referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Fratii Jderi - Mihail Sadoveanu

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Capodopera romanului istoric sadovenian; o trilogie închinată unei epoci eroice ÅŸi unei personalităţi de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare. Geneza: La baza romanului stă o vastă documentaÅ£ie. Romancierul a consultat cronicile moldovene - Neculce, Ureche. Din cronica lui Neculce a reÅ£inut mai ales legendele, în care era evocată figura domnitorului, legende grupate în O samă de cuvinte; de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir...

Varianta Printabila 


1 Mihail Sadoveanu:
Fratii Jderi - prezentare generala


    Capodopera romanului istoric sadovenian; o trilogie nchinată unei epoci eroice şi unei personalităţi de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare.

Geneza:

    La baza romanului stă o vastă documentaţie. Romancierul a consultat cronicile moldovene - Neculce, Ureche. Din cronica lui Neculce a reţinut mai ales legendele, n care era evocată figura domnitorului, legende grupate n O samă de cuvinte; de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Romancierul a mai avut n vedere şi lucrările naintaşilor săi, care evocau figura lui Ştefan cel Mare: Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu.
    n ţesătura romanului Sadoveanu a introdus şi motive din balade populare romneşti: Corbea, Gruia lui Novac, Chira chiralina. De asemenea a mai folosit elemente reale, controlabile documentar. Aceste fapte, evenimente reale le-a tratat nsă cu libertatea ficţiunii artistice: a imaginat scene, dialoguri, a creat personaje, a reconstituit tabloul de epocă, toate dnd senzaţia de viaţă reală, autentică. Faptele, personajele sunt credibile pentru că Sadoveanu a dovedit o intuiţie şi o capacitate rară de a insufla viaţă trecutului istoric.
    Nu ntmplător Sadoveanu se opreşte asupra Moldovei secolului al XV.-lea şi asupra domniei lui Ştefan cel Mare. El vede n acest timp o epocă de echilibru, de stabilitate şi de armonie, iar n figura lui Ştefan cel Mare, un conducător ideal.
    Criticul literar Nicolae Manolescu consideră, că din acest punct de vedere, romanele istorice sunt nişte proiecţii utopice: dezamăgit de societatea n care trăia, romancierul şi caută refugiul n trecut, ntr-o perioadă arhaică, caracterizată prin stabilitate şi armonie socială.
    Astfel n Fraţii Jderi ne oferă modelul unei democraţii ţărăneşti, condusă de Ştefan cel Mare, care reuneşte calităţile nţeleptului cu cele ale viteazului.

Structura:

    Este o trilogie, alcătuită din: Ucenicia lui Ionuţ (1935), Izvorul Alb (1936), Oamenii Măriei sale (1942).
    n atenţia romancierului stă figura domnitorului Ştefan cel Mare, dar şi familia Jderilor, slujbaşi credincioşi ai domnitorului. Jderii reprezintă răzeşimea ridicată la rangul boieresc de Ştefan cel Mare, care stabileşte o nouă ierarhie bazată pe merit personal.
    Fraţii Jderi este o construcţie amplă, epopeică, figura domnitorului şi spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind urmărite pe fundalul unei soceietăţi medievale romneşti.
    Sadoveanu realizează o construcţie epică monumentală, o adevărată cronică a vieţii sociale, economice, politice şi culturale a acestei epoci.
    Fraţii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. Astfel ntlnim: romanul  
formării unui caracter, roman istoric, roman de aventuri, roman al eroismului.
    Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroică, care urmăreşte destinul individului (Jderii) n strnsă legătură cu destinul colectiv. Romanul are o structură complexă pe două nivele:
•    nivelul social: n cadrul căruia distingem:
•    planul istoric (acţiunile politice şi militare ale lui Ştefan cel Mare)
•    planul civil (viaţa moldovenilor)
•    nivelul existenţial: n care distingem:
•    planul real (concret al vieţii)
•    planul miraculos (legendar)


1 Ucenicia lui Ionuţ

    Este considerat un roman al iubirii adolescentine. n acelaşi timp poate fi considerat şi un roman al cunoaşterii primitive: oamenii cred n superstiţii, semne, n practici primitive. Astfel jupneasa Ilisafta crede că soarta omului depinde de un urs mitic; oamenii cred n cai năzdrăvani, ca de exemplu Catalan, calul lui Ştefan cel Mare.
    Volumul ncepe cu prezentarea sosirii lui Ştefan cel Mare la hramul mănăstirii Neamţu. Apariţia domnitorului provoacă emoţie şi tulburare n rndul poporului.
    Oamenii discută despre Ştefan cel Mare, ca despre o fiinţă miraculoasă. Cu acest prilej Ştefan cel Mare l alege pe Ionuţ Jder, ca prieten şi slujitor al fiului său, Alexăndrel.
    Dragostea spontană pentru domniţa Nasta l face pe Ionuţ să trădeze frăţia de cruce cu Alexăndrel. Această primă criză erotică l face pe Ionuţ să-şi piardă capul şi să expună viaţa lui Alexăndrel.
    Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonuţ pleacă-n căutarea ei, răpită la porunca lui Soliman bei. Această evadare necugetată este pedepsită de domnitor şi din acest moment Ionuţ se străduieşte să devine un oştean adevărat a lui Ştefan cel Mare.
    Călătoria lui Ionuţ şi toate aventurile prin care trece, au un caracter iniţiatic; ca şi personajele din basme, drumul şi aventurile reprezintă probe, ncercări, prin care Ionuţ Jder dobndeşte experienţa şi nţelepciunea vieţii.

Izvorul Alb

    Este romanul iubirii de familie. Viaţa de familie este prezentă prin existenţa zilnică a familiei Jderilor. Se pare că n fruntea familiei stă femeia, care se ngrijeşte de toate problemele gospodăriei. Jupneasa Ilisafta este păstrătoarea tradiţiilor, dovednd o gndire arhaică plină de nţelepciune.
    Titlul este simbolic. Astfel călătoria lui Ştefan cel Mare, vnătoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei iniţieri a luării unui contact cu nţelepciunea străveche, mitică, magică.
 
    Faţă de volumul I., ritmul epic este mai accelerat. Pe primul plan sunt acţiunile lui Simion Jder, comisul din Timişeni, priceput n creşterea şi ngrijirea cailor domneşti. Un grup de boieri călători pun la cale răpirea lui Catalan - calul lui Ştefan cel Mare - bănuit că are puteri magice.
    Şi n acest volum există o aventură romantică. Astfel Simion Jder se ndrăgosteşte de Maruşca, răpită de Niculăieş Albu, şi dusă n Polonia. Fraţii Jderi pornesc ntr-o expediţie de pedepsire a vinovaţilor. Această expediţie este un episod erioc şi cavaleresc.
    Tot n acest volum se face o descriere amplă a căsătoriei lui Ştefan cel Mare cu Maria de Mangop, dezvăluindu-se scopurile politice ale acestei căsătorii. Acest volum este considerat şi un roman al cunoaşterii magice.

Oamenii Măriei sale

    Este romanul iubirii de ţară. Titlul se referă la oştenii lui Ştefan cel Mare, care şi părăsesc familia mică, pentru a-şi apăra ţara, familia cea mare. Faţă de volumul II. care este romanul cunoaşterii magice, acest volum este romanul cunoaşterii raţionale. Accentul se pune pe pregătirea şi desfăşurarea bătăliei de la Vaslui.
    Sunt prezentate amănunţit manevrele prin care se urmăreşte eliminarea acţiunilor tătarilor pentru ca ntreaga forţă să se concentreze mpotriva turcilor. La război participă tot poporul. Cel mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheamă.
    Sfrşitul romanului este cel mai ncărcat de istorie. Discursul domnitorului, care elogiază eroismul celor dispăruţi este plin de patetism.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica