referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Amintiri din copilarie-(sursele umorului)

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Principalele categorii ale umorului sînt: umor de situa(ie (izvorît din fapte, situa(ii, întîmplări: prinderea muştelor cu ceaslovul, molipsirea de rîie de la caprele Irinucăi, aplicarea poştei la tălpi, bătaia dintre Mogorogea şi Pavăl, întîmplarea de la scăldat, vînzarea pupăzei etc); umor de caracter (izvorît din felul de a fi al unor personaje: Mogorogea, moş Chiorpec, Trăsnea, popa Buligă - zis şi Ciucălău etc); umor de limbaj (izvorît din folosirea de locu(iuni, zicători şi proverbe, menite a provoca rîsul: "îs mai aproape din(ii decît părin(ii", "se (ine ca rîia de om", "au tunat şi i-au adunat", "milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima"; ori expresii ca: "va-i nevoie", "calea - valea", "bine - rău")...

Varianta Printabila 


1 Amintiri din copilărie

    Umorul este o formă a rsului, o manifestare a bunei dispoziţii. La I. Creangă umorul este alături de oralitate trăsătura dominantă a Amintirilor din copilărie. Umorul la Creangă este unul sănătos, de origine populară.
    Principalele categorii ale umorului snt: umor de situaţie (izvort din fapte, situaţii, ntmplări: prinderea muştelor cu ceaslovul, molipsirea de rie de la caprele Irinucăi, aplicarea poştei la tălpi, bătaia dintre Mogorogea şi Pavăl, ntmplarea de la scăldat, vnzarea pupăzei etc); umor de caracter (izvort din felul de a fi al unor personaje: Mogorogea, moş Chiorpec, Trăsnea, popa Buligă - zis şi Ciucălău etc); umor de limbaj (izvort din folosirea de locuţiuni, zicători şi proverbe, menite a provoca rsul: "s mai aproape dinţii dect părinţii", "se ţine ca ria de om", "au tunat şi i-au adunat", "milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima"; ori expresii ca: "va-i nevoie", "calea - valea", "bine - rău").
    Sursele umorului le reprezintă ntmplările hazlii, buna dispoziţie a autorului, (Nică face haz de necaz), prezenţa glumei n mijlocul lucrurilor celor mai serioase "Şi să nu credeţi că nu mi-am ţinut cuvntul, de joi pnă mai apoi, pentru că aşa am fost eu, răbdător şi statornic la vorbă de feliul meu; şi nu mă laud, că lauda-i faţă; prin somn nu ceream de mncare; dacă mă sculam, nu mai aşteptam să-mi dea alţii; şi cnd era de făcut ceva treabă, o cam săream de pe-acasă"; ironia "Moş Luca de te-a ntreba cineva, de-acum nainte, de ce trag caii aşa de greu, să-i spui că aduci nişte drobi de sare de la ocnă şi las' dacă nu tear crede fiecare"; autoironia "n sfrşit, ce mai atta vorbă pentru nimica toată? Ia, am fost şi eu, n lumea asta, un bot cu ochi, o bucată de humă nsufleţită din Humuleşti care nici frumos pnă la douăzeci de ani, nici cuminte pnă la treizeci şi nici bogat pnă la patruzeci nu m-am făcut. Dar şi sărac ca anul acesta, ca n anul trecut şi ca de cnd snt, niciodată n-am fost".
    Limbajul Artistic este de o frumuseţe şi originalitate inimitabilă. Farmecul incomparabil al stilului lui I. Creangă vine din frumuseţea limbii neamului romnesc. Mijloacele lingvistice folosite dau impresia de oralitate prin folosirea maximă a interjecţiilor onomatopeice (ha! ha! ei! tuşti! zbrr!) a expresiilor onomatopeice şi a verbelor imitative (haţ! a horăi, a găbui).
    Senzaţia de oralitate e provocată şi de mulţimea expresiilor specifice limbii vorbite (vorba ceea, hăt bine, pace bună) a zicerilor tipice (toate ca toate, de voie de nevoie) a ntrebărilor şi exclamaţiilor (ori mai ştii păcatul, grozav s-a spăriat, ce-i de făcut?). Alteori n text apar versuri popurale sau fraze rituale: La plăcinte nainte / Şi la război napoi. Dect la oraş codaş ? Mai bine-n satul tău fruntaş. Deosebită este şi folosirea cuvntului "mai" "ce mai de pomi s-au pus n ţintirim (mulţi). Alteori e folosit ca abverb "mai rămneţi cu sănătate". Caracterul de oralitate provine şi din folosirea dativului etic:"si-am căzut n Ozană ct mi ţi-i băietul"; sau folosirea unor expresii ori locuţiuni populare: "ncaltea", "ca mai ba", "a cu-i a cu".
    Orală e şi sintaxa frazei. Autorul lasă cuvintele să se nşire după o ordine a vorbirii şi nu a scrisului, unde topica e mai controlată: "şi hărsita de mătuşa nu mă slăbea din fugă nici n ruptul capului; ct pe ce să puie mna pe mine", "şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea fuga, pnă ce dam cnepa toată palancă la pămnt". De asemenea majoritatea frazelor se leagă ntre ele prin conjucţia coordonatoare copulativă "şi" "Şi cnd nvăţam eu la şcoală, mama nvăţa cu mine acasă. Şi citea la ceaslov, la psaltire şi Alexandria mai bine dect mine, şi se bucura grozav cnd vedea că mă trag la carte.
    Comparaţiile sunt din limbajul popular: "cum nu se dă scos ursul din brlog... aşa nu mă dam eu dus din Humuleşti"; "doi cai ca nişte zmei".
    Epitetele sunt adesea regionalisme sau creaţii lexicale proprii: călugării o adunatură de zamparagii "duglişi", "mine, poimine aveam să ne trezim nişte babalci gubaci", — dac-ar şti el ghilhănosul şi ticăitul, de unde am pornit astă noapte".
    Arta literară constă n "modul spunerii" n hazul povestirii. I. Creangă mbină cu măiestrie modurile de expunere:
    Naraţiunea sau relatarea n direct a naratorului, e nsuşi firul povestirii. Pe firul acestei povestiri se pot distinge momentele subiectului mai ales n partea a IV.-a.
    Descrierea apare n două momente ale acţiunii, cnd evocă universul copilăriei şi cnd şi ntoarce privirea napoi, spre munţii Neamţului, din vrful codrilor Paşcalilor.
    Dialogul ascunde conflictul, dezvăluie sufletul personajelor, gndurile, sentimentele, temperamentele, nviorează acţiunea, o propulsează.
    Monologul interior apare n noaptea dinaintea plecării, n ceasul disperat al ntoarcerii spre sine, a Eului nfrnt: "zicnd n sine-mi cu amărăciune: ce necaz de capul mieu".
    G. Calinescu scria "Creangă este expresia monumentală a naturii umane n ipostaza ei istorică ce se numeşte poporul romn".

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica