referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Pielonefrita cronica

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

PBR: infiltraţie inflamatorie interstiţială cu diverse cellule - limfoplasmocite, polimorfonucleare, macrofage ce evoluează spre fibroză interstiţială distructivă, cu afectarea secundară a tubilor, a glomerulilor...

Varianta Printabila 


1 Pielonefrita cronica

Definiţie:  Pielonefrita cronică este o formă particulară de nefropatie interstiţială cronică care este secundară unei infecţii bacteriene cronice a rinichiului şi a unei anomalii urologice obstructive.

Etiopatogenie:
Sunt implicaţi mai mulţi factori:
    Modificările cicatriciale rămase după episoadele de pielonefrită acută; fibroza din parenchimul renal duce la obstrucţia urinară, HTA, IRC.
    Ischemia renală secundară spasmului arterial şi trombozelor capilare şi venulelor, endarteritei inflamatorii;
    Mecanisme imunologice: persistenţa antigenelor bacteriene în rinichi; mecanism autoimun întreţinut de anticorpii antiţesut renal;
    Refluxul vezico-ureteral.
Germenele cel mai frecvent implicat este Escherichia coli. Căile de propagare ale infecţiei sunt ascendentă (cea mai frecventă) şi descendentă (hematogenă).

Circumstanţe de descoperire a bolii:

    la un pacient cu uropatie obstructivă cu ocazia examinării periodice;
    la un pacient cu HTA, proteinurie sau IRC;
    la un pacient care prezintă semne nespecifice de boală, dar anamneza este sugestivă pentru ITU.

Manifestări clinice
    Semne generale : sindrom astenic, dispeptic, anemic, febril , transpiraţii nocturne;
    Semne locale
- dureri spontane şi la palparea rinichilor,  puncte ureterale superioare sensibile (semne de afectare a tractului urinar superior);
- sindromul cistitic (polakiurie, disurie, nicturie) (semne de afectare a  tractului urinar inferior).
    Semne de împrumut
IRC (se exprimă prin atingere tubulo-interstiţială)
   - tulburări precoce de concentrare a urinii: poliurie, nicturie, polidipsie;
   - tulburări de acidifiere: acidoză hipercloremică antrenând hipercalciurie cu osteomalacie la adult şi tulburări de creştere la copil;
   - fuga urinară de Na (cu risc de deshidratare acută )
HTA (inconstantă / puţin severă /factor de  progresie al bolii renale)

Date biologice
    Sindrom anemic (anemia se accentuează odată cu progresia insuficienţei renale cronice);
    Sindrom inflamator– în puseele de activitate ale bolii;
    Sindromul urinar:
- proteinurie  moderată (sub 1g/24 ore) de tip tubular (cu predominanţa albuminei şi globulinelor cu GM joasă neresorbite la nivel tubular);
- sediment: leucociturie, piurie, cilindri leucocitari, celule Sternheimer-Malbin (> 10%), hematurie;
- bacteriurie semnificativă > 100 000 UFC/ml (între puseele infecţioase bacteriurie absentă);
- urocultura: identificare germen cauzal / sensibilitatea la antibiotice.
    Sindromul disfuncţiei renale
- diminuarea filtrării glomerulare -  uree, creatinină
- anomalii tubulare:   -  puterii de concentrare a urinii;  -  puterii de acidifiere a urinei cu apariţia acidozei metabolice; . pierderi urinare de Na
Acidozele metabolice pot fi: 1)cu deficit anionic normal( hipercloremică) în acidozele tubulare renale (prin scăderea acidităţii titrabile)
AT tip II – afectare TCP (glucozurie, aminoacidurie, hiperfosfaturie, hiperuricurie)
AT tip I sau IV – afectare TD (hiperkaliemie, hipernatriurie)
2)cu deficit anionic crescut (normocloremică) în acidoza uremică (prin scăderea eliminării de amoniu).

 Explorări complementare
    Ecografia   - dă informaţii asupra sediulul, taliei şi formei rinichilor , a dilataţiilor caliceale,  a elementelor obstructive, apreciază raportul corticală-medulară.
    Urografia – evidenţiază:
- rinichi mici şi asimetrici, cu contur boselat;
- dilataţii bazinetale şi caliceale segmentare, cu hipotonia căilor excretorii şi papile atrofiate;
- diminuarea distanţei cortico-papilare corespunzător reducerii grosimii parenchimului renal;
- modificări sugestive pentru boala de fond (anomalii anatomice predispozante).
    Scintigrama renală / CT / PBR
Scintigrama renală evidenţiază prezenţa  focarelor inflamatorii.
PBR: infiltraţie inflamatorie interstiţială cu diverse cellule - limfoplasmocite, polimorfonucleare, macrofage ce evoluează spre fibroză interstiţială distructivă, cu afectarea secundară a tubilor, a glomerulilor.

Diagnosticul clinic
Se face prin corelarea datelor clinice cu cele biologice şi cu explorările complementare.

Forme clinice
După simptomatologie:
- Forma comună (cea descrisă);
-  Forma hematurică (hematurie intermitentă, recidivantă);
- Forma hipertensivă;
- Forma cu IRC globală;
- Forma cu IRC parţială (diabet nefrogen, nefrita care pierde sare, nefrita care pierde K)
- Forme asociate altor afecţiuni (DZ, gută, HTA, hipokaliemie, GNC, sarcină).

După mecanismul infecţiei:
- PNC ascendentă (obstructivă)
Obstrucţia (calculi, tumori, cuduri ureterale, stenoze postinflamatorii, malformaţii congenitale)  stază retrogradă  infecţie şi leziuni renale
Tulburări funcţionale congenitale sau câştigate: RVU, boala colului vezical, sdr. de joncţiune pielo-ureteral
- PNC primitivă (hematogenă / neobstructivă)
Mecanism neclar (infecţie acută vindecată cu formarea de cicatrici retractile şi hidronefroză intrarenală )

Complicaţii
1. HTA
2. IRC
3. Litiaza renală
4. Osteopatia renală
5. Amiloidoza renală
6. Necroza papilară


1 Diagnostic diferenţial
În forma hipertensivă
- HTA esenţială cu nefroangioscleroză
- HTA din GNC, etc
În forma hematurică
- tumori renale sau vezicale
- TBC renală
-  rinichi polichistic
În sindromul de tub distal
- cu tubulopatiile ereditare
În forma cu leucociturie
- cu NI prin analgezice sau cu sindroamele limfoproliferative
În forma cu leucociturie şi uroculturi negative
- cu TBC renală




Profilaxie
    Tratamentul corect al PNA;
    Înlăturarea factorilor favorizanţi ai ITU (obstrucţii, abuz de analgezice, constipaţie);
    Tratamentul focarelor inflamatorii de vecinătate (prostatită, anexită, vaginită);
    Evitarea expunerii la frig, umezeală;
    Igiena corporală riguroasă;
    Tratamentul bacteriuriilor asimptomatice din cursul sarcinii;
    Tratamentul tulburărilor metabolice (DZ / hiperuricemie).

Tratament
Obiective:
1. Suprimarea cauzelor care favorizează infecţia;
2. Tratamentul antiinfecţios ;
3. Corectarea tulburărilor secundare disfuncţiei renale.

Tratamentul igieno-dietetic
    repaus la pat în cursul acutizărilor febrile;
    asigurarea unei bune diureze (efect de spălare şi de scădere a tonicităţii medularei renale);
    schimbarea ph-ului urinar
        - alcalinizarea (ph 5-6) – reduce multiplicare unor     germeni şi favorizează acţiunea sulfamidelor şi     antibioticelor de tip penicilinic şi aminoglicozidic; se face cu dietă predominant vegetală / Bic Na sau citrat de Na.
- acidifierea (ITU E.coli) reduce multiplicarea unor germeni şi favorizează acţiunea altor antibiotice; se face cu dietă pe bază de carne, peşte, brânză, ouă / clorură de amoniu Diurocard 400mg 2-4 dj de 4-5 ori/zi, metionină 8-12 g/zi.
    Ajustarea aportului proteic, sodic şi potasic în funcţie de starea funcţională renală şi eventualele pierderi de Na şi K.

Tratamentul etiologic
Vizează îndepărtarea cauzei.

Tratamentul antiinfecţios
Cura de atac: 4-6 săptămâni
Cura de întreţinere:
        - continuă (12 luni, cu ½ din doza de atac)
        - intermitentă (1 săpt./lună, timp de 1 an)
Antibioticele cu penetrare bună urinară au fost menţionate anterior.

Controlul eficienţei tratamentului
Uroculturi de control la 1-2-3-6-12 luni după terminarea curei.
În caz de recidivă, se reia cura de atac în funcţie de antibiogramă.

Tratamentul complicaţiilor
Tratamentul IRC – particularităţi în PNC
- se vor adapta dozele de antibiotice la Cl de creatinină;
- se va corecta anemia, intoleranţa digestivă, acidoza, disfuncţiile tubulare (hiponatremie – NaCl; hipopotasemie – KCl; acidoză – Bic Na)

Tratamentul HTA
- se administrează antihipertensive
Se va manifesta prudenţă în restricţia de NaCl, în administrarea de diuretice ( în special în nefrita care pierde sare).
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica