referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Ereditatea

Categoria: Referat Biologie

Descriere:
Se numesc proteine produsii naturali cu structura macromoleculara care se transforma prin hidroliza in amino-acizi. Se disting pe baza de solubilitate doua clase de proteine, proteine insolubile si proteine solubile. Cele dintai, numite proteine fibroase (scleroproteine), se gasesc in organismul animal in stare solida si au functiunea de a conferi tesuturilor rezistenta mecanica (proteine de schelet) sau protectie impotriva agentilor exteriori.

Varianta Printabila 


Ereditatea

De fiecare data cand spunem “seamana cu mama” sau “are ochii mamei” ne referim defapt  la ereditate  sau, in limbaj stiintific,  la genetica-studiul genelor.
Cea mai buna definitie a genelor este probabil cea in care genele sunt descrise  ca fiind  coduri biochimice.Genele sunt entitati  foarte mici. Oamenii de stiinta stiu  ca ele sunt purtate de cromozomi – niste structuri mici, cat un firicel, observabile  cu ajutorul microscopului. Cromozomii se afla in centrul sau nuleul  fiecarei celule  umane. Toate aceste structuri impreuna realizeaza  amprenta chimica completa a unei persoane.

Perechi identice

          Fiecare om are 46 de cromozomi , aranjati in 23 de perechi, unul din fiecare pereche provenind din sperma tatalui, celalalt din ovului mamei.
Cromozomii unei perechi arata foarte asemanator ,dar nu sunt identici . Femeile au 23 de perechi identice in timp ce la barbati exista o pereche- cromozomul sexual – care nu este identic. La femei exista 2 cromozomi mari , in forma de X, in vreme ce la barbati exista unul Y, avand forma unui carlig. Aceasta  mica diferenta in structura celulara  este ‘cheia’ solutionarii dilemei daca copilul  care se va naste va fi baiat sau fata. Modul in care se dispun  cromozomii pentru a forma perechi, este de cea mai mare inportanta. Fiecare pereche  contine gene similare si deci formele cele mai simple ale ereditatii se pot determina  din perechile singulare de gene.
Genele care se comporta astfel pot sa apara in doua forme diferite, una dominanta, cealalta recesiva. De obicei, genele dominante au tendinta de a se face evidente in constructia fizica a unui individ, chiar daca sunt prezente de la un singur parinte. E nevoie de o pereche  de gene recesive -          cate una mostenita de la fiecare parinte- pentru ca trasatura pe care o poarta sa fie evidenta in cursul vietii.

 

Mostenirea unui singur factor

 

          Geneticienii au determinat un numar mare de gene recesive si dominante.
In termeni practici, asta nu inseamna ca poti prezice cu siguranta daca copilul va va mosteni parul buclat. Modul de comportare a genelor este unul aleator , gena dominanta responsabila pentru aparitia  parului cret  avand sanse sensibil mai mai  de a transfera aceasta trasatura. Principiul de functionare  ne poate ajuta insa in mod negativ- sa intelegem ca nu ne putem astepta la un copil  cu par drept  (daca ne-am dori asa ceva) atunci cand unul dinte parinti  are parul cret, iar celalat nu.
Aceasta forma de ereditate, numita mostenire a unui singur factor , este relativ simpla si ne poate oferi informatii generale asupra  sanatattii si aspectului general al viitorului copil. Spre norocul nostru, majoritatea trasaturilor normale sunt date  de catre genele dominante .

Factorul X

 

          Cromozomii X si Y determina sexul unei persoane. Cromozomul X  mai contine  insa si alte gene  care nu au nimic in comun  cu caracteristicile sexuale ale individului. Aceste gene sunt cunoscute  ca fiind gene legate de sex deoarece sunt mostenite de individ  in acelasi timp cu cromozomul sexual.
O astfel de gena este cea care ne permite sa distingen corect culorile . O anumita gene care se gaseste doar in cromozomul X este cea care ne face sa distingen culorile rosu sau verde. Vederea policromatica  este o trasatura dominanta , iar daltonismul e recesiva. Daca un barbat are inscrisa aceasta gena in codul sau genetic , pe singurul sau cromozom X, el este cu siguranta daltonist .Daca o femeie mosteneste  gena daltonismului, efectele ei sunt suprimate  de caracterul dominant  al celuilalt cromozom X , asta daca nu e foarte ghinionista  si ar avea nenorocul  de a mosteni genele anormale de la ambii parinti.

Ereditatea

De fiecare data cand spunem “seamana cu mama” sau “are ochii mamei” ne referim defapt  la ereditate  sau, in limbaj stiintific,  la genetica-studiul genelor.
Cea mai buna definitie a genelor este probabil cea in care genele sunt descrise  ca fiind  coduri biochimice.Genele sunt entitati  foarte mici. Oamenii de stiinta stiu  ca ele sunt purtate de cromozomi – niste structuri mici, cat un firicel, observabile  cu ajutorul microscopului. Cromozomii se afla in centrul sau nuleul  fiecarei celule  umane. Toate aceste structuri impreuna realizeaza  amprenta chimica completa a unei persoane.

Perechi identice

          Fiecare om are 46 de cromozomi , aranjati in 23 de perechi, unul din fiecare pereche provenind din sperma tatalui, celalalt din ovului mamei.
Cromozomii unei perechi arata foarte asemanator ,dar nu sunt identici . Femeile au 23 de perechi identice in timp ce la barbati exista o pereche- cromozomul sexual – care nu este identic. La femei exista 2 cromozomi mari , in forma de X, in vreme ce la barbati exista unul Y, avand forma unui carlig. Aceasta  mica diferenta in structura celulara  este ‘cheia’ solutionarii dilemei daca copilul  care se va naste va fi baiat sau fata. Modul in care se dispun  cromozomii pentru a forma perechi, este de cea mai mare inportanta. Fiecare pereche  contine gene similare si deci formele cele mai simple ale ereditatii se pot determina  din perechile singulare de gene.
Genele care se comporta astfel pot sa apara in doua forme diferite, una dominanta, cealalta recesiva. De obicei, genele dominante au tendinta de a se face evidente in constructia fizica a unui individ, chiar daca sunt prezente de la un singur parinte. E nevoie de o pereche  de gene recesive -          cate una mostenita de la fiecare parinte- pentru ca trasatura pe care o poarta sa fie evidenta in cursul vietii.

 

Mostenirea unui singur factor

 

          Geneticienii au determinat un numar mare de gene recesive si dominante.
In termeni practici, asta nu inseamna ca poti prezice cu siguranta daca copilul va va mosteni parul buclat. Modul de comportare a genelor este unul aleator , gena dominanta responsabila pentru aparitia  parului cret  avand sanse sensibil mai mai  de a transfera aceasta trasatura. Principiul de functionare  ne poate ajuta insa in mod negativ- sa intelegem ca nu ne putem astepta la un copil  cu par drept  (daca ne-am dori asa ceva) atunci cand unul dinte parinti  are parul cret, iar celalat nu.
Aceasta forma de ereditate, numita mostenire a unui singur factor , este relativ simpla si ne poate oferi informatii generale asupra  sanatattii si aspectului general al viitorului copil. Spre norocul nostru, majoritatea trasaturilor normale sunt date  de catre genele dominante .

Factorul X

 

          Cromozomii X si Y determina sexul unei persoane. Cromozomul X  mai contine  insa si alte gene  care nu au nimic in comun  cu caracteristicile sexuale ale individului. Aceste gene sunt cunoscute  ca fiind gene legate de sex deoarece sunt mostenite de individ  in acelasi timp cu cromozomul sexual.
O astfel de gena este cea care ne permite sa distingen corect culorile . O anumita gene care se gaseste doar in cromozomul X este cea care ne face sa distingen culorile rosu sau verde. Vederea policromatica  este o trasatura dominanta , iar daltonismul e recesiva. Daca un barbat are inscrisa aceasta gena in codul sau genetic , pe singurul sau cromozom X, el este cu siguranta daltonist .Daca o femeie mosteneste  gena daltonismului, efectele ei sunt suprimate  de caracterul dominant  al celuilalt cromozom X , asta daca nu e foarte ghinionista  si ar avea nenorocul  de a mosteni genele anormale de la ambii parinti.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica