referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Lumea Baltagului - Mihail Sadoveanu

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Lumea Baltagului - Mihail Sadoveanu - Criticii literari au considerat acest roman e o parafrază modernă a baladei populare Mioriţa. Într-adevăr romancierul a pornit de la cunoscuta baladă populară românească, pe care a apreciat-o ca cea mai nobilă manifestare spirituală a neamului nostru...

Varianta Printabila 


1 Mihail Sadoveanu:
Lumea Baltagului



    Criticii literari au considerat acest roman e o parafrază modernă a baladei populare Mioriţa. ntr-adevăr romancierul a pornit de la cunoscuta baladă populară romnească, pe care a apreciat-o ca cea mai nobilă manifestare spirituală a neamului nostru.
    Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte două balade populare romneşti Dolca şi Salga. După propria mărturisire a autorului, la baza romanului stă şi un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discuţie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban şi despre posibilii făptaşi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente şi a elaborat o construcţie epică, riguroasă, plasnd n centru o psihologie feminină complexă. Din baladă a reţinut ideea conflictuală: doi ciobani se nţeleg să-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile.
    Distanţa de la balada populară la roman este mare, trecnd prin talentul, imaginaţia, pătrunzătoarea observaţie sicuală şi psihologică a romancierului. Mihail Sadoveanu nlătură descrierea şi pune accentul pe acţiune şi pe psihologie.
    Faţă de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creează o psihologie feminină, ieşită din comun, prin setea sa de dreptate şi de adevăr.
    n fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin umanismul său profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodoperă a creaţiei sadoveniene, dar şi o remarcabilă creaţie a literaturii romne moderne.
    Firul epic central l reprezintă ncercarea Vitoriei Lipan de a descoperi şi de a pedepsi pe ucigaşii soţului său. Drumul ei este urmărit pe fundalul unei comunităţi specifice, aceea a oamenilor de la munte cu legile, datinile, obiceiurile lor specifice. Astfel alături de psihologia complexă şi compicată a Vitoriei Lipan, romanul se constituie ntr-o monografie a satului moldovean.
    Existenţa Vitoriei Lipan se desfăşoară pe fundalul unei existenţe pastorale de specific naţional, cu aşezări sociale, economice şi cu deprinderi specifice oierilor. Spaţiul romanului este mioritic, cuprinznd aşezările oierilor din partea dinspre munte a Moldovei.
    Existenţa păstorească este urmărită mai ales prin familia Vitoriei Lipan.
    Monografia satului: descrierea satului, a caselor, a ocupaţiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credinţe, superstiţii, calendar, obiceiuri (botez, nuntă, nmormntare)
    Rnduielile gospodăreşti sunt după datină: bărbatul cu oile, femeia cu problemele casei. Casa are ogradă cu adăpost pentru vite fiind construită cu toate cele de trebuinţă: iei de miel n pod, făină de porumb şi lemne adusă de la cmp n desagi. Satul are ulicioare lungi şi cotite cu cărări printre grădini, are crşmă şi biserică.
    n sat viaţa se desfăşoară calendaristic ntre plecarea turmelor la păşunta şi ntoarcerea lor la iernatic. Vremea este nţeleasă după semne. n viaţa oierilor nimic nu iese din tradiţie. Obişnuinţa, datina sunt singura lege. Oamenii nu ştiu carte, ei se adresează preotului pentru citirea şi scrierea scrisorilor şi a actelor. Satul este izolat astfel nct oamenii abia au auzit de poştă şi de tren.
   
1 Mihail Sadoveanu evocă o lume arhaică, departe de binefacerile civilizaţiei. Izolate de lumea din văi, rnduri după rnduri de generaţii, n sute după sute de ani, se veseliseră de creşterea zilei şi nceputul anilor; toate urmai ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel demult; stăpnii se schimbaseră, limbile se prefăcuseră, dar rnduielile omului şi ale stihiilor stăruiseră; aşa nct se cuvenea ca şi copii să-şi aibă partea lor.
    Oamenii sunt conservatori; cred n superstiţii: vise semne. Astfel cnd Vitoria Lipan şi-a visat soţul, tecnd călare peste o apă neagră cu spatele ntors spre ea, şi-a dat seama că soţul ei a murit. Deşi s-a schimbat calendarul, oamenii l urmează tot pe cel vechi. Vitoria Lipan ţine post negru douăsprezece vineri la rnd şi i cere preotului să facă slujbă pentru soţul ei. Vitoria o ceartă pe Minodora pentru că vrea să-şi schimbe portul şi pentru că-i place dansul. După rnduială ea ar trebui să poartă cămaşă albă, catrinţă neagră şi părul mpletit cunună.
    Deşi este convinsă, că soţul ei a murit, Vitoria se duce la baba Maranda ca să-i ghicească. Cere sfatul preotului şi se adresează stăpnii pămnteşti, deşi nu crede in eficienţa acestora; – Atunci de ce să mai scriu jalba? – Aşa, ca să fie.
    n roman Mihail Sadoveanu insistă mult asupra tradiţiilor şi obiceiurilor legate de momentele importante ale vieţii: botezul, nunta, sărbători religioase, normntarea.
    La Borca, Vitoria Lipan asistă la un botez: Vitoria a trebuit să supuie, să descalece, să intre la lehuză şi să-i puie rodin sub pernă un coştei cu bucăţele de zahăr şi pe fruntea creştinului celui nou o hrtie de douăzeci de lei. S-a nchinat cu paharul de băutură cătră nnaşi, a sărutat mna preotului... Obiceiul locului era ca toată lumea să participe la bucuria familiei. Vitoria pune rodin (dar) sub capul copilului (o pungă cu bucăţele de zahăr) iar pe frunte o hrtie de 20 de lei, apoi nchină paharul către nnaşi şi sărută mna preotului.
    Un alt eveniment surprins este nunta de la Cruci: La Cruci a dat de nuntă. Fugeau săniile cu nuntaşii pe gheaţa Bistriţei. Mireasa şi druştele cu capetele nflorite; nevestele numai n catrinţi şi bondiţi. Bărbaţii mpuşcau cu pistoalele asupra brazilor, ca să sperie şi s-alunge mai degrabă iarna. Cum au văzut oamenii străini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni şi le-au ieşit nainte cu năfrămile de la urechile cailor flfind. Au ntins plosca ş-au ridicat pistoalele. Ori beau n cinstea feciorului de mpărat şi a slăvitei doamne mirese, ori i omoară acolo pe loc.
    Nunta s-a abătut cătră drum. Vitoria a primit plosca şi a făcut frumoasă urare miresei.
    Mireasa şi druştele aveau capetele nflorite, nevestele earu mbrăcate n catrinţă şi bondiţi, bărbaţii mpuşcau deasupra brazilor iar vorniceii ieşeau naintea srăinilor cu plosca plină. Nuntaşii coboară cu săniile pe gheaţa Bistriţei. Vitoria oprimeşte plosca şi face o urare frumoasă mirilor.
    nmormntarea lui Nechifor Lipan este un bun prilej pentru a prezenta obiceiurile de la nmormntare specifice zonei: Mortul este pus ntr-un car cu cetină, tras cu doi boi; carul este nsoţit de trei preoţi, de trei bărbaţi cu buciume şi patru bocitoare. O bătrnă are sinuri de pnză pentru datina podurilor. Rămăşiţele mortului sunt stropiţi cu vin, iar peste groapă se aruncă o găină neagră. După nmormntare se face praznic şi apoi parastas la trei, nouă şi patruzeci de zile.
    Mihail Sadoveanu este foarte atent şi la psihologia şi comportamentul moldovenilor: Locuitorii aceştia de sub brad sunt nişte făpturi de mirare. Iuţi şi nestatornici ca apele, ca vremea; răbdători n suferinţi, ca şi-n ierni cumplite, fără griji n bucurii, ca şi-n arşiţile lor de cuptor, plăcndu-le dragostea, şi beţia, şi datinile lor de la nceputul lumii, ferindu-se de alte neamuri şi de oameni de la cmpie şi venind la brlogul lor ca fiara de codru – mai cu samă stau ei n faţa soarelui c-o inimă ca din el ruptă: cel mai adesea se desmiardă şi luceşte – de cntec, de prietenie.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica