau nunţi şi petreceri. Periodic, n cimitirele satelor şi dă ntlnire ntreaga comunitate, la „Sărbătoarea morţilor”, prilej cu care se aprind lumnări şi se consumă alimente şi băuturi peste morminte, dovedind ncă o dată că ntre lumea celor vii şi lumea celor morţi se aşază un prag firav, abia perceptibil.

Privit din acest unghi, al unei realităţi etnologice dovedite, Cimitirul Vesel din Săpnţa şi decriptează mesajele:

„Eu, Grigore şi tata Ion Ilieş / Foaie verde de trifoi / Vă uitaţi bine la noi / Cum petrecem amndoi / Căci cu tata m-am tlnit / Că de el mult am dorit / Că n război au plecat / napoi n-au nturnat. / Ne află pe ceie lume / Vă zicem la toţi de bine!”

„Aici eu mă odihnesc / Pop Marie mă numesc / Cte zile am avut / Multă tiară am ţesut / Şi nu mult am bătrnit / Iată moartea m-a lovit / Şi aice m-am mutat...”

„Ne odihnim pe vecie / Stan Vasile şi soţie / Ct am trăit pe pămnt / Am lucrat, nu am şezut / Şi de toate am avut. / Cu coasa-n iarbă am cosit / Babă de treabă am avut / Prnzu’ l-au adus pe rnd / Tuma cnd am fost flămnd / Moşu a trăit 74 de ani, baba 76 (1950)”.

*

n opinia unor specialişti (I. Vlăduţiu, 1981) tradiţia crucilor pictate n Săpnţa este anterioară lui Pătraş. nsă acestui meşter i revine meritul „de a fi generalizat mbinarea, pe acelaşi monument funerar, a basoreliefului n lemn cu pictura naivă şi versul popular, crend un stil şi un limbaj propriu de exprimare”. Acelaşi exeget opinează că Cimitirul Vesel poate fi considerat un „original muzeu cu valoare estetică, etică şi socială”. n prezent, n cele două cimitire din Săpnţa se află cteva sute de cruci pictate n stil „Pătraş”, realizate de artist sau de ucenicii acestuia.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica