referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Eminescu

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Călătoria spre taine , răsfrîngerea sinelui în misterul naturii , dragostea ca proiecţie şi recuperare ei , şi a sentimentelor prin vis, meditare a supra trecutului adînc –acestea sunt cîteva detalii simbolice prezente în poemul “ Nu mă-nţelegi “...

Varianta Printabila 


1 M.Eminescu :                                   Nu mă-nţelegi  
                                                                    
  Călătoria spre taine  , răsfrngerea sinelui n misterul naturii , dragostea ca proiecţie şi recuperare ei , şi a sentimentelor prin vis,  meditare a supra trecutului adnc –acestea sunt cteva detalii simbolice prezente n poemul “ Nu mă-nţelegi “.
 n acestă operă ntlnim sentimente şi trăirii profunde la fel ca şi  n sonetele eminesciene , acestea asemănndu-se ca ideie şi ca tematică . n ambele autorul ne  vorbeşte despre o iubire ce vine din trecut n să focul ei este şi mai puternic n prezent cnd iubita nu mai este n “Sonete” sau cnd iubita nu răspunde cu aceiaş căldură n “Nu mă-nţelegi “.Chiar din primele versuri aflăm ct de importantă era acea fiinţă pentru eroul liric , ct de importantă pentru el era imaginea pe care  mereu o păstra vie n subconştientul lui , pentru el nimic nu valorează att de scump ca redactarea imaginară a trăsăturilor inedite ale iubitei . Mai jos , eroul este gata  să recurgă la un sacrificiu enorm prin care este apt  să se dezică de viaţa artistică , de basme , de cuvinte ce exprimă doar nimicuri pentru a se dedica ntr-u-totul fiinţei iubite ; el este gata să se arunce la piciorele ei , sacrificndu-şi plăcerile , sentimentele , dorinţile , imaginaţia  pe toate aducndule ca jertfă pe altarul  acestei icoane divine n care s-a transformat fiinţa iubită . Iubita  şi amintrile legate de ea  au devenit o licoare , un elexir ce transformă orişice durere a eroului ntr-o podoabă sufletească cu care-şi nvăluie inima rănită .
Iubirea ca amintire , iubita ca icoană este o altă nuanţă a temei iubirii n poiezia lui Eminescu . n următoarele versuri ne apare a cea imagine persistentă n opera eminesciană şi anume  imaginea iubitei ca o realitate –vis : “ Şi cnd răsai nainte-mi ca marmura de clară “ , răsare cu o lumină  pe care autorul nu o poate percepe ncă deoarece ea ascunde un trecut de gnduri şi frămntări , răsărind ntr-o noapte adncă aducnd lumină n sufletul eroului , a ceastă lumină trezeşte sentimentele eroului liric făcndu-l să descopere din taina adncă a sufletului  cele mai curate sentimente , el emană o iubire pură ca lumina ce a răsărit din ntuneric ,  o iubire ce e nsetată după imaginea acelei lumini ce apare n ntuneric lund formele unei sculpuri de marmură ce este iubita lui . Eminescu crează imagini fantastice , pline de sucul pasiunii şi al iubirii  după care personajul lui fuge nsetat . Sunt imagini cu care şi-a mbolnăvit imaginaţia nsuşi  Eminescu , nger ce a ntruchipat suferinţa amintirii . Prin această icoană eroul se vede pe el nsuşi , pe le şi sufletul lui ce este cutremurat de tainele tinerii femei . Acest cutremur i uneşte , legndule veţile ntr-un nod al trecutului  şi viitorului “ Cnd nţeles de tine , eu nsumi mă-nţeleg “ anume atuci cnd iubita va mai nceta să  fie doar o icoană , atunci cnd va sparge valul de mamură albă şi rece cu care este mbrăcată  , atunci cnd va fi ca toată lume , o femeie adorată ; doar atunci eroul va fi nţeles şi doar atunci i se va zice : “ ...Privirea ce-azt ai adorat-o /E ncă tot senină , fermecătoare… Iat-o!? “ adică i se va răspunde n egală măsura la sentimentele sale . nsă  următoarele versuri ne descoperă un val de ndoieli la care eroul nu este capabil să găsească un răspuns . Eroul este preocupat , dacă ibita sa a păstrat att timp ,ct a fost  un chip de marmură  rece , vii toate sentimentele şi toată căldura ce o simţea pentru el . Eroul liric de semenea se teme ca acea imagine” fără preţ “pe care a divinizat-o imaginar să nu şi piardă efectul după ntoarcerea n lumea realului . Eroul ar dori  să potă iubi : “C-o oaste de imgini  să te iubesc ş-atunci …”aşa cum a iubit mereu . nsă nsuşi recunoaşte parţial n ntrebarea retorică că omul nu este   capabil să iubească şi să trăiască iubind mereu  .  Omul  nutreşte  sentimente  , visuri ,  iluzii ce trec şi sepierd , ce se nasc şi se destramă ca valurile mării din ele rămnnd doar o umbră n ntunericul gros al  subconştientului.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica