referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Compunere de sinteza

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Adunc moralizator ÅŸi interesant construită opera druÅ£iană. E o oglindă reflectoare acelor mai înalte simÅ£eminte caracteristice poporului moldovean. La Ion Druţă zbuciumul ÅŸi întregul circuit porneÅŸte de la ideea Frumos. Uneori văzut ca operă de artă, descoperit pe calea creaÅ£iei, alteori ca dimensiune valorică caracteristică unui Om. Åži nu toÅ£i sunt Oameni...

Varianta Printabila 


1 “Frumos şi Sfnt n opera druţiană”
                                                                                      
                                                                       Moto: C trăim pe-acest pămnt
Mai avem un lucru sfănt,
                                                                                              O cmpie, un sat natal,
                                                                                           O clopotniţă pe deal,

Adunc moralizator şi interesant construită opera druţiană. E o oglindă reflectoare acelor mai nalte simţeminte caracteristice poporului moldovean. La Ion  Druţă zbuciumul şi ntregul circuit porneşte de la ideea Frumos. Uneori văzut ca operă de artă, descoperit pe calea creaţiei, alteori ca dimensiune  valorică caracteristică unui Om. Şi nu toţi sunt Oameni.  Caracterile antagoniste vin să nu anteze ideea de Frumos şi Sfnt n opera druţiană. Aceste două largi dimensiuni se extind la nivelul ntregii creaţii.
Categoriile estetice amintite poartă la druţă amprenta unei mintalităţi profund populare. ncercnd să nţelegem ideia de sfinţenie, e necesar să pătrundă n miezul gndirii poporului nostru. Această nţelegere nu neamnă  folosire unor clişee decorative folclorice, nu echivalează cu frnturi de subiecte sau umbre de personaje  mprumutate din creaţia orală, ci presupune prezenţa motivelor ... populare care cer a fi discifrate.
Erorii lui Druţă snt mesagerii şi ntruchiparea vie a ideii de bine şi frumos, idee cntradictorie manifestărilor  antipodice-de  esenţă antimorală, antisocială, antinaţională, antiumană .
Proza şi dramaturgia druţiană şi găsesc ntr-un punct  ntlnire, de aici şi „unicitatea” lor, concordanţa de senzuri şi, pe alocuri, de structuri gramaticale.
n confirmarea ideii de apărarea a idealului său, Călin Ababii vine să afirme acele nescrise, doar irabile norme etice ale moldovanului dintotdeauna, fiind adnc de „starea ecologică” proastă a moralităţii , ndurerat de felul  cum pe toate căile porneşte să se ruineze ce ce este mai sfnt sufletului său al acestui pămnt-temelia odinioară durabilă a vieţii poporului.
Orecare ar fi povara destinului şi orict e-ar ngenuncheat, spiritul lor se naltă tot mai sus. Păstorul, Samariteanca şi asumă ferm, cu ntreaga putere de voinţă postura de apărător a tot ce avem mai sfănt. Călin Ababii devine polenic şi neirtător cnd alături de tulburare echilibrului ecologic de declar ca şi raţiunea umană se tulbură .
E remarcabilă la Druţă sensibilitatea, forţa de pătrundere momentele de criză, n celoe mai acute probleme ale vieţii.
E caracteristică personajele druţiene o mare ndărăţnicie, una frumoasă, deoarece eroii ascultă doar de glasul cugetului. Avnd coşteinţa justeţii acţiuni lor, Samariteanca . Călin dar şi Păstorul devin nenduplecaţi. Ei par arfi „frumoţii nebuni”
Asociaţia făcută de unii a imaginii lui Călin cu cea a Jeanei D’Arc nu e deloc una deplasată, şi unul, şi celălalt snt eroi care-şi asumă ceea ce alţii nu au ndrăzneala de a-şi asuma-a. Prin spiritul lor de sacrificiu. Viaţa i este redat cursul normal, iar Sufletul cunoaşte sărbătorile de care are legitimă nevoie.

1 Nuvelele „Toiagul păsătoriei” şi „Samariteanca” snt orientate spre meditaţii filozofice şi simboluri etice. Trio-ul  din  „Frumos şi Sfnt” e şi el simbolic, e un trio confidenţial, care dinclolo de supărările de moment, rămn fideli aceluiaş crez etic. Doar „ atunci cnd eram tustrei a fost frumos şi sfnt” e semnificativ n acest sens. Tot ce li sa ntmplat fiind mpreună constituie un spaţiu sacru, ale cărui legi dicteză acţiunile celor trei. Simbolică e şi moartea filosofică  a lui Călin, repetnd-o parcă pe cea a ciobanului din „Mioriţa”.
Aproape toţi eroii au firi poetice, casre se nfioară n faţa sacrului şi a sublimului căutnd cu nfrigurare rostul trecerii prin lume a omului. Profund liric e şi Păstorul din „ Toiagul păsătoriei ”. Asemeni fluierului fără oi, ntreaga operă  driţiană face sufletul să zboare spre tot ce e demn, frumos şi sacruş.
Toate cele trei opere npresionază prin dramatismul profund ce-l conţin. nsă, mai ales n cazul protagonismului din „Toiagul păsătoriei”, biuografia sa nu este una particularizată, ci exprimă soarta unei colectivităţi.
Dacă demnitatea face şi ea parte din categoria estetică a Frumosului, atunci  „Toiagul păsătorii ” şi „Samariteanca”  sunt elocvente n acest sens. Satul ncearcă să-i distrugă personalitatea, el nsă prin nemărginita lui dragoste pentru păsătorie şi cntec reuşea să domine satul. El a rămas să dăinuie n memoria sătenilor ca exemplu de comportare vrednică, Călin Ababii e şi el n permanentă luptă pentru prestigiul de individ de o naltă destoinicie şi noblete.
Fiecare din eroi formează cupluri, ca n cazul lui Călin Ababii şi Mihai Gruia, a căror căi de viaţă snt comparabile cu două zigzaguri inversate. Samariteanca şi soţul ei se ntregesc anume prin deosebirile, ce i diferenţiază. Păstorul şi sătenii, n permanent conflict ajung să fie dominaţi de imaginea ciobanului. Respectiv, fiecare din membrii celor trei cupluri rămn a avea dreptatea şi adevărul lor, modul de nţelegere a lucrurilor. Adevărul e că absoluta dreptate o au doar luaţi mpreună, chiar dacă Păstorul, Samariteanca sau Călin pare fi adevăraţii judecători ai ideii de Frumos şi Sfnt.
Ceea ce uneşte aceste texte e şi memoria ce caracterizează fiece personaj. Un cadru Frumos şi Sfnt la Druţă e şi natura, care nu e doar un fundal, ci şi „o forţă dramaturgică reală, palpabilă ”, omul constituind o parte organică a ei. Mesajul druţian e formulat foarte clar şi direct:de a păstra cu mare grijă tot ce avem mai sfănt n noi, tot ce avem mai frumos
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica