referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

DESPRE SUCCESIUNI ÎN GENERAL

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Termenul de succesiune desemnează într-o primă accepŃiune un mod specific de dobândire sau de transmitere a proprietătii pentru cauză de moarte (mortis causa), si anume succesiunea legală (ab intestat), alături de acesta art. 644 C. civ. enumerând si legatul, care este tot un mod de dobândire...

 

Varianta Printabila 


1.htm

DESPRE SUCCESIUNI N GENERAL

 

 

1. Precizări terminologice cu privire la cuvntul „succesiune”. Termenul de succesiune

desemnează ntr-o primă accepŃiune un mod specific de dobndire sau de transmitere a

proprietătii pentru cauză de moarte (mortis causa), si anume succesiunea legală (ab intestat),

alături de acesta art. 644 C. civ. enumernd si legatul, care este tot un mod de dobndire

(transmitere) a proprietătii pentru cauză de moarte (mortis causa), dar care are la bază vointa

celui decedat, iar nu legea cum se ntmplă n cazul mostenirii ab intestat. Obiect al

transmisiunii succesorale poate să l constituie fie ntregul patrimoniu al defunctului

(transmisiune universală), fie o cotă parte din acest patrimoniu (transmisiune cu titlu

universal), fie un bun sau altul – individual determinat sau de gen - din acest patrimoniu

(transmisiune cu titlu particular). Asadar, spre deosebire de actele juridice ntre vii care nu

pot fi dect cu titlu particular, patrimoniul unei persoane n viată fiind incesibil ca atare,

obiectul transmisiunii succesorale poate fi si un patrimoniu n ntregul său sau o cotă parte

din acesta, adică un ansamblu de drepturi si obligatii cu continut patrimonial care a apartinut

unei persoane fizice decedate.

2. Felurile succesiunii (n ntelesul de dobndire sau transmitere a proprietătii).

Potrivit art. 650 C. civ., „succesiunea se deferă sau prin lege, sau după vointa omului, prin

testament”. De aici rezultă că succesiunea poate fi legală sau testamentară. Alături de acestea,

Codul civil a reglementat si succesiunea contractuală.

1) Succesiunea legală. n cazul n care o persoană decedează fără a lăsa un testament prin

care să dispună de bunurile sale după moarte, patrimoniul succesoral se va transmite rudelor

defunctului, sotului supravietuitor sau statului, conform regulilor stabilite de lege. Regulile

succesiunii legale se aplică si atunci cnd cel decedat dispune valabil prin testament doar de o

parte din bunurile sale, iar pentru restul nu, aceste din urmă bunuri deferindu-se conform

legii. Succesiunea legală se mai numeste si succesiune ab intestat (fără testament). Alături de

succesiunea legală de drept comun există si o succesiune legală extraordinară sau anomală

(anormală), adică n afara regulilor (a-nomos). Succesiunea anomală, denumire care provine

din vechiul drept francez, constituie o derogare de la principiul caracterului unitar al

1.htm

devolutiunii succesorale si desemnează o devolutiune ntemeiată pe natura sau provenienta

bunurilor succesorale , fără a tine seama de regulile mostenirii legale ordinare. Succesiuni

anomale există si la ora actuală n dreptul nostru, acestea urmnd a fi analizate ca exceptii de

la caracterul unitar al transmisiunii succesorale.

2) Succesiunea testamentară este cea care se deferă n virtutea vointei lui de cujus, manifestată pe timpul ct acesta a fost n viată prin una din formele de testamente prevăzute de lege.

3) Succesiunea contractuală. Numită si instituire contractuală, este „actul prin care

instituantul dispune, pentru timpul cnd nu va mai fi (s. a..), de tot sau o parte din bunurile

sale n favoarea instituitului care acceptă”. Cu alte cuvinte, este vorba de instituirea

(desemnarea) unei persoane ca succesor al dispunătorului printr-un contract de donatie, adică

printr-un act juridic bilateral ntre vii, iar nu prin testament (act juridic unilateral). Instituirea

contractuală este un act hibrid, n sensul că se face printr-un contract (act juridic ntre vii),

care, n principiu, nu poate fi revocat unilateral, ci numai prin acordul ambelor părŃi, dar care, asemenea testamentului, contine liberalităti pentru cauză de moarte, neconferind instituitului nici un drept actual asupra bunurilor dispunătorului, ci numai un drept eventual asupra bunurilor pe care instituantul le va lăsa la data decesului său.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica