referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Costache Negruzzi

Categoria: Referat Romana

Descriere:

NegruÅŸeÅŸtii, cu numele italienizat ulterior în Negruzzi, după un procedeu pe care-l va folosi ÅŸi Vasile Alecsandri, erau de provenienţă probabil răzăţeacă, deoarece întîiul înaintaÅŸ, Ianache, căruia i s-a dat porecla NegruÅ£, după culoarea obrazului, moÅŸtenită în familie, nu apare cu vreun rang cît de mic de boierie în actele cunoscute ÅŸi a trebuit să i se născocească o legătură cu marele logofăt Neniul din 1661 ÅŸi GavrilaÅŸ Neniu, vtori logofăt în 1667 sub Alexandru IliaÅŸ...

Varianta Printabila 


1                                 Costache Negruzzi

     Negruşeştii, cu numele italienizat ulterior n Negruzzi, după un procedeu pe care-l va folosi şi Vasile Alecsandri, erau de provenienţă probabil răzăţeacă, deoarece ntiul naintaş, Ianache, căruia i s-a dat porecla Negruţ, după culoarea obrazului, moştenită n familie, nu apare cu vreun rang ct de mic de boierie n actele cunoscute şi a trebuit să i se născocească o legătură cu marele logofăt Neniul din 1661 şi Gavrilaş Neniu, vtori logofăt n 1667 sub Alexandru Iliaş. Nu ştim nimic nici  despre Grigore Negruţ, urmaşul lui Ianache şi străbunul scriitorului, care apucase numai pe Vasile Negruţ, bunicul pomenit şi ntr-o carte de judecată, cu mnăstirea Ocnei, din 28 octombrie 1811, pentru moşia Şărăuţi. Om cuprins, căpitanul Vasile s-a surat cu fata unui răzeş din ţinutul Putnei şi stabilinduse n podgoriile Odobeştilor, la Păţeşti, a avut patru băieţi şi două fete. De la socrul său, Toma Stamatin, vecini de moşie cu Vasile Negruţ, paharnicul C. Sion, autorul Arbondologiei Moldovei, ştia că Vasile ncuviinţase că doi din fiii săi, Dinu şi Gheorghe, să fie crescuţi de boierul Constantin Balş Ciuntu, la moşia Trifeşti, ca ceraci. Daţi n grija vătafului de curte, Dinu ar fi rnduit cafegiu, iar Gheorghe  sufragiu, pnă ce n cţiva ani Dinu ajunse la treapta de logofăt de casă. n 1807 Dinu se căsătorea cu Sofia Hermeziu, fiica logofătului Iancu Hermeziu, nzestrată cu moşia Trifeştii-Vechi de lngă Prut. Acolo s-a născut, după toate ipotezele, n 1808, Constantin, unicul fiu al lui Dinu Negruţ şi al Sofiei Hermeziu, moartă nu peste multă vreme. Dinu n-a depăşit treapta de paharnic dobndită n 1818 sub Scarlat Callimachi şi a murit la 19 aprilie 1826 n Iaşi unde-şi cumpărase o casă, n mahalau Calicilor. n testamentul său din 30 ianuarie 1822, logofătul Constantin Balş numise pe paharnicul Dinu şi pe serdarul Gheorghe Negruţ epitropi ai copiilor săi, pentru că-i purtase toate socotelele şi pricinile casei, dndu-le celui dinti 3.000, iar celui de al doilea 2.000 de lei. Dinu Negruzzi ar fi fost om cu dragoste de carte, “nu ieşia nici un calendar care să nu-l aibă el nti, nici o carte bisericească care să n-o cumpere, nici o traducţie care să nu pună să i-o prescrie”. Poseda la Iaşi ntr-o ladă din corridor, Veţile sfinţilor din toată lunile, Moartea lui Avel de Salomon Gessner, n traducerea lui Alecu Belidiman, Numa Pompilie, al doilea crai al Romei, de cavalerul de Florian, n versiunea aceluiaşi, Patimile şi moartea a domnului şi intuitorului nostru Is. Hs. , de Klopstock, n traducerea lui Vasile Aaron, istoria lui Arghir şi a preafrumoasei Elena, de Ion Barac, Istoria pentru nceputul romnilor n Dacia, de Petru Maior, Floarea darurilor,  ntmplările războiului franţozilor şi ntoarcerea lor de la Moscova, tradusă din germană de Alexie Lazaru (Buda, 1814), Talmudul, letopiseţul lui Nicolaie Costin, cavalerii lebedei (Les chevaliers du Cygne, ou la cour de Charlemagne, 1745, de M me de Genlis), nconjurarea cetăţii Roşela (Le siege de la Rochella ou le malbeur de la conscience, 1808, de M me de Gelinis), Lentor, tragedie n versuri, tradusă de Alecu Beldiman, Sapor de Regnard, n versiunea aceluiaşi Matilda (Mathilde ou memories tires de l’histoire des croisades, 1805, de M me Cottin), versiunea Conachi, n manuscris , Manon Lescaut, de abatele Prevost, versiunea Beldiman, Tarlo sau străinii n Elveţia, traducere de acelaşi, Zelmis şi Elvira, Cugetările lui  Oxenstiern, noul Erotocrit al lui Dionisie Fotino, la care prenumerase n 1818 etc.
     Asupra primelor nvăţături ale lui Constantin Negruzzi avem puţine ştiri. Ar fi nvăţat greceşte cu un dascăl Chiriac şi faceza cu emigrantul Rancovitz, plecat apoi n Polonia şi deportat de acolo n Siberia. ngrijorat de faptul că la treisprezece ani nu cunoştea ncă cuvintele chirilice, tatăl său voi să-l ncredinţeze dascălului de limba romnă Enachi Albotianu de la Seminariul Socola, fost professor n Suceava şi la Şcoala Sf. Niculaie din Iaşi, care uimea la examene cu exemple de ntreită scriere aomonimelor.
     Jignit de faptul că el, care nţelegea pe gramaticul Herodian, comentatorul prozodiei homerice, şi scria franţuzeşte sous la dictee, era ntors la abecedar, elevul luă Istoria pentru nceputul romnilor n Dacia de Petru Maior şi cu bucoavna ncredinţată de dascăl “n puţine ceasuri” nvaţă a citi singur, n aşa fel, nct seara putu să facă dovadă tatălui cu un ntreg cnt din Moarte lui Avel, tradusă de Belidima şi tipărită la Buda n 1818. A trei zi, n urma unui sfat cu colegii, alcătui, pentru dascălul  pedant cu nas ca o “proboscidă” care exploata n folosul său dificultatea scrierii cu patruzeci şi unu de semne.
     n anul 1821,după nfrngerea eteriştilor la Sculeni, Iaşul se pustii. Paharnicul Dinu Negruzzi, care, mpreună cu vonicul Mihail Sturza, logofătul Vasile Rosetti, vonnicul N. Dimachi, vornicul Iordache Drăgheci şi spătarul Petrache Cazimir, luase n 1817, de la stat,  n arendă pe trei ani, otcupul menzilului ( ntreprinderea poştelor ), perdu n timpul răzmeriţii toţi caii şi căruţele. Familia se văzu nevoită să ia drumul pribegiei. Iarna 1821-1822 o petrecu la Şărăuţi, dar vara Dinu şi fiul său merseră la Chişinău spre a se ntlni cu rude, prieteni, cunoscuţi şi alţi “refugiţi” de răul “birbanţilor” şi al “patrihoţilor”. Din deşert şi  tăcut cum fusese mai nainte, oraşul devenise viu şi zgomotos. Plimbările, muzicile, mesele şi intrigile amoroase alungau gndurile rele  şi necazurile.
     La Chişinău, n vara anului 1822, cunoscu Negruzzi pe poetul Aleksandr Sergheevici Puşkin, dacă trebuie să credem nsemnările sale din Scrisoarea VII. Nu mai mare de 14 ani, ntlnise pe poetul rus de 23 ani cu fes pe cap n grădina publică, nsoţit de o „jună  naltă” cu şal negru, Calipso Polihroni.
     „Puşkin- scrie Negruzzi- mă iubea, şi găsea plăcere a-mi ndrepta greşelele ce făceam vorbind cu el franţuzeşte. Cteodată şedea şi ne asculta oare ntregi pe mine şi pe Calipso vorbind greceşte; apoi ncepea a-mi recita deodată versuri de a lui, pe care mi le traducea”.
     De la Chişinău Negruzzeştii  s-au ntors după lună la Şărăuţi, unde au rămas pnă n primăvara anului 1823. Din această epocă datează manuscrisul  Zăbăvirile mele din anii 1821, 1822, 1823 la satul Şărăuţi, cuprinznd patru traduceri: Zuma sau discoperire scorţşoarii tămăduitoarei de friguri, adică a binei (Zuma ou la decouverte du quinquina de M me de Genlis); Moraliceşti baractiruri, după Dimitrie Darvari, traducătorul lui Teofrast; Pentru bărbatul cel greu, care lund o fimei guralivă, să duci să ceri moarte la giudicată, traducere din greceşti; Crispin, rival stăpnă-său, comedie ntr-un act (Crispin, rival de son matre, 1707, de Lesage, imitată după Mendoza).
     La revenirea n Moldova, refugiaţii casele din Trifeşti şi Iaşi prădate de ieniceri. Argintăria ngropată la Trifeşti dispăruse, la Iaşi nu era nici urmă de cărţi. Casa, prefăcută n grajd,era  păzită ncă de cinele Balaban, credincios ca Argos al lui Ulisc. Aici şi continuă totuşi Constantin, de ndată ce lucrul fi posibil, ncercările sale literale, căci o traducere este datată 1823, septembrie 25, n Iaşi, cnd autorul pretinde că avea 16 ani. E vorba de Memnon, istorioară alcătuită de Volter, iar acum tălmăcită de Negruţi. Altă traducere o „idilie”, Satirii, e de la nceputul anului 1824, iar Pirostria Elenei poartă data de 7 martie 1824.
                                     
                                             
 
1    La 30 aprilie 1825 Costache Negruzzi era căminar, căci semnează astfel nişte versuri de scuză la poemul lui Enache Ganea „Pribejia lui cupidon la pustiu”, copiat n satul Ciumuleşti.
     n acelaşi an, la 25 mai, e numit diac, copiist de visterie, funcţie n care va rămne cincisprezece ani. Pe o „Condică a trebuinţelor mele”, din 1826, găsim că cheltuierile de ngropare a tatăli său s-au ridicat la suma de 1765 lei, 60, iar pe altă Condică a supravegherii supuşilor străini, ncredinţată lui de visterie la 20 noiembrie 1827, aflăm nişte versuri despre Deşteptarea şlicului, cu comica dispută ntre zei a unui işlic, bun de caic pentru Neptun, foi pentru Vulcan, scut pentru Marte sau, după părerea comunicată de Junona la urechea lui Jupiter, vas de ntrebuinţat noaptea.
     Din primul număr al ziarului „Albina romnească” aflăm că Negruzzi figurează printre binevoitorii prenumeraţi „din carii o seamă au dat şi deosebit ajutor”. O scrisoare a lui către Barbul Slătineanu, datată iunie 1829, face aluzii la o petrecere din Galaţi, unde pentru persoana din dosul unei perdele trandafirii era să-şi jertvească starea şi cinstea. mputernicea totodată pe Slătineanu să apuce pe un anume Scufă de suma de 850 lei cu dobnda lor, „care este ct şi capetele”, datorie amnată de mai mulţi ani.
     Ca financiar, Negruzzi nu se dădea n lături de la speculaţii băneşti. n 1832 mprumută lui Ivan Timofeev, colonel al regimentului „Minsc”, suma de 500 de ruble n asignaţiuni, ipotecndu-i un rob, pe Nichita Filatov din Tula, vndut n 1826  de soţia unui ştab căpitan. Arendă secretarului de colegiu Niculaie Stepanovschi satul Şărăuţii, rămas n proprietatea sa. Din nefericire avea şi el necazuri, mai ales din cauza afacerii tatălui său din 1817 cu otcupul menzilului. Societatea arendaşilor fiind ruinată, statul obliga pe gestionar, Dinu Negruzzi, la plata integrală a datoriilor,apoi datoriile fură mpărţite pe concesionari şi n 1831 Constantin Negruzzi achită partea sa n sumă de 11.716 piaştri. Puţin după aceea, deoarece datoria totală era de 122.540 de piaştri, iar Mihail Sturza, devenit n aprilie 1834 domnitor, nu voia să audă de ea, o nouă hotărre a divanului obligă pe Negruzzi singur la plata ntregii datorii.

                             Activitatea literară

Activitatea literară al lui Costache Negruzzi poate fi mpărţită n trei perioade.
     n perioada nceputurilor, de la 13-29 ani (1821-1837), se manifestă ndeosebi ca traducător din autori clasici, precum La Fontaine, Voltaire, Lesage, Marmontei, M me de Genlis, Florian, Grecourd, D’Erbigny, Pesselier, D. Darvari, mai mult n scopul deprinderii de a scrie, fără intenţia publicării. Tot exerciţiu trebuie socotite versurile originale din 1827, „Femeia cnd e sfădită cu al său amorizai şi „Deşteptare şlicului”, versuri ale unui tnăr de 19 ani, nu lipsit de nsuşiri umoristice şi de o anume lesniciune prozodică.
     n perioada maturităţii, pe care o fixăm ntre 29 şi 36 de ani (1837-1844), Negruzzi colaborează la principalele reviste ale vremii (Curierul de ambe- sexe, Albina şi Alăuta romnească, Dacia literară, Foaia pentru minte, inimă şi literatură, Propăşire etc.) şi dă cele mai importante scrieri din cele patru cicluri ale volumului „Păcatele tinereţelor”,
adică aşa numitele „Amintiri de juneţe”, „Fragmente istorice”, „Negbină şi pălămidă”, „Negru pe Alb”. După „Aprodul Purice” (1837) urmează nuvela sentimentală „Zoe”, schiţa turistică „Primblare”, anecdota „Reţetă”, portretul „Un poet necunoscut”, schiţa „Calipso” etc.
     n perioada a treia, n fine, de la 36 la 49 de ani, activitatea lui Negruzzi devine sporadică, redusă la cteva scrisori şi ncercări dramaticale de imitaţie, unele publicate n „Romnia literară” a lui Alecsandri, putnd fi ncheiată n 1857 , o dată cu apariţia volumului „Păcatele tinereţii”.      


Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica