referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Alternativa Jena

Categoria: Referat Psihologie

Descriere:

Alternativa educaÅ£ională Jena din punct de vedere al conÅ£inuturilor educaÅ£ionale acestea nu sunt diferite de cele ale ÅŸcolii tradiÅ£inale româneÅŸti, ci se bazează, pe un plan ritmic în care se succed alternativ patru activităţi:...

Varianta Printabila 


1 Alternativa Jena

    Planul Jena este un concept pedagogic apărut n anul 1920. Iniţiatorul său a fost pedagogul german Peter Petersen care n 1924 l-a aplicat la şcoala experimentală a Universităţii Jena (Germania). Planul Jena se nscrie ntre pedagogiile reformei (Montessorii, Waldorf, Freinet), etc.
    n procesul educaţional se pune accent pe copil şi pe dezvoltarea integrală a personalităţii sale. Dezvoltarea personalităţii se poate desfăşura doar n comunitate...părinţi, educatori, profesori n interacţiunea sa cu alţi indivizi, urmăresc acelaşi lucru – o educaţie de bună calitate.
    n comunitate el nvaţă să-şi dezvolte spiritul critic de timpuriu, să-i respecte pe cei din jur:
    Să-şi asume responsabilităţi
    nvaţă ce este libertatea şi care sunt limitele ei
    Să se manifeste ca o persoană dinamică cu spirit de iniţiativă

Alternativa educaţională Jena din punct de vedere al conţinuturilor educaţionale acestea nu sunt diferite de cele ale şcolii tradiţinale romneşti, ci se bazează, pe un plan ritmic n care se succed alternativ patru activităţi:
    Conversaţia
    Lucrul
    Serbarea
    Jocul

Obiective prioritare:
    Formarea deprinderilor de bază
    Socializarea copiilor
    Individualizarea fiecărui subiect
    Crearea – modelarea de personalitate

Obiective de referinţă:
    Să nveţe să se descurce n situaţii diverse
    Să se respecte pe sine, pe cei din jur
    Să descopere lumea prin experienţe proprii

Elemente ale planului Jena:
    Accentul se pune foarte puternic pe viaţa socială
    Promovarea unei atitudini dinamice, responsabile a respectului faţă de cei din jur, a spiritului de iniţiativă
    A spiritului critic faţă de membrii comunităţii şcolare

Planificarea pe o zi
    Introducerea cercului de scris ca moment fix al zilei n care se dezvoltă o anumită temă (din viaţa cotidiană)
    Cursul de iniţiere n care se urmăreşte formarea de deprinderi – predare
    Perioaa compactă (lucru pe fişe)
    Introducerea cercului nchis n care se propune tema săptămnală

Materiile sunt tratate interdisciplinar şi se porneşte pe ct posibil de la situaţii autentice de nvăţare. Pornind de la particularităţile, de vrstă se pune accentul pe intrarea n contact direct cu natura, cu lumea nconjurătoare n general deoarece experienţa personală e cea mai bună bază pentru nvăţare.
Nerenunţnd total la mpărţirea tradiţională a copiilor se introduc – grupele de nivel. Planul Jena şi propune organizarea grupelor de bază (grupuri de bază combinate).

Grup de nivel    Grup de bază 1    Grup de bază 2    Grup de bază 3
Grup de nivelul 1    4 - 6 ani    6 – 9 ani    9 – 12 ani
Grup de nivel 2            
Grup de nivel 3            
n cazul grupurilor de bază se urmăresc activităţi formative n grupul de nivel are loc instrucţia.
Planul Jena lucreză după un plan ritmic de activităţi n care se succed alternativ cele patru activităţi fundamentale: conversaţia, jocul, lucrul şi serbarea. Ca forme de lucru:
    activitatea n grupuri de nivel
    activitatea n grupuri de bază
    cursul de iniţiere
    cursuri opţionale
    cercuri

Asemănări
Procesul instructiv educativ al alternativei educaţionale  este asemănător cu nvăţămntul tradiţional romnesc.
    Metode de bază:
    conversaţia
    jocul
    activitatea (lucrul)
    serbarea
Primează:
    mişcarea
    lucrul n grup
    pe grupuri omogene de vrstă
    ndrumare

Deosebiri
Grupele de bază – organizarea copiilor pe vrste cnd cel mic nvaţă pe cel mare, tratare interdisciplinară.

Jena                                          Tradiţională
mică 4 – 6 ani                                      3 – 4 ani
mijlocie 6 – 9 ani                                5 – 6 ani
mare 9 – 12 ani                                   6 – 7 ani

 - Activitate frontală dirijată
 - Activitate gospodărească
 - Sponsorizări
 - Activitate cu părinţii
Apar grupe de nivel – vrstă
- grupe de nivel individual

Activitate de bază – cercul – nchis
                     - deschis
Cercul impune nişte reguli.
    1.copilul care vorbeşte să fie ascultat ceilalţi să asculte


1 La grupa mică
    Cercul deschis – n care copiii vor fi iniţiaţi
    Cercul de iniţiere
In aceste cercuri vor ieşii nişte reguli:
-    se iniţiază ceva
-    se vorbeşte despre ceva
-    se prezintă materiale
-    joc de construcţii
-    truse
-    se arată cum să se joace
-    se aranjează mapele

La grupa mijlocie obiectivul general poate fi acelaşi.
    Se lucrează interdisciplinar
    Conversaţia – discuţii - grupuri
     - ntlniri
     - mese rotunde
    Asculţi şi prelucrezi
    Ce ai facut

Grup de masă  - grupuri indepndente
           - jocul este esenţial

Lucrul – muncă independentă la nivel propriu - construieşte ceva

Serbarea – deschiderea – nchiderea unei săptămni

Organizarea copiilor pe vrste

        Eu sunt copilul.
        Tu ţi n minile tale destinul meu.
        Tu determini n cea mai mare măsură dacă vei reuşi.
        Dă-mi te rog acele lucruri care să mă ndrepte spre fericire.
        Educă-mă te rog ca să pot fi o binecuvntare pentru lume.

    Grupele mari

Activitatea independentă liber aleasă sugerată de educatoare care-i va urmării şi corecta.
- creativitate
- jocul
- conversatia – poate aduce orice temă la nivelul lor de cunoştere
o experienţă – se concentrează
        - să aibă o logică
        - să nveţe regula

Cercul nchis – educatoarea propunndu-şi o temă adoptată ca modalitate de exprimare.
    Lucrul – perioada compactă – vor lucra fişe din mape, ei şi vor alege tema.
    Serbarea – o oră, o oră şi jumătate



CONŢINUTURI EDUCAŢIONALE – GRUPURI DE BAZĂ

I  grup inferior (Untergruppe) – deprinderi fundamentale – scris, citit, socotit
II grup mijlociu (Mittelgruppe) – transmiterea de cunoştiinţe – cultură generală (istoria, geografia, cultura, civilizaţie, etc)
III grup superior (Obergruppe) dezvoltarea personalităţii – cunoştiinţe despre lume şi viaţă

Amenajarea spaţiului (colţurile de joacă)

-organizarea şi grupaea copiilor

-grup de masă
-grup de nivel
-grup de lucru
-grup opţional
Metode
- conversaţia – formativă – transmitere de cunoştiinţe
         - n cerc – cu diferite forme de utilizare
-tipurile de cerc – cerc deschis n care se arată lucruri pe care copiii doresc să le aducă n discuţie
              - cerc nchis n care tema este propusă de cadrul didactic
              - cercul de lectură
              - cercul de observaţie
              - cercul de organizare şi planificare a activităţilor pe săptămnă
              - cercul de evaluare – la sfrşitul unei săptămni

Jocul

Jocurile educative
Jocurile ritmice şi gimnastică
Jocuri sportive
Jocuri din pauză

Lucrul pe grupe – nivel
               - bază
               - masă
               - opţional

Cursurile  - introductive
          - de iniţiere
        cursuri de nivel
        curs de specialitate
        curs opţional
        curs de fixare

Perioada compactă
Serbarea – evaluare

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica