referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Iubirea

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Iubirea este una din cele mai vechi teme ale literaturii lumii ea fiind generată de sentimentul specific omenesc care diferă de la om la om în funcÅ£ie de vârstă, sex, credinţă, epoca istorică sau apartenenţă culturală...

Varianta Printabila 


1 Iubirea

Iubirea este una din cele mai vechi teme ale literaturii lumii ea fiind generată de sentimentul specific omenesc  care diferă de la om la om n funcţie de vrstă, sex, credinţă, epoca istorică sau apartenenţă culturală.
De la iubirea de aproape la iubirea de sine, de la iubirea imposibilă la cea domestică, de la emoţia adolescentina pnă la sentimentul profund al maturităţii  iubirea a făcut să vibreze lira marilor scriitori. Tema iubirii a fost ntlnită ncă de la primele scrieri „Cntarea cntărilor” sau „Epopeea lui Ghilgameş” iubirea este tema obsedantă literaturii. Scriitorii au cntat iubirea arătnd suferinţa şi fericirea implicată de aceasta şi au ncercat să găsească un sens vieţii şi chiar morţii prin iubire, de aceea ea reprezintă mai mult dect un sentiment. Este de fapt un mod de existenţă, o şansă dată omului de a se ridica de la rangul de muritor.
Permanenţa acestui sentiment pare a fi explicată de mitologie prin simbolul ANDROGINULUI care ilustrează eterna căutare a iubirii, a sufletului pereche ce caracterizează fiecare fiinţă umană. n mitologia greacă androginul era o fiinţa fabuloasă, jumătate bărbat jumătate femeie.
Iubirea este abordată n literatură din diverse unghiuri, de-a lungul vremii existnd diferite idei referitoare la iubire. Principalele trei ipostaze ale iubirii, att n literatura romnă ct şi n cea universală sunt: iubirea ca iniţiere, iubirea ca pasiune şi iubirea tragică.
n mentalitatea arhaică iubirea este considerată o mare forţă şi primul impact cu aceasta s-ar datora unei fiinţe supranaturale şi reprezintă un proces de iniţiere configurat ntr-un singur mit: mitul erotic al zburătorului. Mit fundamental al poporului roman, mitul este după cum afirma George Călinescu: „personificarea invaziei instinctului puberal”. n concepţia criticilor, folcloriştilor, etnologilor, zburătorul este un spirit rău, privit ca un zmeu sau demon, o nălucă, care intră noaptea pe horn avnd nfăţişare de balaur sau de şarpe. Zburătorul apare n visul fetelor ca un tnăr frumos chinuindu-le somnul. Dintre toţi cei care s-au ocupat cu studierea acestui mit doar Mihai Eminescu a fost singurul care a prelucrat acest mit care apare n opera sa Călin(file din poveste). Ion Heliade Rădulescu a dedicat o ntreagă poezie acestui mit numită „Zburătorul”, considerată cea mai izbutită creaţie a acestuia.
Iubirea ca pasiune este una din cele mai impozante ipostaze ale iubirii n literatură. Ea se caracterizează prin atracţie reciprocă puternică, existenţa unor obstacole n ntlnirea sentimentului de iubire, prin ncălcarea unor reguli ale comunităţii n care trăiesc cei doi.  n cazul ei cei doi ndrăgostiţi trăiesc o stare de exaltare(entuziasm) permanentă care duce la un dezechilibru sufletesc. Deseori ei sunt despărţiţi de mprejurări ţi această depărtare se impune pentru a verifica sentimentele şi n acelaşi timp pentru a-i păstra intensitatea. Iubirea-pasiune este nsoţită  ntotdeauna de suferinţă, de o anumită doză de nebunie şi de o tentaţie a morţii.
n mitologia greacă pe lngă zeul iubirii ,Eros, există şi un zeu al morţii, Thanatos iar psihologia modernă consideră că instinctul erotic şi cel al morţii sunt două instincte dominante ale psihicului uman. Eros este divinitatea primordială a mitologiei greceşti. El este zeul cel mai vechi care le dăruieşte ndrăgostiţilor asemenea spirit de sacrificiu nct acceptă să moară pentru alţii. Eros realizează armonia universului prin atracţia contrariilor care nu apare numai ntre oameni şi animale ci şi ntre aştri, ntre sunete şi ntre părţile corpului. Iubirea devine astfel cosmică, principiul ordonator al lumii. Thanatos este zeul morţii n mitologia greacă căruia i corespunde divinitatea feminină romană Mors. El era fiul zeiţei Nyx şi fratele lui Hypnos, zeul somnului. Hesiod l numeşte n „Teogonia” zeul teribil care are „inimă de fier, suflet de aramă, nepăsător n pieptul său” şi care se află n duşmănie chiar cu zeii nemuritori.
n mitologia greacă şi cea egipteană au fost scrise foarte multe mituri n care se găseşte tema iubirii. Personajele acestor mituri nu sunt fiinţe umane ci sunt zei sau eroi ai civilizaţiei şi din acest motiv gesturile lor constituie mistere. n mitologia egipteană cel mai celebru cuplu de ndrăgostiţi este Isis – Osiris. Isis zeiţa căsătoriei  simbolul armoniei matrimoniale şi fidelităţii casnice a femeii faţă de soţul ei chiar şi după moartea lui posedă arta magiei, a tămăduirii şi chiar a nvierii din morţi. Ea este cea care i iniţiază pe oameni n arta medicinii.

1 n mitologia greacă un cuplu de ndrăgostiţi era Pyramus şi Thisbe. Cei doi tineri se iubeau dar părinţii lor se opuneau acestei iubiri. La una din ntlniri Thisbe vede o leoaică plină de snge. aceasta se sperie şi o ia la fugă dar i cade vălul iarv lupoaica unge vălul cu snge. Pyramus cnd vede crede că iubita sa a murit şi se sinucide, iar Thisbe văzndu-şi iubitul mort se sinucide si ea.
Un important scriitor al literaturii care a adoptat iubirea n operele sale a fost Ioan Slavici. El a zugrăvit n romanul său „Mara” povestea tulburătoare a unei iubiri care se nfiripează instantaneu şi are puterea unei fatalităţi. Această iubire, protagoniştii ei fiind Naţl şi Persida, are caracteristicile clare a unei iubiri-pasiuni, Slavici urmărind de-a lungul romanului evoluţia sentimentelor celor doi, descriindu-le pe acestea n amănunt şi reuşind astfel să traseze un drum bine definit al iubirii-pasiuni.  
      Prima ntlnire a celor doi protagonişti, momentul nfiripării iubirii, are un puternic impact asupra acestora, ei sunt cuprinşi de o atracţie reciprocă puternică care nu i va mai părăsi şi de un sentiment care prevede, oarecum, suferinţele prin care vor trecea.  Pe parcurs ce iubirea lor evoluează, ncercările de a i se opune devin din ce n ce mai zadarnice. Att Persida ct şi Naţl nu pot evita ntlnirile aşa
zise ntmplătoare, pe care ei nsuşi le provoacă iar n momentele n care se zăresc sunt cuprinşi de aceeaşi atracţie reciprocă puternică. Iubirea dintre Naţl şi Persida este nsoţită att de suferinţă ct şi de o anumită doză de nebunie şi de o tentaţie a morţii. Pnă ce ajung să se căsătorească pe ascuns, cei doi suferă din iubire, ei fiind despărţiţi unul de altul de mprejurări. nsă chiar şi după nuntă, Persida continuă să sufere datorită comportamentului lui Naţl şi agresivităţii acestuia, iar Naţl de pe urma nesiguranţei şi geloziei sale. Tentaţia morţii se regăseşte att n comportamentul lui Naţl ct şi n cel al Persidei. Persida simte că singurul ei refugiu nafara mănăstirii ar fi moartea iar Naţl ajunge la Arad la un nalt nivel de degradare att sufletească ct şi trupească, gndindu-se chiar şi la varianta morţii. Doza de nebunie a celor doi protagonişti reiese din hotărrea acestora de a se căsători pe ascuns şi de a fugi singuri la Viena.                                                                                                                                                     
     Iubirea dintre Naţl şi Persida trece peste obstacolele ntlnite şi ncalcă regulile comunităţii n care trăiesc cei doi. Naţl şi Persida se diferenţiază att prin etnie, confesiune religioasă, familie, educaţie ct şi prin nsuşi temperamentul lor. Totuşi, cu ajutorul iubirii cei doi trec peste toate obstacolele ce se ivesc n cale, renunţnd la orice şi reuşind n final să realizeze o căsnicie reuşită, binecuvntată att de părinţi ct şi de Dumnezeu şi desăvrşită de aducerea pe lume a unui copil.
Alţi mari scriitori romni care au abordat tema iubirii n operele lor sunt Camil Petrescu n opera „Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de război”, Tudor Arghezi scrie ideile precum „Creion” şi „Psalmul de taină”, Nichita Stănescu adoptă tema iubirii n romanele „Adolescenţi pe mare” şi „Leoaica tnără” şi n cele din urmă cel mai mare scriitor  romn, Mihai Eminescu,a adoptat tema iubirii n poeziile sale „Sara pe deal” ,”Floare albastră”, „Lacul”, „Dorinţa”.           
  Se remarcă astfel că marii scriitori ai literaturii romne au abordat tema iubirii din diferite unghiuri cu rezultate de o imensă importanţă pentru literatura autohtonă. Faptul că iubirea I-a atras dintotdeauna pe autorii unor opere de mare sau mică amploare este natural, căci iubirea este poate cea mai vastă sursă de inspiraţie prin faptul că este o experienţă unică pentru fiecare n parte şi poate fi privită sub nenumărate aspecte. Şi n folclor iubirea este o temă fundamentală şi poporul a creat o categorie estetică caracteristică ei: Doina. Doina, fie de jale, fie de dor, exprimă profunzimea sentimentului de dragoste, puritatea şi suferinţa pe care acesta o poate provoca.
  Iubirea este o temă inepuizabilă şi orict s-ar scrie despre iubire, mai rămn ncă multe de scris. De aceea noii scriitori, viitoarele nume sonore continuă să scrie despre dragoste, sub alte forme, sub alte titluri, descriind noi trăiri. Iubirea este şi va rămne tema fundamentală a literaturii tuturor prezentului, trecutului şi viitorului.
                 
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica