referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Gorunul

Categoria: Referat Romana

Descriere:

În conceptia lui L. Blaga viata este "o mare trecere" prin lumina, dar si o inexorabila lunecare spre neant.Din aceasta viziune s-a nascut una dintre temele fundamentale ale liricii lui Blaga, temea vietii amenintate de moarte, care -
cristalizata înca din volumul de debut - confera versurilor un sentiment de neliniste adânca si-o tânguire de ____. ..

Varianta Printabila 


1 Lucian  Blaga: Gorunul

    Īn concepţia lui L. Blaga viata este "o mare trecere" prin lumina, dar si o inexorabila lunecare spre neant.
    Din aceasta viziune s-a născut una dintre temele fundamentale ale liricii lui Blaga, temea vieţii ameninţate de moarte, care - cristalizată īncă din volumul de debut - conferă versurilor un sentiment de nelinişte adānca si-o tānguire de ____. Ameninţarea se simte din toate: din contemplarea lunii sau a  ________ iubitei, din liniştea nopţii sau din curgerea izvoarelor. Spaima de neant cunoaşte la Blaga cānd o tonalitate tragica, cānd una elegiacă, atitudinea poetului oscilānd īntre zbucium şi īmpăcare.
    In Gorunul din "Poeme luminii", cea mai cunoscuta elegie pe tema morţii din creaţia lui Blaga, dominanta este seninătatea cu care poetul īşi contemplă presentimentul lentei alunecări īn nefiinţă.
    Punctul de plecare pare a fi Mioriţa, cu care a si fost comparata adeseori, dar poezia lui Blaga se constituie īntr-o viziune ____ originala si īntr-o figurare poetica foarte depărtate de modelul popular. Apropierea este posibila numai īn măsura īn care īn ambele poezii se evidenţiează nu anumit echilibru al fiinţei umane ci fata morţii, o detaşare senina. In poezia populara seninătatea ciobănarului este o stare constitutiva, pe cānd Blaga devine una dobāndita prin cugetare.
    Ciobanul trăieşte sub ameninţarea iminentă a morţii, pentru Blaga este doar o ipoteza existenţială, presimţită īn umbra unui copac şi īn liniştea desăvārşită a unei naturi paradisiace, hrănită din lecturi filozofice şi din Rilke.
    Īn Gorunul trăirea presentimentului devine subiect de meditaţie, spaimele stării de a fi adāncurile noastre inconştiente sunt controlate de o conştiinţa care vrea să ştie si care-si dobāndeşte seninătatea numai prin īnţelegere.
    Compoziţia. Structural, textul e realizat īn trei timpi corespunzători celor trei strofe:
unul - al existentei, al stării de a fi (organizat prin notarea unui raport de consonanta īntre subiectul liric şi natura)
        al doilea - al īntrebării (care e un fel de dublare īn spiritualitatea trăirii inconştiente)
         al treilea - al concluziei (manifestare cea mai ________ īn a le insera īntr-o ordine superioară)
    Structura poetică. Semnificaţii. Poezia notează o stare de spirit şi un gānd. Discursul poetic pare simplu si de o fluenta extraordinara. Organizarea lui īntr-o succesiune de episoade lirice se realizează īn jurul unor cuvinte ____: linişte şi gorunule, īmi pare şi pesemne. Primele doua creează cāmpurile semantice ale poeziei (deci seriile de -īnţelesuri pe care le comunica textul liric), celelalte doua aşează totul sub semnul ipoteticului, ca manifestări ale unei subiectivităţii exagerate.
    Termenul linişte apare īn patru poziţii:
a) īn limpezi depărtări aud din pieptul unui turn / cum bate ca o inima un clopot
b) īmi pare / ca stropi de linişte īmi curge īn vine, nu de sānge
c) de ce mă - nvinge / cu aripi mai atāta pace
d) şi liniştea / ce voi gusta-o īntre scāndurile lui / o simt pesemne de acum.
   
1 Semnificaţiile cuvāntului se conturează astfel treptat. La īnceput nici măcar nu e numit sau, mai exact, este numit prin opoziţie. A doua oara participa la construcţia stropi de linişte ca ipoteza aberanta a simţurilor. A treia oara, prin sinonimul pace, captează din context un alt sens, relevat paradoxal --- tocmai īn a patra poziţie, cānd termenul apare singur si unde prin linişte se īnţelege moarte celalalt cuv-ānt-cheie se dezvolta pe verigile materiale ale unei analogii: gorun, trunchi, scānduri, sicriu, īn care ultimul termen - o metonimie extrem de sugestivă - transmite tot ideea de moarte, ca si īn cazul primului cāmp semantic.
După cum se vede, cuvintele linişte şi gorunule creează doua linii de dezvoltare a semnificaţiilor structurii poetice una dinamica, asta statica. Poziţiile semantice ale termenului linişte sunt dispuse īntr-o ordine care accentuează devenirea sentimentului. Liniştea din prima strofa e asociata cu o mişcare lentă, ________, de īnvăluire, care duce īn mod firesc la trăirea unui presentiment al eternităţii, astfel ca o senzaţie oarecare devine o stare de spirit mai profunde, de īnfiorare metafizica. Gorunul realizează fata de aceasta devenire o opozite. El rămāne īn mod constant punctul de referinţa īn jurul căruia se amplifica starea de spirit, realizat prin transfer metaforic īn imaginea sicriului care creste īn trunchiul gorunului. Acesta este si motivul pentru care poetul a plasat gorunul nu īn mijlocul codrului, care īnseamnă plenitudine, viaţii, ci la marginea lui, ca o sugestie a faptului ca pentru temeiuri ascunse moartea l-a săgetat.
    Cele doua serii de semnificaţii se īntālnesc īn final īntr-un act _____ de alăturare a termenilor, care sugerează ipoteza existenţiala a unui timp īnţeles ca revărsare īn moarte:
"Şi mut / ascult cum creşte-n trupul tău sicriul,
                    Sicriul meu, / cu fiecare clipa care trece,
                    Gorunule din margine de codru."
    Imaginea gorunului falnic, īn al cărui trunchi poetul vede crescāndu-i sicriul si cea a stropilor de linişte pe care īi simte curgāndu-i prin vine dau intuiţiei expresie impresionanta. Transformarea cuvāntului sicriu īn laitmotiv, revenirea lui obsedanta contribuie la adāncirea dramatismului imprimat sentimentului de īntrebare fără răspuns: o, cine ştie ?, īntoarsa asupra conştiinţei, lăsānd ideea morţii sub semnul ipoteticului,
    Versificaţia  - Versurile sunt fără rimă şi neegale. Foloseşte două procedee:
-__________ sau _________ (procedeu constānd īn continuarea ideii poetice īn versul următor, fără a marca aceasta prin vreo pauză)
- enumerarea prin "şi", care solicită receptarea individuală a fiecărui termen care-l apropie pe Blaga de expresionism.
- metafore: limpezi depărtări
- comparaţie: cum bate ca o inima
- interogaţii retorice.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica