referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Pleurezia tuberculoasa

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

De obicei hemitoracele de partea bolnavă are mişcări mai reduse, fie datorate durerilor, fie desolidarizării peretelui toracic de parenchimul pulmonar prin interpunerea epanşamentului...

Varianta Printabila 


1 Pleurezia tuberculoasă



DEFINIŢIE. Pleurezia tuberculoasă este definită ca acumulare de lichid n cavitatea pleurală ca rezultat al localizării de leziuni specifice tuberculoase la acest nivel; ea reprezintă cea mai frecventă determinare pe seroase a tuberculozei.
EPIDEMIOLOGIE. Ponderea pleureziei bacilare, ca manifestare a tuberculozei aparatului respirator se situează n jur de 11%. La vrste mai naintate etiologia tuberculoasă scade n favoarea celei neoplazice. Referitor la repartiţia pe sexe, raportul este de 2/1 n favoarea sexului masculin.
ETIOPATOGENIE
Sub aspect etiopatogenetic, pleurezia tuberculoasă trebuie considerată n special, ca o manifestare a tuberculozei adultului. Este cel mai frecvent ntlnită la adultul tnăr, cnd poate constitui revelaţia unei primoinfecţii. Frecvenţa pleureziei ca manifestare a primoinfecţiei tardive este de aprox. 20%. Cu ct vrsta la care apare pleurezia este mai mare, cu att etiologia tuberculoasă este mai puţin probabilă. Coexistenţa cu determinări pulmonare ac tive sau inactive impune eticheta de pleurezii tuberculoase „de nsoţire", aparţinnd stadiului secundar.
Calea de pătrundere a germenilor la nivelul pleurei este fie hematogenă, fie limfatică, fie prin contaminare sau chiar deversare de conţinut cazeos de la un focar subpleural.Studii mai vechi şi mai recente au demonstrat, de asemenea, că singură prezenţa bacililor tuberculoşi n cavitatea pleurală nu determină formarea epan-şamentului dect dacă la nivelul pleurei s-a instalat hipersensibilitatea. Drenajul limfatic care se realizează către pleura parietală poate realiza embolizarea vaselor limfatice cu bacili tuberculoşi şi crearea de granuloame cu aspect miliar. Evoluţia n peste 90% din cazuri unilaterală şi n general favorabilă, fără dezvoltarea, cel puţin clinică simultană a altor localizări, constituie numai o parte din contraargumentele aduse mecanismului hematogen.
Leziunile miliariforme de la nivelul pleurei s-ar explica prin capacitatea structurilor pleurale de a fagocita bacilii, realiznd nsămnţări multiple, asemănătoare cu cele determinate de diseminarea hematogenă.
Riscul de a face o tuberculoză pulmonară după un interval de 2-5 ani n cazul n care o pleurezie nu a fost tratată corect este cuprinsă ntre 25% şi 50%.
MORFOPATOLOGIE
Elementul morfopatologic principal este constituit de foliculul tuberculos, care este nsoţit de o reacţie inflamatorie pleurală importantă.
Macroscopic
    - lichid serocitrin   
- granulaţii gri-albicioase miliariforme
- bride şi aderenţe
- depozite de fibrină
- reacţie inflamatorie
- rar reacţie hemoragică
- neomembrane
Microscopic
    - pleură denudată
- hiperemie strat submezotelial
- depozite de fibrină
- foliculi gigantoepitelioizi cazeificare centrală
Evoluţie
    - restituito ad integrum
- ţesut de granulaţie + fibrină —> pahipleurită
- aderenţe —> fibroză pleurogenă —> bronşiectazii

TABLOU CLINIC
Durerea (junghiul), iniţial puternică, are tendinţa la diminuare odată cu acumularea lichidului; ea are toate caracterele durerii pleurale: modificare cu respiraţia, tusea şi poziţia. Pacienţii pot adopta o poziţie antalgică, spre partea bolnavă, pentru a reduce mişcările costale. Pentru aceleaşi motive pacienţii preferă să se culce pe partea bolnavă.
Febra, constant ntlnită n cazul debutului acut, scade progresiv după 2-3 săptămni sau chiar mai rapid, n cazul debutului insidios, ascensiunile termice sunt constante, valorile fiind n general sub 38. De fapt, evoluţia favorabilă a febrei sub tratamentul tuberculostatic este uneori unicul sau singurul argument etiologic.
Tusea, n general uscată, se exacerbează adesea cu modificarea poziţiei bolnavului.

1 Dispneea este n relaţie directă cu volumul revărsatului pleural.
Seninele fizice - matitatea, abolirea murmurului vezicular şi a vibraţiilor vocale - atestă prezenţa lichidului n cavitatea pleurală. Cnd volumul lichidului este mediu, se poate percepe suflu pleuretic, de obicei spre limita superioară a revărsatului pleural. Frecăturile pleurale pot apărea fie n faza iniţială preexsudativă, fie n perioada de resorbţie, n faza preexsudativă frecăturile sunt nsoţite de durere, pe cnd n faza de resorbţie durerile sunt estompate.
De obicei hemitoracele de partea bolnavă are mişcări mai reduse, fie datorate durerilor, fie desolidarizării peretelui toracic de parenchimul pulmonar prin interpunerea epanşamentului.
Bombarea hemitoracelui de partea bolnavă este ntlnită la pacienţii cu revărsat pleural n cantitate mare. n această situaţie pot fi prezente deplasarea mediastinului şi cordului şi eventual matitate n spaţiul Traube.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv al pleureziei tuberculoase se bazează, n primul rnd, pe confirmarea bacteriologică şi histologică, capabile mpreună să asigure diagnosticul la peste 85% din cazuri.
Argumentele mai importante pentru etiologia tuberculoasă pot fi astfel rezumate:
-    vrstă sub 35-40 ani;
-    lichid serocitrin cu predominanţă de limfocite;
-    proteine n lichidul pleural peste 30 g/1 şi glicopleurie sub 0,80 g/1;
-    IDR pozitivă la tuberculină sau care se pozitivează după 4-6 săptă
mni de tratament tuberculostatic;
-    ADA crescută n lichidul pleural;
-    raportul lizozim pleural/lizozim plasmatic peste 2;
-    vindecarea cu sechele;
-    evoluţie favorabilă sub tratament cu medicamente tuberculostatice.
TRATAMENT
Fiind vorba de o manifestare tuberculoasă, tratamentul tuberculostatic se impune, fiind elementul terapeutic principal.
Scheme de tuberculostatice, n asociaţie triplă: rifampicină (R), hidrazidă (H), pirazinamidă (Z) primele 2 luni, zilnic, urmată de 4 luni cu asocierea RH - n administrare bisăptămnală (regim 2).
Asocierea pleureziei tuberculoase cu determinări pulmonare sau n alte organe obligă la aplicarea schemei cu 4 tuberculostatice RHSZ 7/7-2 luni, (rifampicină, hidrazidă, streptomicină, pirazinamidă) urmată de RH 3/4-4 luni (rifampicină, hidrazidă). Durata tratamentului este de 6 luni. Procentul redus de recidive demonstrează inutilitatea prelungirii tratamentului peste această durata.
 Terapia antiinflamatorie. Utilitatea administrării unui antiinflamator este incontestabilă n contextul n care produsul patologic esenţial la nivelul pleurei este inflamaţia.
n cazul unui diagnostic cert de pleurezie tuberculoasă, majoritatea autorilor administrează corticosteroizi; eficienţa tratamentului este bună sau foarte bună. Unii autori recomandă şi evacuarea completă a lichidului pleural, pentru a reduce riscul apariţiei pahipleuritei şi simfizei pleurale.
Doza de corticoizi acceptată ca utilă  este de 30-40 mg/zi echivalent n prednison, administrata descrescnd cu 5 mg la 3-4 zile, pe o perioadă de 3-4 săptămni.

BIBLIOGRAFIE:

1.    LEONIDA GHERASIM – Medicină Internă, vol. I, ed. a II-a, Editura Medicală, Bucureşti, 2000, p. 503 – 514.
2.    HARRISON’S – Principii de Medicină Internă, Ed. Teora, ed a 14-a, Bucureşti, 2001, p. 1624-1635.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica