referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Alexandru Lapusneanu - caracterizarea personajelor

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Cel asupra caruia se opreşte cu deosebire realizându-i un portret magistral, este domnitorul Moldovei, alexandru lăpuşneanu, surprins în ultimii cinci ani din a II-a sa domnie.

Varianta Printabila 


1 Alexandru Lăpuşneanu(nuvelă)
de C. Negruzzi
-caracterizarea personajului-

    Nuvela ,,Alexandru Lăpuşneanu”, capodopera a lui C. Negruzzi, cuprinde un numar relativ mare de personaje, unele din acestea fiind prezentate n toată complexitatea caracterului lor.
    Cel asupra caruia se opreşte cu deosebire realizndu-i un portret magistral, este domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, surprins n ultimii cinci ani din a II-a sa domnie.Perosnaj principal, n jurul căruia gravitează ntreaga acţinue a nuvelei, Alexandru Lăpuşneanu este un personaj real, cu atestare istorică, ntruchipnd n opera pe tiranul crud, sngeros, răzbunator şi viclean.Trebuie remarcat nsă faptul că atitundinea sa, nsuşirile sale, comportamentul sau au la bază motivaţii de ordin istoric şi pshihologic, iar defectele menţionate ce-l definesc nu exclud unele calităţi, ceea ce fac din el un personaj complex.
    Din punct de vedere istoric scopul politicii sale era sporirea autorităţii domnitorului prin limitarea puterii marii boierimi, iar pshihologic el şi pierduse ncrederea n boierii de care fusese trădat n prima domnie.
    Deaceea privit n toată complexitatea sa, el nu este o brută nsetată de snge, ci un monarh absolut care nu tolerează apariţia boierilor.
    Este lucid  şi prevăzător, deaceea l consulă pe vornicul Bogdan, care l nsoţeşte, dar şi exprimă ndoiala n privinţa spuselor acestuia.Primeste delegaţia boierilor cu falsă bunăvoinţă, dar orgolios, drz şi neabătut n hotărrea sa nu cedează n faţa greutăţilor, nu renunţă uşor si deaceea respinge categoric pretenţia acestora de a se napoia ,,Dacă voi nu ma vreţi eu vă vreu”.
    Inteligent, cu spirit de pătrundere, avnd o bogată experienţă, şi dă seama de intenţiile necurate ale lui  Moţoc, căruia i se adreasează ,,Lupu-şi schimba parul, dar năravul ba”.Fin psiholog sesizează cu uşurinţă caracterul şi psihologia celor din jurul sau.Pentru el, Veveriţă este un opoznt vechi şi deschis, iar Spancioc este patriotul tnăr şi orgolios, iar Moţoc ,,nvechit n rele” deprins a se ciocoii pe la toţi domnii.
    Dovedind abilitate politica, se apropie de popor ndreptnd nemulţumireile acestuia faţă de boieri.
    Ajuns din nou la putere, Lăpuşnenu devine crud, violent şi brutal deoarece nsetat de răzbunare, i ucide pe toţi boierii care l trădează, i ucide fără mila sau i deposedează de averi pe toţi boierii care l trădează.
    La el nici atitudinea faţă de domniţa Ruxandra nu este constantă, ci durează doar pnă cnd acesta şi aminteşte de crimele săvrşite.Atunci cnd domniţa isistă să nceteze vărsarea de snge, devine impulsiv şi violent prin limbaj şi gesturi (,,Muiere nesocotită, striga Lăpuşneanu”), totuşi se adaptează oricărei situaţii, ştiind să-şi reprime pornirile impulsive, fie pentru a-i induce in eroare pe ceilalţi, fie pentru a-şi asunde adevăratele intenţii.
    Ipocrit, ironic şi insinuant, profitnd de credulitatea şi naivitatea soţiei, Lăpuşnenu i promite ncetarea incidentelor şi un leac de frică.
    Ipocrizia sa atinge punctul culminant n timpul cuvntării de mpacare cu boierii, rostită n biserică.El simulează cucernicia, ascultă subjba, se nchină la icoane, dar nu are nimic sfant şi jură strmb n faţa altarului.Violenţa, omorrea celor 47 de boieri şi piramida de capete dezvălue nu numai cruzime ci şi sadism.
    Actor desăvrşit, un artist al disimulării, Lăpuşneanu reuşeşte să nşele vigilenţa boierilor, excepţie făcnd Spancioc si Stroici.
    n apropirea morţii cerbicia i se nmoaie, căci doreşte să se pocăiască, devenind călugăr, dar revenidu-i puterile i revin si impulsivitatea, violenţa şi setea de răzbunare(,,Ieşiţi că pe toţi vă omor”).Se adresează celorlalţi cu:
,,pocitanii” , ,,căţeua” , ,,boaite”.
    Toate aceste nsuşri  sunt evidente direct prin expresii ca:
,,Aceasta deşantală cuvntare” , ,,urtul său caracter”  sau prin caracterizare directa facaută de alte personaje ,,bunul meu domn” , ,,viteazul meu soţ” (Ruxandra) ,,crud şi cumplit este omul acesta”(Teofan).Cele mai multe trăsături sunt evidenţiate prin gesturi, mimică şi felul său de a vorbi (,,silindu-se a nu zmbi) , ,,raspunse cu snge rece”, ,,azvrli cu mnie!”.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica