referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Schita - I.L.Caragiale

Categoria: Referat Romana

Descriere:

 I.L.Caragiale  ( 1852 – 1912 ) a ramas pana azi , cel mai mare dramaturg din literature noastra , lumea infatisata in comedii – O noapte furtunoasa , Oscrisoare pierduta , Conu Leonida fata cu reactiunea si D- ale carnavalului–Fiind ,, o lume pe dos ,, , anticipandu-I astfel pe Alfred Jarry sau pe Samuel Beckett , cel care impunea ,, o lume absurda ,, .

Varianta Printabila 


1
SCHITA  
D-l Goe …  , I.L.Caragiale



A. INTRODUCERE
I.L.Caragiale ( 1852 – 1912 ) a ramas pana azi , cel mai mare dramaturg din literature noastra , lumea infatisata in comedii – O noapte furtunoasa , Oscrisoare pierduta , Conu Leonida fata cu reactiunea si D- ale carnavalului –
Fiind ,, o lume pe dos ,, , anticipandu-I astfel pe Alfred Jarry sau pe Samuel Beckett , cel care impunea ,, o lume absurda ,, .
    Pentru intelegerea poeticii sale , importante sunt consideratiile facute chiar de scriitor intr-o scrisoare din noiembrie 1907 , adresata lui Mihsil Dragomirescu : ,, Cum am zice , in limbaj de cizmarie , cusatura pingelii nu se vede usor , daca nu e facuta cu ata alba . De , dragii mei , eu sunt carpaci batran ; eu cos de dragul pingelii , nu al cusaturii .  . Dac va place , imi pare foarte bine , fiindca tin la cinstea mestereasca ; daca nu … mergeti si voi la alti mesteri mai buni … ,,
     In creatia sa , reprezentare a intregului , chiar daca este ,, peticit ,, , descoperim viziunea caranvalesca asupra lumii , surprinsa deopotriva in latura ei comica ( in comedii si in schite ) , precum si in cea tragica ( in drama Napasta ori in unele nuvele – Pacat , O facile de Paste  , In vreme de razboi  ) .
      Prin schite ( Momente , 1901 ) se largeste considerabil orizontul uman si social caracteristic operei comice caragiliene . Cele mai multe sunt scrise intre 1878 – 1909 , dar mai ales in jurul anului 1900 , atunci cand a avut un contract cu ziarul Universul si apoi au fost adunate in volumul mentionat – Momente si schite ( 1901 ) .
      Momentele care sunt concepute ca niste schite dialogate , sunt mici pise de teatru in care se misca o lume situata , in genre , pe o treapta sociala mediocra , avand aceeasi esenta ca si umanitatea dinteatru – mica burghezie alcatuita in cea mai mare parte din functionary publici . In general , I.L.Caragiale evoca viata Bucurestilor , desi prin cateva schite iese din marginea capitalei – ex. Arendasul roman . Indiferent de spatial si umanitatea evocate , scopul este acelasi  - de a prezenta ,, mofturile ,, si pe ,, moftangii ,, la toate niveluirle vietii sociale si la toate varstele ( ,, moftul = lipsa oricarei credinte , a oricarui ideal , persiflarea valorilor adevarate ,, ) . Aici creeaza o civilizatie aparte , amalagam de nou si vechi , de oriental si occidental , peste care si-a pus amprenta un balcanism parsiv si tipator .
      Eroii celor mai multe schite sunt indivizi cu numele terminate in ,, escu ,, , pe care G.Ibraileanu ii numeste ,, oameni fara stramosi ,, . Totusi , in centrul acestui univers poate fi asezat Mitica si ,, miticismul ,, ( = un fel de conceptie in care se varsa un fel de filozofie , specific citadin – munteneasca ; este o categorie moarala a micului burghez din capitala ,, ) . Mitica este desteptul national prin excelenta , spiritul superficial care se pricepe in orice domeniu : finanate , arta , politica , emitand opinii , toate foarte ,, categorice ,, , chiar si atunci cand sunt numai sugubete . Este sensibil , foarte familiar cu toata lumea si demn atunci cand il atingi in amorul propriu .
       Schita , al carui creator poate fi socotit , este o specie- aparuta in sec al – xix-lea -  a genului epic in proza , de mica intindere , in care se povesteste o intamplare scurta si simpla – sau un moment al unei intamplari – cu un numar mic de personaje . Schita prezinta cateva parti componente principale : 1.) cadrul natural in care se va desfasura actiunea ( intamplarea sau momentul ) ; 2.) actiunea desfasurata intr-un ritm viu , cu putine amanunte , dialoguri scurte , cu multe elemente de oaralitate ,intrejectii , fraze , citate populare ; 3.) deznodamantul aproape neasteptat , ce lasa lectorului posibilitatea unei perspective . In general , schitele au ca sursa de inspiratie fapte reale , infatisand persoane desprinse din realitatea prezenta . Evenimentele sunt veridice , personajle tipice , actiunea este lineara iar stilul este concis .  
       In literatura universala , scita a fost cultivata cu success de C. Dickens - ,, Schitele lui Boz ,, - Mark Twain - ,, Schite ,, -  sau A.P.Cehov - ,, Cameleonul ,, .
       In  spatial literar romanesc , schita a fost stralucit ilustrata de IL.Caragiale , care I-a creat si o varianta - ,, momentul ,, - accentuand apropierea schitei de sceneta din genul dramatic .


                                         D- l Goe …   
1.)    Titlul  
       Titlul schitei este chiar numele protagonistului , in jurul caruia se tese actiunea . Ironia scriitorului fata de acst personaj este evidenta inca din titlu. I.L.Caragiale il numeste ,, domnul ,, , apelativ  ce ilustreaza atitudinea acesrtuia fata de acesta . In acest fel se subliniaza si contrastul – recurrent in scrisul sau – dintre esenta si aparenta , dintre ceea ce vrea sa para personajul - ,, un domn ,, - , un tanar educat si ceea ce este el in realitate – un copil obraznic , lipsit de educatie .
       Cele trei puncte de suspensie din titlu atrag si ele atentia asupra caracterului personajului si sunt o invitatie la a reflecta asupra faptelor prezentate .

2.)    Continutul . Momentele subiectului .  
   In naratiunea ,, D- L Goe …,, , I.L.Caragiale povesteste o singura intamplare : calatoria lui Goe – insotit de mam-mare , mamitica si tanti Mita- cu trenul , la Bucursti .
    Schita se deschide ex- abrupto , cu o fraza in care se contureaza intriga : ,, Ca sa nu mai ramana repetent si anul acesta , mam-mare , mamitica si tanti Mita au promis tanarului Goe sa-l duca la Bucuresti de 10 mai . ,,
    Tot aici se face si trecerea la expozitiune , continuata in paragraful urmator . Prin urmare , in acea dimineata de ami , cei 4 calatori astteptau ,, cu multa nerabdare ,, , pe peronul  garii dintr-un oras neprecizat , trenul care avea sa-I duca la Bucuresti . Dintre toti cel mai cuprins de neastampar este Goe , pe care doamnele l-au imbracat festiv ,, intr-un frumos costum de marinar ,, , asortat cu o palarie de paie cu inscriptia ,, Le Formidable ,, si sub panglica careia se afla biletul de calatorie , infipt cochet de tanti Mita fiindca ,, asa tin barbatii biletul ,, .
      Timpul se consuma intr-o discutie ,, filologica ,,  , in jurul cuvantului ,, marinar ,,  , prilej pentru autor de a creiona mahalaua intelectuala careia ii apartin personajele .
     
1 Desfasurarea actiunii consemneaza o serie de anecdota varia   a caror tensiune creste pana la punctul culminant , pentru ca , in final , sa se instaureze calmul .
      Prima dintre acestea se consuma imediart dupa urcarea in tren : din pricina aglomeratiei , cu greu se gasesc locuri pentru doamne , prin bunavointa unor tineri politicosi . Goe refuza sa intre in compartiment , preferand sa ramana ,, in coridorul vagonului cu barbate,, .
      Avertizat prietenenste de un tanar bine intentionat sa nu mai scoata capul pe fereastra , copilul ii raspunde obraznic , refuzand sa ia inseama sfatul primit . Jignit de modul in care I se adresase - ,, mititelule ,, - , Goe il apostrofeaza : ,, Ce treaba ai tu , uratule ? ,, si apoi se agata cu mainile de vergeaua de alama si scoate iar capul afara . Gestul sau va fi imediat sanctionat , caci vantul ii zboara palaria , in panglica careia se afla si biletul . Tocmai cand ,, mititelu ,, scotea urletele de rigoare , soseste conductorul trenului care-I cere bietul . Stradania celor trei ,, mame ,, de a-I explica intamplarea este zadarnica , ele trebuind sa achite un nou billet si amenda .
        Pe masura ce trenul se apropie de Bucuresti , Goe mai trece prin niste ,, peripetii ,, : ,, se reazima in nas ,, de clanta usii compartimentului si ceva mai tarziu , iesit pe corridor sa manance ,, ciucalata ,, si nesupravegheat , ramane blocat in ,, compartimentul unde intra doar o singura persoana ,, . Eliberat de controlor , baiatul nu este certat ca plecase fra sa ceara voie , ci dimpotriva este sarutat dulce de cele 3 cucoane , scapate de sperietura , ca si cand l-ar fi revazut dupa o indelungata absenta .
        De teama sa ni I se intample ceva ,, puisorului ,, , mam-mare se asaza pe culoar , pe un geamantan strain , sa-l pazeasca pe Goe . Atras  in mod irezistibil de ,, masina cu maner ,, din coltul culoarului , Goe trage semnalul de alarma , provocand oprirea brutala a trenului . Acest miment constituie si punctul culminant al schitei . Fireste , controlorii n-au reusit sa-l identifice pe faptas , ei constatand doar ca maneta fusese trasa din acelasi vagon in care ,, marinerul ,, isi pierduse palaria . In scurt timp , mam-mare ,, dormea ,, in compartiment cu ,, puisorul ,, in vrate , de teama sa nu mai plateasca o noua amenda .
       Finalmente , familia soseste cu o mica intarziere la Bucursti , episod ce reprezinta deznodamantul  schitei . Toate neplacerile calatoriei si spaimele cucoanelor sunt uitate , iar Goe si familia pornesc cu trasura la ,, bulivar ,, , avand drept tinta finala hotelul ,, Bulevard ,, .     
          

 3. ) Caracterizarea personajelor   
              Caracterizarea lui Goe - ,, un Ionel surprins la o alta varsta ,, - este realizata prin mai multe mijloace .
a.)    Caracterizarea directa facuta de autor , caracterizare ce incepe prin indicarea originii : ,, Goe traieste impreuna cu familia sa  , in urbea X … ,, , un oras al  carui nume autorul nu-l indica ; acesta poate reprezenta orice oras , asa cum Goe ii reprezinta pe toti copiii bogati si rasfatati . El este asadar un personaj tipic  .
Din primele informatii ale autorului reiese ca Goe este un copil de scoala , apartinand unei familii instarite , care se pretinde  a fi din inalta societate . Protagonistul se dovedeste a fi certat cu invatatura – fusese repetent si era pe cale sa ramana si in anul acela – dar si cu bunele maniere . Lipsa lui de educatie , de politete apare in contrast cu admiratia de atatea ori declarata  a doamnelor . Desigur , scriitorul nu scapa niciodata prilejul de  a ridiculiza  supunerea si respectful exagerat al doamnelor fata de ,, puisor ,, , caruia I se  adreseaza adesea cu ,, dumneata ,, .
Neascultator si neastamparat , Goe nu recunoaste nici o autoritate in familie si face numai ce vrea .
           Caracterizarii directe facute de autor I se adauga aceea facuta de celellalte personaje . I.L.Caragiale foloseste o tehnica moderna , cultivata mai tarziu de Camil Petrescu , tehnica oglinzilor paralele . In ochii familiei , Goe este un ,, tanar ,,  ,, procopsit ,, ( = destept  , toba de carte ) , invatat , frumos si cu educatie aleasa . Mam-mare ii spune mereu ,, puisorule ,, , pentru ea Goe fiind ,, nepotelul ,, ; daca primul apelativ indica rasfatul , termenul diminutivat ,, nepotelul ,, ar putea sugera o inceata dezvoltare a mintii lui Goe , ramasa in stadiul infantile. Aproape de opinia bunicii se afla si tanarul aflat pe culoarul trenului si care I se adreseaza lui Goe folosind apelativul ,, mititelule ,, . La polul opus se afla tanti Mita care-l invata pe Goe sa-si puna biletul sub panglica palariei , pe motivul ca ,, asa tin barbatii biletul ,, .
b.)    Caracterizarea indirecta se realizeaza prin prezentarea modului de ma se exprima al protagonistului precum si prin comportamentul sau .
Felul sau de a vorbi il caracterizeaza pe Goe ca pe un copil arrogant , lipsit de cea mai elementara forma de respect : pe doamne le numeste ,, proaste ,, iar pe tanarul care iesise pe uloar , cedand locul doamnelor il ,, taxeaza ,, folosind calificativul ,, uratule ,, . Incultura personajului este evidentiata si de discutia filologica asupra cuvantului ,, marinar ,, .
Comportamentul lui GOE  - pe care autorul il surprinde  doar intr-un fragment de timp – este cel al unui copil prost crescut , care ,, zbiara  ,, , bate din picioare sau ,, se stramba la uratul ,, .
             Caracterizat atat direct cat si indirect , Goe se afirma ca tip al copilului rasfatat si obraznic , lenes si lipsit de educatie .

                                     
       4. ) Rema ( realizarea artistica I modurile de expunere )  
              In aceasta schita , naratiunea  ( principalul mod  de expunere ) se impleteste cu dialogul si cu scurte pasaje  descriptive . Ele prezinta succesiunea evenimentelor in spatiu si timp si sot in evidenta , direct sau indirect , trasaturile personajelor .
              Un rol important are dialogul , care la fel ca in teatru , are o duble functie : de a caracteriza personajele dar si de a scoate in evidenta dinamismul si autenticitatea schitei . In genere , faptele sunt relatate la persona a – III –a . Uneori insa , naratorul – omniscient devine unul dintre personajele operei ( vorbim acum de un narator –erou ) si , renuntand pentru moment la relatarea la persona a –III-a isi pune si isi adreseaza intrebari sau isi exprima nedumerirea : ,, Cine poate ghici in ce vagon era rupta ata plumbuita … ? … Cine a tras maneta ? ,,
               Cu o compozitie echilibrata si o structura de factura clasica – in care pot fi identificate toate momentele subiectului - , utilizand deci , toate resursele expressive ale limbajului , schita recurge la putine mijloace stilistice : 1.) epitetele , ce ua un rol decisive in caracteerizarea personajelor ; 2.) repetitiile suggestive ale unor cuvinte ce redau atitudini ssau gesturi tipice : ,, puisor ,, , ,, sa pupe ,,  , ,, saruta dulce ,, ; 3.) enumeratiile ce devin suggestive in caracterizarea personajelor ; 4.) antiteza , procedeu rimantic , ce reliefeaza contrastul dintre esnta si aparenta .
              Deosebit de importanta este oralitatea textului conturata prin expresii ale limbii vorbite , cu caracter popular - ,, iacata ,,  , ,, te doare la inima ,, - in contrast comic cu frantuzismele - ,, impacient ,, , ,, putin ne importa ,, , ,, parol ,, . Acestora li se adauga multimea intrebarilor si exclamatiilor .
 
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica