referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Preparatiile sub forma de sant

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Prepararea cavităţii se face după curăţirea mecanică a dintelui, alegerea culorii, izolarea câmpului operator şi plasarea penelor intermediare în regiunea proximală gingivală ce ajută la separarea dinţilor pentru a compensa:...

Varianta Printabila 


1 Preparaţiile sub formă de şanţ

Preparaţiile sub fomră de şanţ sunt posibilităţi terrapeutice n cariile aproximale pe dinţii laterali. Ele se ncadrează n obturaţiile fizionomice pentru clasa a II-a. Utilizarea răşinilor compozite la dinţii posteriori a crescut ca o consecinţă a dorinţei pacienţilor de a avea obturaţii fizinomice, reacţiilor de respingere a amalgamului şi datorită atitudinii profilactice moderne şi sănătăţii orale mbunătăţite, n special la pacienţii tineri.
Indicaţii:
1.    generale: pentru cavităţiile de clasa a II-a, n speciali la tineri, pacienţi motivaţi din punct de vedere profilactic, cei cu risc cariogen scăzut şi care şi menţin un standard ridicat al sănătăţii orale.
2.    locale:
•    mai mult pe premolari dect pe molari privind extensia procesului carios: sunt mai bune n managementul leziunilor mai mici dect mari, cnd forţele ocluzale lipsesc sau sunt limitate;
•    mai frecvent pentru cavităţile de clasa I dect pentru cele de clasa a II-a.
Sunt indicate şi la pacienţi care s-au dovedit n antecedentele lor a fi alergici la mercur.
n comparaţie cu amalgamul, tehnica de plasare este sensibilă, rigidă şi de durată.
Răşinile plastice necesită ca matricea să fie foarte bine conturată şi obligatoriu asociată cu o pană pentru a obţine un punct de contact acceptabil.
Cnd marginile gingivale ale cavităţii sunt localizate n cement sau dentină sau n amndoua, compozitul ferm ancorat la smalţul celorlalte margini are tendinţa să se contracte la prag cu apariţia unor „goluri” la acest nivel.

Contraindicaţii:
Dacă aceste leziuni carioase beneficiază n general de indicaţiile amintite pentru materialele fizionomice, rămn cteva contraindicaţii care, dacă nu sunt respectate vor duce la eşecul acestor restaurări:
•    imposibilitatea izolării corecte şi perfecte – sunt zone profunde, subgingivale situate n cement, greu de izolat, preparat şi restaurat.

Prepararea cavităţii. Principii generale
Prepararea cavităţii se face după curăţirea mecanică a dintelui, alegerea culorii, izolarea cmpului operator şi plasarea penelor intermediare n regiunea proximală gingivală ce ajută la separarea dinţilor pentru a compensa:
•    grosimea benzii, contribuind la realizarea unui punct de contact optim;
•    absenţa presiunii pe matrice n timpul plasării compozitului, n comparaţie cu presiunea n timpul condensării amalgamului.
Prezenţa penei n timpul preparării cavităţii este, de asemenea, un ghid pentru a preveni supraextensia planşeului gingival.
Atunci cnd leziunea carioasă este primară şi beneficiază de indicaţiile amintite pentru restaurarea cu compozite vom apela la o preparaţie convenţională bizotată. Prezenţa bizoului asigură:
•    o suprafaţă mai mare de adeziune permiţnd o condiţionare a capetelor prismelor, crescnd retenţia;
•    reduce percolarea;
•    creşte rezistenţa pereţilor şi a dintelui n general.
Avnd n vedere că prismele de smalţ sunt paralele cu pereţii cavităţii, se indică o bizotare cu o freză diamantată cu granulaţie mare, n formă de flacără, pe o lăţime de 0,5 mm şi la un unghi de 45.
Preparaţiile sub formă de „şanţ” sunt indicate n leziuni carioase situate imediat sub un punct de contact strns şi punctiform, dar deasupra marginii libere a gingiei, cu evoluţie preponderentă spre vestibular şi lingual. Accesul este realizat dinspre peretele mai subţiat de evoluţia procesului carios, cu freze sferice mici, diamantate.
Esenţial n prepararea acestor cavităţi este menţinerea pe ct posibil a peretelui opus direcţiei de acces, ca un mijloc care să se opună materialului n timpul condensării.
Pentru a creşte forma de adeziune, vom realiza acolo unde avem un acces optim o bizotare circumferenţială.
n cavităţile situate n smalţ şi/sau dentina externă, protecţia organului pulpo-dentinar este asigurată de sistemul adeziv amelo-dentinar.
Daca profunzimea creşte dar ncă nu avem loc pentru o obturaţie de bază se aplică un liner din C.G.I. tip III cu priză fotoindusă.
n cariile cu evoluţie subgingivală plasarea C.G.I. se va fece pe peretele axial şi jumătatea pulpară a pragului gingival, deoarece calităţile anticariogene ale acestuia pot oferi protecţie mpotriva carilor recurente.

1 Sunt şi situaţii favorabile cnd datorită unor motive clinice (treme, lipsa dintelui vecin, o carie extinsă pe faţa opusă a dintelui vecin) avem posibiltatea unui acces direct.
Design-ul cavităţii va fi sub formă „casetă” ale cărei caracteristici arhitecturale vor depinde de materialul de restaurare ales (răşină compozită, C.G.I., compomer sau amalgam)

Etape de lucru:
1.    Deschidera procesului carios:
•    pentru a păstra creasta marginală integră şi pentru a face economie tisulară maximă, deschidem procesul carios dinspre vestibular sau oral, realiznd o cavitate sub formă de şanţ; această situaţie terapeutică este favorizată şi de un punct de contact strns, punctifom.
•    Se lucrează cu sfere mici, diamantate, la turbină, n dreptul procesului carios de obicei dinspre lingual;
•    Daca este necesar, putem lărgi accesul pentru a face eficientă ndepărtarea dentinei infectate şi manoperele de inserare a materialului.
2.    ndepărtarea dentinei infectate:
•    eliminarea oricărei zone de dentină infectată din leziunea carioasă;
•    se apelează la instrumenete rotative, cea mai indicată fiind freza sferică din oţel sau carbură de tungsten cu răcire cu aer şi viteze mici;
•    unii clinicieni apelează astfel astăzi la dispozitivele cu LASER pentru ndepărtarea dentinei modificate.
3.    extensia preventivă:
•    n aceste cavităţi ultraconservative, punctul de contact se desfiinţează pe măsura afectării lui de procesul carios;
•    dacă acesta este localizat sub punctul de contact integru, vom acorda o mare atenţie pragului gingival ce trebuie situat n smalţ şi nu prea mult subgingival.
4.    retenţia:
•    implică realizarea formei de adeziune.
5.    rezistenţa:
•    nu ridică probleme deoarece creasta marginală este reprezentată de smalţ sprijinit pe o zonă de dentină sănătoasă, iar restauraţia nu este supusă forţelor ocluzale directe.
6.    finisarea marginilor:
•    bizotarea peraţilor este circumferenţială cavităţii acolo unde avem un acces optim;
•    se realizează cu freze flacără, diamantate.
n aceste tipuri de preparaţii sunt indicate şi sistemele SONICSYSmicro, n tratamentul precis al leziunilor incipiente acolo unde nu avem acces direct: carii aproximale la nivelul sau sub punctul de contact.
Dispozitivul restaurativ este reprezentat de Tetric-flow.




BIBLIOGRAFIE:

1.    SORIN ANDRIAN – „Tratamentul minim invaziv al cariei dentare”, Editura Princeps, Iaşi, 2002;
2.    SORIN ANDRIAN – „ Restaurări fizionomice cu materiale plastice n cariologie”, Casa de Editură Panteon, Iaşi, 2000;
3.    SORIN ANDRIAN, ŞTEFAN LĂCĂTUŞU – „Caria dentară. Protocoale şi Tehnici”, Editura Apollonia, Iaşi, 1999.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica