referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Subiecte Bacalaureat 2003 - Ion Creanga

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Exprimăti opinia despre valoarea estetică a unei scrieri în proză de Ion Creangă, prin dezvoltarea a 2 argumente privind structura textului narativ şi|sau limbajul prozei narative...

Varianta Printabila 


1 SUBIECTUL  1

Exprimăti opinia despre valoarea estetică a unei scrieri n proză de Ion Creangă, prin dezvoltarea a 2 argumente privind structura textului narativ şi|sau limbajul prozei narative

Amintirile din copilărie de Ion Creangă explică acum, la peste 100 de ani de apariţie perenitatea operei. Aşa cum spunea George Călinescu cartea este un roman al copilăriei copilului universal;a fost considerat un roman de formare, un bildungs-roman opera presupune un raport dintre real şi imaginar sau cum se construieşte spaţiul imaginar al operei, am putea releva corelaţia dintre real şi mitic, dintre mitic şi fabulos , chiar fantastic compoziţional există 4 părţi structurate n 2 planuri pe de-o parte este urmărit procesul de formare a lui Nică precum şi evoluţia lui spirituală n contextul mediilor sociale care le străbate(capitolul1 şi 3);n planul al doilea se constituie obiectiv universul vieţii ţărăneşti scriitorul urmărind celula familiei,biserica,scoala ntreaga atmosferă patriarhală a satului.
Ioan Holban discută tema Amintirilor şi concluzionează că ea reprezintă ritmurile eului narator şi ale eului erou. Mai exact discursul autobiografic presupune identitate autor-narator-erou.Mai simplu spus , Creangă şi povesteşte viaţa punnd accent pe istoria n care evoluează pentru a se forma ca individ, ca personalitate. Şi istoria este a satului Humuleşti ,a satelor din jur ,a oamenilor din sat şi acelor din priveliştea lumii. Se poate vorbi astfel de o simetrie internă  generată de celebra frază Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, cnd mă gndesc la locul naşterii mele…
;asadarnu mai nti alţii(care trebuie aflaţi,numiţi),nu altele(ce trebuie precizate şi descrise),ci eu ,eul –personaj, pe care-l creează ,care-l creează (l gndeşte),eul-narator eul personaj tinde parcă să se nalţe ,el este o proiecţie a rostirii naratorului rostirea este  orală şi aparţine att eului narator ct şi eului personaj.
Limbajul reprezintă n imagini viaţa satului, alternarea vocii eului narator n prima parte şi-n parte a treia cu vocea eului narator şi personaj din partea a doua şi a patra relevă viziunea fascinantă a muncii ca formă de existenţă transcrisă afectiv şi oral. Astfel bunicul David ngrunjeşte frumos şi petrece cte o pereche de aţă neagră din piele de cal prin cele nojiţe.Humuleştenii merg la Trgul Frumos la Focşani şi la Bacău şi vnd  sumane ,iţari, cămăşoaie şi ştergare de borangic. Trgul implică o terminologie monetară:bani,lei ,sorcoveţi,icusari şi irmilici.Mesteşugurile sunt surprinse n ritmica desfăşurării lor  cazmale, tărăboanţe, căruţe,covăţi, drugi, fus, ciur( enumeraţie de unelte).
Moş Vasile Ţandură vine cu o ntreagă terminologie medicală (oţet de leuştean, hoştine cu său şi fierbicioare) o ntreagă arta culinară ne trimit la foame din HARAP-ALB .
Costiţe de porc afumate ,chişte şi buft umplut trandafir usturoieţ, slănină de cea subţire ,făcute de casă .tăiete la un loc ,fripte- tigaie cu mămăliguţă caldă se duc unse pe gt.
Copii mncă covrigii roşcovele şi mere domneşti. Valoarea documentară a operei relevată prin graiul moldovenesc colorează timpul şi locul prin cntecele şi jocurile de sărbători: doina,corăbeasca, măriuţa, horodinca, alivencile, ţiitura, ca la uşa cortului. O caracteristică a Amintirilor este evocarea lirică, dar şi mişcarea dramatică. Scriitorul realizează scenic  ntreaga mişcare a discursului narativ prin: umor, comic de situaţie ,comic de caracter şi de limbaj.
S-a spus ca opera lui  Creangă este un  imens hohot de rs. Scriitorul rde de slăbiciunile firii omeneşti. Dialogul presupune prezenţa dativului epic( bine mi te-am căptuşit).Stratul dialogat abundă n exclamaţii şi interogaţii subliniind stării afective. Folosirea diminutivelor generează ironie şi satira culminnd cu proverbe şi zicători(harnicuţ,trebuşoară).Proverbele şi zicerile sunt introduse prin formula vorba ceea  sau vorba  cntecului(ce ţi-e scris, n frunte ţi-e pus; tot păţitu-i priceput).Am putea adăuga  urările,apelativele,imprecaţiile(doamne, cumnăţică, hăi!;mnca-v-ar ciuma să vă mănnce).Structura frazei, dominată de coordonare, prezentul istoric sau dramatic, viitorul popular revelează caracterul popular al limbii, susţinut şi de vocabularul ce aparţine ndeosebi graiului moldovenesc, dar şi tuturor graiurilor  romneşti, deci limbii ntregului nostru popor: bazaconie, cărpănos,dihanie,gligani,mătrăşi, potaie, şparli, zărghit (Iorgu Iordan).Att Amintirile ct şi Povestirile stau sub egida aceluiaşi limbaj popular cu nuanţă rurală, n timp ce temele  sunt de sorginte folclorică, cu circulaţie n literatura romnă şi n literatura universală..

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica