referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Stefan cel Mare - portret

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Mihail Sadoveanu s-a născut pe data de 5 nov. 1880, la PaÅŸcani ÅŸi a murit pe data de 19 oct. 1961 la BucureÅŸti. Activitatea sa creatorie durează din cursul anului 1904 până în 1954 ÅŸi cuprinde peste 13 000 de pagini. Dintre temele operelor sale amintim: frumuseÅ£ea naturii: „Valea Frumoasei”, istoria: „FraÅ£ii Jderi”, „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă”, viaÅ£a satului românesc: „Bordeienii”, „Sluga”, condiÅ£ia umană: „Haia Sanis”...

Varianta Printabila 


1 Mihail Sadoveanu s-a născut pe data de 5 nov. 1880, la Paşcani şi a murit pe data de 19 oct. 1961 la Bucureşti.
Activitatea sa creatorie durează din cursul anului 1904 pnă n 1954 şi cuprinde peste 13 000 de pagini.
Dintre temele operelor sale amintim: frumuseţea naturii: „Valea Frumoasei”, istoria: „Fraţii Jderi”, „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă”, viaţa satului romnesc: „Bordeienii”, „Sluga”, condiţia umană: „Haia Sanis”.
Opera „Fraţii Jderi” este, de fapt, o trilogie compusă din volumele: „Ucenicia lui Ionuţ”, „Izvorul Alb” şi „Oamenii Măriei Sale”.
Cadrul temporal al operei este fixat ntre anii 1469 şi 1475.
Mihail Sadoveanu reuşeşte să prezinte ntr-un mod deosebit figura legendarului domnitor Ştefan cel Mare, romanul „Fraţii Jderi” putnd fi caracterizat ca un roman al domniei acestuia.
Caracterizarea directă a personajului principal al acestei opere, domnitorul Ştefan cel Mare, este realizată din două perspective: cea a autorului şi cea a altor personaje.
Caracterizarea directă din perspectiva autorului cuprinde portretul fizic al domnitorului şi se realizează cu ajutorul descrierii: „avea obrazul ars proaspăt de vntul de primăvară. Se purta ras, cu mustaţa uşor cărunţită. Avea o puternică strngere a buzelor şi o privire verde tăioasă. Deşi scund de statură, cei dinaintea sa, opriţi la zece paşi, păreau că se uită la el de jos n sus”.
Caracterizarea directă din perspectiva altor personaje este realizată din atitudinea celorlalte personaje faţă de domnitor. Acesta reuşeşte să-i impresioneze pe solii străini cu ordinea şi disciplina de la curte şi implicit, din ţară. Cunoscut de toţi şi admirat, „se zvoneşte prin sate despre Măria Sa că-i om nu prea mare de stat, nsă groaznic cnd şi ncruntă sprnceana”. Dacă n relaţiile cu boierii este de multe ori aprig şi iut la mnie, n relaţiile cu oamenii de rnd este blnd şi nţelegător, plăcndu-i să poposească n mijlocul lor.
Caracterizarea indirectă a personajului reiese din relaţiile lui cu alte personaje, precum şi din faptele sale.
Din relaţia cu fiul său, Alexăndrel-Vodă, iese n evidenţă nţelepciunea domnitorului pe care ncearcă să o transmită şi fiului prin sfaturi: „noi, domnii şi stăpnitorii de noroade, trebuie să urmăm pilda soarelui, dnd n fiecare zi lumină fără a primi. Rnduiala noastră nu-i fără noimă n faţa lui Dumnezeu. Dacă ai fi fost un mişel,...,ai fi asudat n robie; dacă ai fi fost un vierme, ai fi urmat soarta ta mncnd trupul unui nţelept; nsă eşti cucon domnesc.
Străinii l privesc ca pe un mare cărturar, un iubitor de cultură şi artă, un om al Renaşterii. Bun diplomat, el primeşte străinii şi discută cu aceştia  n limbile lor, reuşind să i uimească. Astfel solii străini spun că „a băut din apa nţelepciunii din aceeaşi fntnă răsăriteană din care s-a adăpat Apusul.”
Trăsăturile dominante ale voievodului sunt voinţa şi dorinţa de dreptate: „a prigonit pe lotri, a bătut peste fălci pe duşmani, a grăbit sfrşitul vicleniilor”. Politica pe care el o duce este una dreaptă, iar braţul Măriei Sale a lovit, a stăpnit şi a călăuzit”.
n scena bătăliei de la Vaslui, domnitorul apare călare ntr-o imagine impunătoare. Reacţia celor din jur la vederea sa exprimă nfiorare şi emoţie: „n jurul Măriei Sale se aflau, stnd n ncremenire şi cu minile ngheţate unii dintre boieri”. Slujitorii care s-au jertfit au fost adunaţi de prin nămoale. Momentul este plin de tragism acesta fiind accentuat de cuvintele pline de durere ale domnitorului care a poruncit: „zi de post şi de rugăciune pentru toţi morţii noştrii”, iar natura pare şi ea pătrunsă de aceeaşi suferinţă: „după ce a tăcut Măria Sa, a sunat vntul mai cu tărie”.
Exemplu prin faptele sale, prin caracterul său, Ştefan cel Mare este un simbol al patriotismului, al dragostei de ţară şi de popor, al dreptăţii, al demintăţii şi al cinstei, iar Sadoveanu este cel care, prin romanul „Fraţii Jderi” prezintă „soarele Moldovei” n plină strălucire ntr-un mod memorabil.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica