referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Casatoria ca motiv literar la Eminescu si Slavici

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Nunta poate reprezenta unirea contrariilor pe orice palier al universului: mireasa viorică şi mirele flutur – regnuri diferite, fata de crai şi Călin – o pământeană şi un zburător (Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu), românca Persida şi nemţul Naţl (Mara de Ioan Slavici), Vera şi Jim – doi tineri de vârste diferite (Cartea nunţii de George Călinescu)...

Varianta Printabila 


1  
prof. master IULIANA CLIMA

CĂSĂTORIA CA MOTIV LITERAR

•    Călin (file din poveste)  de Mihai Eminescu, Mara  de Ioan Slavici, Cartea nunţii de George Călinescu

    Nunta poate reprezenta unirea contrariilor pe orice palier al universului: mireasa viorică şi mirele flutur – regnuri diferite, fata de crai şi Călin – o pămnteană şi un zburător (Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu), romnca Persida şi nemţul Naţl (Mara de Ioan Slavici), Vera şi Jim – doi tineri de vrste diferite (Cartea nunţii de George Călinescu).
    Pentru fata de crai din Călin, iubirea este un şir de ncercări la care este supusă de crai după ce acesta află că ea a fost sedusă şi abandonată:
Bine-ţi pare să fii singur, crai bătrn fără de minţi,
Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul ntre dinţi?
Să te primbli şi să numeri scnduri albe n cerdac?
Mult bogat ai fost odată, mult rămas-ai tu sărac!
Alungată de acasă, se refugiază ntr-o colibă din pădure unde dă naştere unui „pui de prinţ”. Iubirea se transformă n altruism, cnd timp de şapte ani prinţesa şi ngrijeşte fiul n coliba din pădure. După şapte ani,  Călin e dispus să-şi asume responsabilitatea poveştii de dragoste. Ea l iartă şi Călin se integrează, prin nuntă, n ordinea umană.
    Prima ntlnire ntre cei doi ndrăgostiţi, Persida şi Naţl, ca şi pentru fată şi Călin (Numai ochiul e vorbareţ, iară limba lor e mută) are loc pe cale vizuală: se zăresc prin fereastra spartă şi resimt privirile unuia către altul prin modificări fiziologice - lui Naţl i se mpăienjenesc ochii, simte că ceva s-a rupt n sufletul lui: i era parcă s-a rupt, s-a frnt, s-a surpat deodată ceva şi o mare nenorocire a căzut pe capul lui. Persida, după ce l vede cu ochii uimiţi şi cu răsuflarea tăiată, se nroşeşte şi simte cum inima i este săgetată: Obrajii ei se umplură de snge, şi i era parcă o săgetase ceva prin inimă. Iubirea-pasiune s-a declanşat: cnd o vede iar la ferastră, pe Naţl l trec fiorii şi i face gesturi disperate Persidei ca să nchidă fereastra. Cnd se ntlneşte cu ea pe pod, hotărăşte să nu dea napoi şi să se ndrepte direct spre flacăra a mare ce se ivi fără de veste n calea lui: Era greu afară din cale! Cum să treacă? Cum să calce? Cum să-şi ţie minile? Cum să se uite la ea? Să-şi ridice pălăria ori să facă ca şi cnd n-ar cunoaşte-o?. Pentru Persida, iubirea-pasiune se transformă n iubire-suferinţă, n iubire-altruism: bătută de un soţ care a devenit leneş, jucător nrăit de cărţi, ea devine bărbatul casei şi ncropeşte, ca hangiţă, o afacere. Deşi fuge de Naţl, se ntoarce totuşi la el şi i va mai oferi o şansă, att lui ct şi celor două familii care vor accepta , după naşterea copilului, această căsnicie.
    n Cartea nunţii, cei doi copii frumoşi, Jim şi Vera, trăiesc iubirea-frumuseţe. Călătorind cu trenul, ntr-un tunel, Jim o „ajută” pe Vera să nchidă geamul şi ncearcă să o sărute, dar ea ntoarce capul.O descoperă apoi pe Vera n caca lui şi o invită la şosea.
    Pentru a mulţumi soarta, era necesar ca iubirea dintre prinţesă şi zburător să se manifeste. Ea nu se poate sustrage vrajei zburătorului:
 Astfel vine-n toată noaptea zburător la al ei pat.
Se trezi din somn deodată de sărutu-i fermecat. Pentru Jim, viitoarea mireasă e aşa cum o descrie n oracolul său baba Chiva. El avea chiar un portret fizic al viitoarei mirese: să corespundă simţului său estetic, să accepte condiţia de „proprietate” afectivă, să fie docilă, maleabilă, atentă la dorinţele bărbatului, să fie ingenuă şi să accepte maternitatea. Nici unul din tipurile feminine pnă la Vera,  care suscită interesul lui Jim (Dora, Lola, Medy), nu ndeplineşte aceste calităţi.
   
1 Pentru personajele lui Eminescu şi Slavici, nunta echivalează cu sfidarea prejudecăţilor: din cauza greşelii făcute de fata de mpărat, nunta ei este amnată. Pentru că Persida nu vrea să fie o nevastă nelegiută, deşi toată lumea aşa o crede, ea face legămntul cu divinitatea, căsătoria, printr-un act religios săvrşit pe ascuns: singurul pe care l convinge să facă o ceremonie ilegală este preotul Codreanu. La Călinescu, căsătoria e prefaţată de o cerere n căsătorie, hotărre luată de Jim n mod spontan, cnd o vede pe Vera plngnd. Din dorinţa lui Jim, nunta se celebrează n familie, nu la biserică: se răzvrăteşte mpotriva autorităţii familiei, refuză convenţiile, manifestă nevoie de autenticitate, are o personalitate excentrică – Dacă n-ar fi iubit-o pe Vera, ar fi făcut extravaganţe, ar fi sărit bunăoară pe geam sau s-ar fi agăţat de candelabru, lăsndu-i pe toţi cu gura căscată. Atţia martori la solemnitatea vieţii lui i se păreau odioşi.
    De la familie la familie, reacţiile faţă de nuntă sunt diferite: mpăratul şi mpărăteasa nu pot fi de acord cu unirea fetei cu un zburător, Mara, Hubăr, Hubăroaie nu pot accepta căsătoria a două fiinţe aparţinnd unor religii şi naţionalităţi diferite, iar mătuşile lui Jim, Mali,Caterina,Ghenca, Agepsina, Magdalina, Lisandrina, Fira, nsoţite de Silivestru, după ce o privesc pe Vera, şi dau verdictul: E un copil! Mireasa este figura centrală a nunţii. n portretul fetei de mpărat, ca mireasă, recunoaştem semnele superiorităţii ei:
Astfel vine mlădioasă, trupul ei frumos l poartă,
Flori albastre are-n păru-i şi o stea n frunte poartă.
Vera este angelică, sfioasă şi din cauza emoţiei ochii i străluceau şi colţul gurii i tremura. Persida nu e prezentată ca mireasă, dar frumuseţea ei trebuie să fi fost aceeaşi: Frumoasă e şerpoaica, grăi Hubăroaie. A cui să fie oare?  Mirii mpărtăşesc şi ei starea de spirit a miresei, Jim stăpnindu-şi comportamentul extravagant doar din cauza iubirii faţă de Vera. Nunta se prelungeşte prin mplinirea dragostei matern, prin apariţia unui copil: la eroina lui Eminescu el apare premarital, pentru Persida şi Naţl el va fi salvarea căsniciei, la personajele lui Călinescu un copil nu face dect să consolideze căsătoria.
    Prin nuntă, ndrăgostiţii, fata-zburătorul, Persida-Naţl, Vera-Jim, se ncadrează n ordinea umană şi socială, la nivel micro- şi macrocosmic.





(Bacău, 2003)
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica