referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Tulburari de Comportament Alimentar

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Stima de sine a persoanelor cu anorexie nervoasă este este extrem de dependentă de conformaţia şi greutatea corpului lor.Pierderea în greutate este văzută ca o realizare impresionantă şi un semn de autodisciplină,pe când,...

Varianta Printabila 


1


`
       Tulburări de comportament alimentar



       Tulburările de comportament alimentar se caracterizează prin perturbări severe de comportament alimentar.Această secţiune include două diagnostice: anorexia nervoasă şi bulimia nervoasă.
       O perturbare n perceperea conformaţiei şi greutăţii corpului este elementul esenţial,att al anorexiei nervoase ct şi al bulimiei nervoase.
       Tulburările alimentare şi de comportament alimentar sunt diagnosticate,de regulă,n perioada de sugar sau a micii copilării.
       Anorexia nervoasă se caracterizează prin refuzul de a menţine o greutate corporală normală minimă.
       Bulimia nervoasă se caracterizează prin episoade repetate de mncat compulsiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate cum ar fii vărsăturile autoprovocate,abuzul de laxative,de diuretice sau de alte medicamente,posturi sau exerciţii fizice excesive.


  ANOREXIA NERVOASĂ
       Cuvntul “anorexie” vine din limba greacă şi semnifică lipsa poftei de mncare. Anorexia nervoasă este o tulburare de alimentaţie caracterizată de refuzul de a menţine o greutate corporală normală, ceea ce conduce la o greutate mai mică de 85% din greutatea ideală raporată la vrstă şi nălţime. Deşi pot fi afectaţi şi bărbaţii de această boală, ea este de 20 de ori mai des ntlnită la femei, n special tinere anterior sănătoase, care devin exagerat de preocupate de forma şi greutatea corpului.
     Cauzele tulburărilor de alimentaţie
       Există mai multe teorii, dar nici una nu poate explica n ntregime apariţia unei tulburări de nutriţie, cum este şi anorexia nervoasă. Sunt ncriminaţi mai mulţi factori, care independent sau mpreună pot conduce la instalarea anorexiei.
Factori biologici – Diversele tipuri de personalitate, sau mai simplu spus tipurile temperamentale se presupune că sunt determinate genetic. Unele dintre acestea, cum ar fi tipul obsesiv-compulsiv, sunt mai vulnerabile la dezvoltarea unor tulburări de alimentaţie. Cercetări recente sugerează că existenţa nivelelor crescute ale unor substanţe secretate la nivelul creierului predispun unii oameni la anxietate, perfecţionism, gnduri şi comportamente obsesiv-compulsive. Atunci cnd o astfel de persoană ncepe să se nfometeze sau din contră, să mănnce necontrolat, n mod inconştient şi modifică nivelul acestor substanţe, ceea ce poate induce o stare de linişte sau chiar euforie, nlăturnd pentru o perioadă de timp starea de anxietate sau depresie. Astfel alimentele devin un fel de auto-medicaţie mpotriva sentimentelor greu de suportat.
Factorii psihologici – Oamenii cu tulburări de alimentaţie tind să fie perfecţionişti. Ei au aşteptări nerealiste de la propria persoană şi de la cei din jur. n ciuda realizărilor personale ei se simt permanent vinovaţi şi lipsiţi de valoare. Aceste persoane văd lucrurile numai la extreme, doar n alb sau negru, scăpnd din vedere că mai există şi nuanţe de gri. Dacă “gras” este “rău”, iar “slab” este “bine”, atunci “mai slab” este “mai bine”, iar “cel mai slab” este “cel mai bine”… iar pentru unii asta nseamnă pragul casexiei, adică a scăderii extreme n greutate. Unele persoane anorectice recurg la nfometare şi alte astfel de practici din dorinţa de a-şi cştiga controlul propriei vieţi, n viziunea lor. Deşi au tăria de a trece peste multe obstacole pentru a-şi atinge scopul, n interior se simt slabi, nvinşi, plini de resentimente. Uneori acesti indivizi sunt n căutarea propriei identităţi şi ncearcă să urmeze un model acceptat şi admirat de societate.Ei caută permanent aprobare din partea celor din jur şi se tem de critici.
Factori familiali – Unele dintre persoanele anorectice provin din familii care i-au sufocat cu grija faţă de ei, n timp ce alţii s-au simţit n copilărie abandonaţi, nenţeleşi şi singuri. Părinţii care pun un accent exagerat pe aspectul fizic contribuie n acest fel la instalarea tulburărilor. Acest tip de parinţi sunt uneori incapabili de o apropiere emoţională faţă de copii lor, pe care i critică excesiv sau din contră, i protejează excesiv sau au aşteptări prea mari de la aceştia. Copii ajung treptat să-şi ascundă ndoielile, temerile şi imperfecţiunile. Astfel unii vor ncerca să-şi rezolve problemele controlndu-şi ntr-o manieră improprie greutatea şi alimentaţia. Fetele provenite din mame care au suferit de tulburări de alimentaţie sunt mai susceptibile faţă de astfel de afecţiuni. n astfel de familii se pot remarca obiceiuri ciudate legate de alimentaţie, folosirea hranei ca recompensă sau pedeapsă şi ngrijorare exagerată faţă de greutatea copiilor.
Factori sociali – Revistele, televiziunea şi filmele sunt doar trei exemple de mijloace mass-media care ne bombardează cu mesaje despre “avantajele” faptului de a fi slab. Nendoielnic, ntr-o societate predispusă la ngraşare, educaţia n acest sens este absolut necesară, nsă este foarte important modul n care sunt transmise aceste informaţii. Mesajul este repetat n diverse forme, direct sau indirect: “succesul, fericirea, puterea, popularitatea, admiraţia, inteligenţa şi reuşita (n carieră, dragoste, sex) necesită frumuseţe fizică şi n mod particular un corp ct mai suplu”. Contrastul apare evident: oamenii care nu au fost binecuvantaţi de natură cu frumuseţe sau nu reuşesc să fie la fel de slabi ca actorii sau modelele din reviste sau TV, sunt definiţi ca inferiori, demni de mila, compasiune sau dezaprobare socială, pe scurt, rataţi. Este adevarat că cei mai mulţi oameni nu reacţionează la aceste mesaje, nsă există cei care sunt influenţaţi şi de alţi factori dintre cei amintiţi anterior, aceştia devenind candidaţi siguri pentru tulburări de alimentaţie.
         Elemente de diagnostic
        Elementele esenţiale ale anorexiei nervoase sunt acelea că individul refuză să menţină un minimum de greutate corporală normală,este extrem de speriat de luatul in greutate şi prezintă o deterioare importantă n perceperea conformaţiei sau dimensiunilor corpului său.Individul şi menţine o greutate corporală care este sub nivelul minim normal pentru etatea şi nălţimea sa(criteriul A). Dacă anorexia nervoasă apare la un individ n cursul copilăriei sau adolescenţei atunci există o incapacitate de a lua n greutate plusul sperat n loc să piardă n greutate. Reperul pentru a determina cnd individul atinge pentru a fi subponderal cere ca acesta să aibă un indice de masă corporală(IMC) egal cu sau sub 17,5kg/mp(IMC se calculează mpărţind greutatea n kilograme la nălţimea n mp).Acest reper este orientativ pentru clinician care trebuie să mai ia n consideraţie şi istoricul conformaţiei corpului şi greutăţii undividului.
       Pierderea n  greutate se realizează n primul rnd prin reducerea cantităţii de alimente ingerate.n general indivizii exclud din dieta lor alimentele cu o valoare calorică mare şi folosesc metode de pierdere n greutate precum purgaţia(vărsături autoprovocate sau abuzul de laxative sau diuretice)şi exerciţii intense şi excesive.
       Cei care suferă de tulburări de comportamnet alimentar se tem să nu ia n greutate,să devină obezi(criteriul B).Deşi ei pierd n  greutate această preocu- pare privind pulsul ponderal creşte.Experientarea şi semnficaţia greutăţii şi conformaţiei corporale sunt distorsionate la aceşti indivizi(criteriul C).Unii indivizi se simt n ntregime supraponderali,alţii realizează că sunt slabi,dar sunt ncă preocupaţi de faptul că anumite ale corpului lor,n special abdomenul, coapsele şi fesele sunt „prea grase”.Ei se cntăresc excesiv,şi măsoară obsesiv părţile corpului şi utilizează frecvent oglinda pentru a controla zonele considerate „grase”.
       Stima de sine a persoanelor cu anorexie nervoasă este este extrem de dependentă de conformaţia şi greutatea corpului lor.Pierderea n greutate este văzută ca o realizare impresionantă şi un semn de autodisciplină,pe cnd, luarea
n greutate este percepută ca un eşec inacceptabil al autocontrolului.Indivizii cu aceste tulburări pot recunoaşte că sunt slabi,dar neagă implicaţiile medicale severe ale stării lor de denutriţie.

      
1   Subtipuri

       Următoarele subtipuri pot fi utilizate pentru a specifica prezenţa sau absenţa mncatului compulsiv regulat sau al purgării n cadrul episodului curent de anorexie nervoasă:

Tip restrictiv: acest subtip descrie tablourile n care pierderea n greutate este realizată n primul rnd prin dietă,post sau exerciţii fizice excesive.

Tipul de mncat compulsiv sau purgare: acest tip este utilizat cnd individul s-a angajat n mod regulat n mncat compulsiv sau n purgare.Cei mai mulţi indivizi cu anorexie nervoasă care mncă compulsiv sau purghează prin vărsături autoprovocate sau prin abuz de laxative,diuretice sau clisme.Unii indivizi incluşi n acest subtip nu mncă compulsiv,dar fac n mod regulat purgare după consumul unor cantităţi mici de alimente.Se pare că cei mai mulţi indivizi cu tipul de mncat compulsiv sau purgare se angajează n acest comportament săptămnal.

         Profilul psihologic al anorecticului
       O persoană suferind de anorexie nervoasă scade sau ncearcă să scadă n greutate. De obicei se teme ngrozitor de creşterea n greutate şi obezitate. Se mbraca cu haine largi pentru a ascunde grăsimea sau n faze avansate ale bolii, emancierea. Se plnge tututor despre greutatea sa şi nu ii poate crede pe cei care i spun n cel mai sincer mod că nu are probleme cu greutatea, ncluzndu-i aici şi pe medici. Se analizează foarte frecvent n oglindă şi găseşte mereu ceva de criticat. şi detestă anumite părţi ale corpului, n special snii, abdomenul, fesele şi coapsele. Unele dintre aceste femei fac efort fizic exagerat, dar obosesc rapid datorită aportului caloric insuficient. Cu timpul performanţa sportivă devine din ce n ce mai slabă, nsă vor refuza să-şi adapateze stilul de antrenament. Deşi multe anorectice au o inteligenţă medie sau peste medie, modul lor de gndire devine simplu:” dacă voi fi mai slabă, mă voi simti mai bine”. Cu trecerea timpului şi pierd capacitatea de a gndi logic şi obiectiv, devin iraţionale, ajung să se certe cu oamenii care vor să i ajute şi au probleme de concentrare. Nu reuşesc să discute cu uşurinţă despre problemele lor emoţionale, şi reprimă furia şi se eliberează de stres făcnd excese alimentare urmate de ritualuri de eliminare sau antrenndu-se. n timp devin iritabile, excesiv de sensibile şi răspund la cele mai mărunte conflicte cu lacrimi şi crize de isterie. şi evită prietenii şi devin izolate social. Anorecticii tind să evite relaţiile sexuale, iar relaţiile lor sentimentale sunt fie superficiale, fie marcate de un grad nalt de dependenţă faţă de partener. Tnjesc după intimitate, dar sunt ngrozite de aceasta.
       Elementele obsesivo-compulsive att n legătură ct şi fără legătură cu alimentarea sunt proeminente.Majoritatea indivizilor cu anorexie nervoasă sunt preocupaţi de idei n legătură cu alimentarea.Unii colectează reţete culinare sau fac provizii de alimente.Observaţiile comportamentelor asociate cu alte forme de inaniţie sugerează că obsesiile şi compulsiile n legătură cu alimentarea pot fii cauzate sau exacerbate de subnutriţie.Cnd indivizii cu anorexie nervoasă prezintă obsesii sau compulsii care nu au legătură cu alimentarea,conformaţia corpului sau greutatea,poate fi justificat un diagnostic adiţional de tulburare obsesivo-compulsive.Alte elemente asociate cu anorexia nervoasă includ preocpări n legătură cu mncatul n public,sentimentul de ineficienţă, necesitatea intensă de a controla ambianţa proprie,gndirea inflexibilă, spontaneitate socială limitată, perfecţionismul,iniţiativa şi expresia emoţională extrem de restrnse.Majoritatea indivizilor cu anorexie nervoasă au simptome care satisfac criterii pentru cel puţin o tulburare de personalitate.Spre deosebire de indivizii cu anorexie nervoasă de tip restrictiv,cei cu tipul de mncat compulsiv sau purgare este foarte posibil să aibă alte probleme de control al impulsului,să abuzeze de alcool sau alte droguri, să manifeste mai multă labilitate afectivă,să fie activi sexual,să aibă o frecvenţă mai mare a tentativelor de suicid,să aibă o perturbare de personalitate care satisface criterii pentru tulburările de personalitate borderline.
          Comportamentul alimentar al anorecticilor
       Persoanele suferind de anorexie nervoasă dezvoltă n timp un comporta- ment alimentar inadecvat: sar peste mese, mănncă porţii foarte mici de mncare, fac combinaţii ciudate de alimente, nu mănncă n faţa altor persoane şi au tot felul de obiceiuri şi ritualuri alimentare ciudate. Pot face cumpărături (alimentare) şi pot găti pentru toţi cei din casă, nsă nu se ating nici de cele mai gustoase preparate. şi găsesc scuze pentru a refuza mncarea (“nu mi-e foame”, “am mncat n oraş”, “nu mă simt prea bine” etc). Cu timpul ncepe să nu le mai placă feluri de mncare anterior preferate. Devin excesiv de preopcupaţi de numărul de calorii, conţinutul alimentelor, folosesc numai produse dietetice şi uneori devin vegetarieni, fără nsă a consuma tot spectrul de alimente de origine vegetală, care să le aducă nutrienţii necesari. De asemenea, reduc drastic aportul de lipide. Dacă uneori şi ncalcă propriile reguli rigide şi mănncă mai mult, recug la provocarea vărsăturii. Pe lngă aceasta pot folosi laxative, produse pentru slăbit, diuretice. n cazuri extreme pot ajunge la abuz de alcool sau droguri pentru a-şi reduce apetitul.   
        Evoluţia anorexiei nervoase       
       Anorexia nervoasă ncepe de regulă la jumătatea şi la finele adolescenţei (14-18 ani).Debutul tulburării poate fii asociat cu un eveniment de viaţă stresant.Evoluţia şi deznodămntul sunt variabile.Unii indivizi cu anorexie nervoasă se recuperează complet după un singur episode,alţii prezintă un patern fluctuant de luat n greutate urmat de recădere,iar alţii experimentează o evolu- ţie cronică deteriorantă a maladiei,timp de mulţi ani.Cu timpul, n special, n decursul primilor 5 ani de la debut,o fracţiune semnificativă de indivizi cu tipul restrictive de anorexie nervoasă prezintă mncat compulsive sau purgare.
    Cum putem recunoaşte o persoană anorexică?
Anorexia nervoasă este o boală ce afectează n general tinerele femei, deşi poate afecta de asemenea şi femei sau bărbaţi mai n vrstă. Cele mai importante schimbări ţin de scăderea n greutate şi de modificări comportamentale. Scăderea n greutate este una progresivă şi de obicei ncepe cu o dietă normală pentru scăderea greutăţii. Dacă dieta continuă timp de cteva luni atunci este un motiv de ngrijorare pentru că scăderea n greutate devine extremă. Schimbările comportamentale care au loc ţin de creşterea seriozităţii şi introversiei, de orientarea mai mică spre distracţii şi petreceri, de obicei se vor reduce contactele cu prietenii şi anorexicul işi pierde interesul n majoritatea lucrurilor de la mncare pnă la munca academică. Bolnavul poate să aibă de asemenea comportamente obsesive mai ales n bucătărie unde devine obsedat de curăţenie, ordine şi de timpul exact al meselor. Uneori găteşte pentru familie şi i ncurajează să mănnce mult. S-a recunoscut de mult faptul că anorexia nevoasă este generată de dorinţa iniţiala de a slăbi; se sugerează că dorinta de a slăbi reflectă nevoia unei experienţe comune cu persoane aparţinnd aceleiaşi generaţii, precum şi nevoia unui autocontrol ntr-o societate din ce n ce mai puţin structurată.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica