referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Aparatul genital mascul

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Lobulii testiculari au baza orientata spre periferie si varful spre mediastin. Cuprind 2 - 5 tubi seminiferi si endocrinocitele interstitiale. Septele testiculare sunt formate din fibre de colagen, vase si nervi. Ele se continua cu tesut conjunctiv intralobular, ce cuprinde multe fibre reticulare.La canude si sude,septele sunt groase, intimp ce la rimegatoare si felide apar subtiri, adesea incomplete...

Varianta Printabila 


1


Aparatul genital mascul

Aparatul genital mascul are in componenta sa organe esentiale sau gonadele, reprezentate de testicule, cai spermatice intratesticulcare: tubii drepti, reteaua testiculara, canalele eferente, cai sperrmatice extratesticulare: conuri eferente, epididim, canal deferent, canal ejaculator si uretra; glande annexe: glandele seminale, prostata si glandele bulbo-uretrale; organul copulator. Aparatul genital mascul produce, transportsporta spermatozoizii si sperma, pe care le depune in tractusul genital femel.
Testiculul
Reprezentand gonada masculina, testiculul este un organ hormono-dependent, mixt (exo- si endocrin), producand atat spermatozoizi, cat si hormoni sexuali. Functia spermatogenetica este modulata de hormonul foliculo-stimuant adenohipofizar, in timp ce functia endocrina este controlata de hormonul luteinizant hipofizar sau hormonul stimulator al celulelor interstitiale.
Testiculul este format dintr-un parenchim tubular si din tesut conjunctiv, care intra in alcatuirea albugineei si stromei.
Albugineea
Albugineea apare ca o capsula fibroasa, foarte rezistenta, dublata pe fata externa de portiunea viscerala a peritoneului tecii vaginale. Albugineea mentine parenchimul sub presiune, facilitand eliberarea spermatozoizilor. Albugineea este formata, in cea mai mare parte, din fibre de colagen si putine fibre elastice. La bovine, suine si ovine, albugineea cuprinde si celule musculare. Albugineea cuprinde si un strat vascular,ocupat de ramificatiila arterei si venei testiculare mari La cabaline si suine, stratul vascular este situat profund, in timp ce la canide si ovine, stratul vascular este situat superficial. De pe fata profunda, albugineea detaseaza o serie de septe conjunctive, care converg spre mediastinul testicular si impart parenchimul in 250 – 300lobuli sau loji testiculare, cu aspect piramidal.
Lobulii testiculari au baza orientata spre periferie si varful spre mediastin. Cuprind 2 - 5 tubi seminiferi si endocrinocitele interstitiale. Septele testiculare sunt formate din fibre de colagen, vase si nervi. Ele se continua cu tesut conjunctiv intralobular, ce cuprinde multe fibre reticulare.La canude si sude,septele sunt groase, intimp ce la rimegatoare si felide apar subtiri, adesea incomplete.
Tubii seminiferi
Tubii seminiferi prezinta doua potiuni: o portiune flexuoasa,lunga, sj oportiune dreapta foarte scurcomuna pentru mai multi tubi seminiferi dintr-un lobul. Portiunea dreapta deschide in reteaua testiculars, situata in mediastin. Din reteaua testiculara se desprind canalele eferente, ce parasesc testiculul, continuand cu conurile eferente, ce se deschid in canalul epididimar. Spatial dintre caile spermatice intratesticulare este ocupat de un tesut conjunctiv vascularizat, ce cuprinde endocrinocite interstitiale, care structureaza glanda interstitiala.
Structura tubului seminifer cuprinde o membrana limitanta  si un epiteliu spermatogenetic seminal.
Membrana limitanta este alcatuita din: o membrana bazala, fina, usor elastica, avand o putemica reactie PAS-pozitiva; - un s mioid, cu miofibroblasti,si un strat fibros,ce cuprinde fibre conjunctive ce intaresc membrana bazala fiind dispuse in fascicule concentrice, solidarizate intre ele prin fibre elastice. Printre benzile de fibrele conjunctive se intalnesc celule conjunctive, cu aspect endoteliform, si celule musculare netede, care prin contratia lor participa la transportul continutului tubular. Membrana bazala apare completa la suine si slab distincta la taurine.
In testiculul prepubertal, celulele peritubulare au un aspect asemanator cu fibroblastelor. La pubertate capata caracteristici ale leiocitelor, cu microfilamente de 6 - 7 mm in citoplasma. Aceste modificari ale aspectului sunt induse de hormonii hipofizari si androgeni.
Epiteliul spermatogenetic sau seminal captusete portiunea contorta a tubilor seminiferi, care are un diametni de 200 – 400 microni. Este un epiteliu monostratificat in perioada de la fatare pana la pubertate Si la climacterium, devenind pluristratificat, polimorf, la maturitate. Epiteliul seminal contine doua tipuri ceiulare: celule de sustinere - Sertoli si celulele liniei seminale, aflate in diverse stadii de evolutie.
- Celulele de sustinere sunt cele mai numeroase celule ale epiteliului semiŽnal la animalele impubere, in testiculul ectopic si in testiculul senil.
Celulele de sustinere provin din celulele de sustinere nediferentiate ale gonadei prepubertale. Celulele nediferentiate contin o mare cantitate de reticul endoplasmic rugos, se divid intens si produc un hormon antiparamezonefrotic, care este o glicoproteina, ce inhiba, la mascul, dezvoltarea tractusului genital femel. In perioada pubertatii se reduce capacitatea de diviziune si are loc diferentierea celulelor de sustinere.
 
Celulele de sustinere adulte sunt piramidale inalte, cu contur neregulat, dispuse pe un singur rand, cu baza pe membrana bazala si polul apical spre lumenul tubului. Pe o sectiune transversala se observa 25 - 30 de celule de sustinere pentru un tub seminifer, De pe fetele celulelor de sustinere se detaseaza expansiuni care umplu spatiile dintre celulele spermatogenetice.
Nucleul celulelor de sustinere apare polimorf (sferoidal, oval, piriform), dispus in zona bazala. Adesea, nucleul prezinta invaginajii profunde, iar nucleolul apare mare. La animalele domestice, celulele de sustinere contin incluziuni( lipide si glicogen, colesterol, acid ascorbic, pigment), mitocondrii, rnicrofilaŽmente, mitocondrii,microfilamente, microtubuli, lizozomi, un abundent reticul endoplasmic neted si putin reticul endoplasmic rugos.Glicogenul si lipidele manifesta variajii cantitative in raport cu spermatogeneza sau cu starile patologice. La polul apical sunt prezente numeroase invaginari, recesusuri adanci si neregulate, in care sunt localizate spermatidele si spermatozoizii.
Intre fetele laterale ale celulelor de sustinere ale celulelor invecinate se stabilesc jonctiuni intercelulare complexe, impermeabile; care realizeaza doua compartimente functionale in peretele tubului seminifer: un compartiment bazal si un compartiment apical. Com-partimentul bazal, dispus periferic, intre jonctiunile stranse si membrana bazala, contine spermatogoniile si spermatocite tinere. Aici se produce diviziunea spematogoniilor si reinoirea celulelor stem. Jonctiunile impermeabile formeaza o bariera de difuzie, prin care au loc schimburi de substante. Compartimentul apical sau adluminal este cuprins intre jonctiunile stranse si marginea apicala, cuprinzand diferite categorii de celule spermatogenetice. Spermatocitele tinere sjnt eliberate din compartimentul bazal prin desfacerea fiziologica a jonctiunilor stranse, care se inchid la loc, ca un fermoar.
Celulele de sustinere indeplinesc functii nutritive, de protectie si suport mecanic. Ele pot fagocita spermatozoizii involuati sau resturile celulare din timpul spermatogenezei. Datorita microfilamentelor din citoplasma, celulele de susJinerJ so pot contracta si elibera spermatozoizii. Totodata, celulele de sustinere mediaza actiunea FSH-ului asupra celulelor spermatogenetice, sincronizand fazele spermatogenezei; produc o proteina androgena si lichid seminal intratubular ce contine potasiu, inozitol, transferina si inhibina. Inhibina produsa de celulele Sertoli este resorbita din lichidul seminal in canalele eferente si la origine canalului epididimar. Daca ajunge in sange, exercita o actjune de feed-back negativ asupra secretiei de FSH hipofizar. in situatii fiziologice, celulele Sertoli indeplinesc si reduse functii steroidogenice, dar In cazul unor tumori sertoliene ele produc o cantitate mare de estrogeni, determinand o feminizare a masculilor.
Celulele de sustinere sunt foarte rezistente la actiunea bacteriilor, toxinelor si razelor x.

 
Celulele spermatogonice sunt dispuse pe mai multe randuri pe membrana bazala, aflandu-se intr-o continua evolutie. Exista patru tipuri de celule spermatogenice: spermatogonii, spermatocite, spermatide  spermatozoizi. Spermatogeneza se desfasoara in doua etape: spermatocitogeneza ce cuprinde fazele de evolutie a spermatogoniilor, pana la aparitia spermatidelor spermiogeneza, ce corespunde transformarii spermatideior in spermatozoizi.
Spermatogoniile provin din gonocitele testiclului fetal
Ele sunt dispuse adiacent membranei limitante. Sunt celule mici ,
poliedrice sau sferice, cu un nucleu mare, eucromatic, cu un nucleol
cu pozitie excentrica. Citoplasma este putin abundenta, cu numeroase mitocondrii si complex Golgi juxtanuclear. In functie de aspectul nucleului se deoscbesc trei  tipuri de spermatogonii: A, intermediar si B. La toate mamiferele, spermatogoniile parcurg o perioada de multiplicare cu un numar de diviziuni mitotice ce difera de la specie la alta.    
Spermatogoniile de tip Asau prafoase reprezinta celulele stem pentru linia seminala. Ele au cromatina nucleara, cu aspect  pulverulent. Se divid mitotic, ecuational, generand o spermatogonie de tip A, ce va indeplini in continuare rolul de celula stem pentru linia seminala si spermatogonie intermediara. Spermatogonia fiica,A, ramane inactiva pana cand spermatogonia intemiediara evolueaza,devenind spermatocita primara. In acest moment se divide mitotic, rezultand o noua spermatogonie A (stem) si o noua spermatogonie intermediara, asigurandu-se aprovizionarea liniei spermatogenice cu spermatogoni A.
Spermatogonia intermediara este o celula ovala  un nucleu ovala,  cromatina periferica, cu 2 sau 3 nucleoli. Prin diviziiune da nastere la  spermatogonii B.
Spermatogonia de tip B este o celula sferoida mica.Prezinta un nucleu oval, cu cromatinacrustoasa.Prin mitoza ecuationala genereaza spermaticitele primare.
La taurine, spermatogoniile parcurg in total sase diviziuni mitotice, din care spermatigoniile A trei diviziuni, spermatogonia I o diviziune si spermatogonia B doua diviziuni.
Spermatocitele sunt de doua tipuri: primare si secundare.
Spermatocitele primare sunt cele mai mari cellule ale linieiseminale.Se dispun in 2-3 randuri, ocupand o pozitie mai centrala in peretele tubului seminifer.Sunt sferice sau ovalare, cu un nucleu avand cromatina reticulara.La taurine au o viata mai lunga de circa 16 zile.Citoplasmaeste bogata in mitocondrii, contine numeroase incluzii, iar complexul Golgi este evident.
Spermatocitele secundare sunt celule mici ,haploide.Se formeaza din spermatocitele primare prinmeioza, fiind dispuse prin mai multe randuri spre lumenul tubului seminifer.Au un nucleu ovalar central, cu cromatina pulverulenta. Citoplasma este redusa, slab bazofila.Au o viata scurta, intrand imediat in a doua diviziune meiotica pentru a forma spermatidele.
Spermatidele sunt mai mici decat spermatocitele secundare si ocupa o pozitie mai centrala, fiind situata in infundaturile membranelor polului apical al celulelor de sustinere. Se dispun in 2-3 randuri spre lumenul tubului.In timpul maturarii lor sunt inconjurate de expansiuni ale celulelor de sustinere. Au un nucleu ovalar, situat central.Citoplasma este bazofila, cu un complex Golgi evident si numeroase mitocondri granulare.Nu s edivid ci se transforma direct in spermatozoizi suferind o serie modificari morfologice-spermiogeneza.
Spermiogeneza – modificari ce intereseaza nucleul, complexul Golgi, centrul celular, mitocondriile, putand fi incadrate in patru faze:Golgi,cap,acrosomala si de maturare. Nucleul devine o masa omogena, densa.Nucleul se formeaza si dispare.Nucleul isi micsoreaza volumul, se alungeste si se polarizeaza spre periferia celulei.Complexul Golgi prezinta numeroase granule care prin fuzionare dau nastere unei macrovezicule, numita vezicula acrosomala, care se aplica pe polul anterior al nucleului.Membranele veziculei acrosomale formeaza capusorul cefalic , care se prezinta ca o membrana ce creste in jurul acrosomului si acopera necleul pana la nivelul ecuatorului. Dupa realizarea acrosomului, complexul Golgi devine o formatiune reziduala.
Glanda interstitiala

    Glanda interstitiala atesticulului este formata din cordoane de endocrinocite interstitiale sau celule Leyding, dispuse in spatiile conjunctive dintre tubii seminiferi, in apropierea capilarelor sanguine, impreuna cu fibrocite, macrofage si capilare limfatice.Este o glanda endocrina de tip difuz.
    Vascularizatia testiculului este asigurata se aretera testiculara mare , care are un traiect extrem de sinuos in cordonul testicular, emitand ramuri nutritive si pentru epididim.Emit ramuri pentru mediastin si septele conjunctive interlobulare, generand, in final retele capilare in jurul tubilor seminiferi si la periferia grupelor de endocrinocite interstitiale.Venele sunt satelite arterelor si formeaza la aorigine cordonul spermatic plexul pampiniform.Plexul pampiniform este format din retele venoase interconectate, ce inconjoara complet sinuaozitatile arterei testiculare, intervenind in termoreglare  si transferul de steroizi de la vene la artere.

    TESTICULUL LA MAMIFERE SI PASARI
 
La mamifere, testiculul este format din parenchim tubular si din tesut conjunctiv care intra in componenta albigineei si a stromei.La pasari, testiculul prezinta o albuginee elastica, foarte fina care nu emite septe, astfel ni se delimiteaza lobuli. Nu exista mediastin testicular. Iar plexul pampiniform este absent.Tubi seminiferi se anastomozeaza intre ei.Epiteliul seminal cuprinde celule de sustinere si celule linie seminale.spermatogeneza dureaza mult mai putin decat la mamifere.
Caile spermatice
Caile spermatice sunt conducte organice prin care se elimina spermatozoizii,fiind reprezentate de cai spermatice intratesticulare si cai spermatice extratesticulare.
Tubii dreptii
Se formeaza prin confluarea tubilor seminiferi contorti din fiecare lobul.Fac legatura intre tubi seminiferi contorti si reteaua testiculara.La armasar si vier exista o serie de tubi drepti lungi, care jonctioneaza tubii seminiferi contorti periferici cu reteaua testiculara.Segmentul terminal al tubilor seminiferi contorti este captusit cu celule de sustinere modificate, care proemina in lumenul tubilor drepti, realizand o valva ce previne refluxul fluidului din reteaua testiculara in tubii seminiferi contorti.
Tubii drepti sunt captusiti de un epiteliu monostratificat pavimentos sau columnar.Acest epiteliu contine numeroase macrofage si limfocite,fiind capabile sa fagociteze spermatozoizii.La taurine epiteliu apare simplu cubic in portiunea proximala si simplu columnar in portiunea distala.La pasarii, tubii drepti sunt foarte scurti si se deschid in reteaua testiculara in cca sase puncte.Isi pierd capacitatea se spermatogeneza, avand epiteliu format din celule de sustinere.
Reteaua testiculara
Se formeaza prin anastomozarea tubilor drepti.La mamifere are aspectul unei retele neregulatede canale.La taurine reteaua testiculara poate fi captusita de un epiteliu bistratificat cubic.La suine, pe marginea apicala a celulelor ce delimiteaza lumenul, se observa expansiuni veziculare ce semnifica o activitate secretorie apocrina.
    Reteaua testiculara produce o secretie lichida ce difera in compozitie fata de lichidul din tubii seminiferi,fata de limfa testiculara si fata de plasma sanguina.La ovine, se poroduc aprox.40 ml de lichid pe zi, care este resorbit in cea mai mare parte, la nivelul capului epididimulul.La pasari domestice, reteaua testiculara este formata dintr-o retea de canale neregulate, incluse intr-un tesut conjunctiv fibros, pe marginea dorsala a testiculul, in veciatatea epididimului.La unele specii de  pasari salbatice, reteaua testiculara este absenta.
    
    Canale eferente si epididimul
Sunt o serie de canale intratesticulare, cu origine in reteaua tesciculara.Ele se continua extra testicular cu conurile eferente, canale flexuase, ce se deschid in canalul epididimar.Exista intre 8-25 de canale si conuri eferente.Conurile eferente reprezinta lobulii epididimului, delimitati intre ei prin septe conjunctive.canalele si conurile eferente prezinta un epiteliu simplu columnar, ce cuprinde: celule secretoare columnare, celule columnare ciliate si celule bazale.
La pasari, canalele eferente lipsesc la extremitate craniala a epididimului.In rest, sunt numeroase, sinuase si anastomozate.Au un calibru mare,dar dupa un scurt traiect se deschid prin canicule de jonctiune in conductul epididimar.Ele sunt delimitate de un epiteliu pseudostratificat columnar, ciliat,cu celule secretorii.Celulele ciliate lipsesc in caniculele de jonctiune.
    Epididimul este un organ atasat testiculului, in a carei alcatuire intra;- -seroasa, ce provone din seroasa viscerala a pungilor testiculare;
-    o albuginee, ce se continua cu ligamentul epididimo-testicular si emit septe care despart lobulii epididimului:
-    canalul epidimar


1 Canalul epididimar are peretele format dintr-un epiteliu pseudostratificat columnar cu stereocili, sprijinit pe o membrana bazala, sub care se gaseste o cantitate redusa de tesut conjunctiv.
Urmeaza o tunica fibromusculara cu celule musculare netede, dispuse circular mai numeroasa spre coada epididimului.

Canalul deferent
    Canalul deferent continua canalul epididimar, avand lumenul ingust si peretele gros, format din mucoasa. Musculoasa si seroasa sau adventice.Prezinta o portiune initiala localizata in cordonul spermatic si o portiune abdomino-pelviana, situata intr-o plica peritonela.La cabaline si rumegatoare , canalele deferente conflueaza prin extremitatea  sau caudala cu canalul gandei veziculare, in timp ce la suine aceasta confuare nu are loc.La canide, canalul deferent se deschide direct in in uretra, gandele veziculare fiind absente.Mucoasa canalului prezinta un epiteliu pseudostratificat columnar, care poate deveni simplu columnar la extremitatea terminala
    Portiunea terminala  a canalului deferent contine glande tubuloalveolare, simple ramificate, prezentand un aspect de ampula, la armasar, arumegatoare si canide. Ampula canalului deferent este absenta la suine si felide.Glandele tubuloalveolare ocupa intreg corionul la cabaline si rumegatoare, fiind inconjurat de fibre musculare netede. La canide si cervidee, glandele sunt inconjurate deun tesut conjunctiv, lipsit de fibre musculare netede.Glandele sunt absente la feline si slab dezvoltate la suide.
    La pasari, canalele deferente prezinta, la limita cu canalul epididimar, mici grupe de celule care formeaza glande intraepiteliale.Aceste celile au citoplasma mai clara, mai vacuolara decat a celorlalte celule.Spre ele se orienteaza capul spermatozoizilor invecinati.
    La ordinul  paseriformelor, extremitatea caudala a canalului deferend prezinta puternice sinuozitati care formeaza “ glomul seminal”.

    Canalul ejaculator
    Canalul ejaculator prezinta o structura asemanatoare  cu peretele ampulei canalului deferent.Epiteliu apare pseudostratificat, cu celule columnare secretoare si celule bazale, devenind epiteliu de tranzitie continuandu-se cu epiteliu uretrei.

    Uretra
Uretra masculina indeplineste un rol de conduct comun uro-genital, cu peretele format din mucoasa si musculara.Prezinta o portiune prostatica, o portiune membranoasa si o portiune spongioasa sau peniana.
Mucoasa uretrei apare cutata longitudinal, prezentand cute ce se sterg in timpul erectiei si mictiunii.
Epiteliul mucoasei uretrale, predominant de tip tranzitional, prezinta si zone de dimensiuni variate, cu aspect de epiteliu simplu columnar, pseudostratificat columnar sau cuboidal.corionul are propietati erectile, datorita prezentei, la carnivore si ungulate, a unui strat vascular, cu aspect areolat.
Uretra peniana Intra in alcatuirea organului copulator mascul.Are peretele format din mucoasa, strat vascular si musculara.
Mucoasa prezinta un epiteliu pseudostratificat columnar, ce devine stratificat pavimentos la nivelul meatului urinar.Corionul contine un tesut conjunctiv lax, cu formatiuni limfoide- la taurine.La cabaline si suine sunt prezente glande uretrale mucoase si infundaturi lacunare ale epiteliului, cu rol secretor.
Stratul vascular este reprezentat de tesutul spongios, ce cuprinde areole mici, delimitate de trabecule conjunctive ce contin fibre elastice si rare fibre musculare netede. Stratul spongios este delimitat, la exterior, de o tunica,fina, albugineea,formata din tesut conjunctiv dens si fibre musculare netede, dispuse circular.La rumegatoare si cabaline, portiunea terminala a uretrei se prelungeste la nivelul glandului cu un proces uretral evident la armasar, berbec, tap si cerb, dar redus la taurine.Areola corpului spongios apare mai mare la cabaline dacat la taurine.

Penisul
Reprezinta organul copulator, cuprinzand in structura sa: uretra extrapelviana, formatiuni erectile, musculare, vasculare si nervoase.
 Corpii cavernosi in numar de doi, separati intre ei printr-un sept perforat si delimitati de un tesut conjunctiv dens ce formeaza albugineea, sunt situati pe fata dorsala a uretrei spongioasa.
La cabaline, penisul este de tip vascular, cu mult tesut cavernos. La rumegatoare si suine, penisul este de tip fibroelestic, avand caverne mici si mult tesut conjunctiv.La carnivore, penisul are un  aspect intermediar intre cel vascular si cel fibroelestic.
Corpul spongios, inconjoara uretra peniana, fiind delimitat de o albuginee mai subtire, ce cuprinde pe fata interna fibre musculare netede, dispuse circular.lacunele sanguine au dimensiuni mai mici, fiind despartite intre ele de trabecule conjunctive fine, ce contin rare celule musculare netede si rare fibre de colagen.La extremitate libera a penisului, corpul cavernos formeaza glandul penian, foarte bogat inervat.
Glandul penian apare foarte dezvoltat la cabaline si canide, fiind delimitat de o albuginee bogata in  fibre elastice si acoperita de un epiteeliu stratificat pavimentos, ce aprtine cutisului glandular. La canide, glandul penian inveleste osul penian, prezentand;- o portiune mai dilatata, bulbul glandului: si o portiune mai cilindrica, dispusa cranial de bulb.
In cazul penisului fibroelastic, erectia produce o crestere in lungime a penisului.La inceputul erectiei, celulele musculare netede din structuraarterelor helicine se relaxeaza, permitand o crestere a volumului sangelui din lacunele corpilor cavernosi.Lacunele se dilata si comprima venele locale, blocand drenarea sangelui, incat toate lacunele corpilor cavernosi si spongiosi se umplu cu sange, conferind turgescenta si cresterea in volum a penisului.
Detumescenta este produsa de contractia leocitelordin peretii arterlor helicine, ce genereaza o descrestere  a afuxului sanguin. Contractia celulelor musculare din albuginee si trabeculele formatiunilor erectile determina revenirea penisului la starea flasca, de repaus.
La rumegatoare si suine, muschiul retractor al penisului joaca un rol important in retragerea penisului in preput. La catele in timpul montei, muschiul constrictor vestibular comprima venele care dreneaza sangele din glandul penian, incat tubul glandular se dilata evident, facand imposibila o decuplare repida a partenerilor in timpul montei.

Preputul
Este format din tegumentul care acopera portiunea libera si gandul penian, prezentan o portiune externa, ce se continua la nivelul orificiului preputial cu portiune interna. Portiunea interna a tegumentului se resfrange la nivelul fornixului preputial, continuandu-se cu tegumentul penian, ce se aplica strans pe gandul penian.
Portiunea externa a tegumentului preputial are o structura tipica cutisului, cu numeroase glande sebacee. La rumegatoare si suine la nivelul orificiului preputial sunt prezenti peri lungi.
La canide, tegumentul intern si cutisul glandular cuprinde noduli limfatici solitari. La suine, limfonodulii se gasesc numai in tegumentul intern. La felide, cutisul glandular prezinta numeroase papile keratinizate.
La suine, este un prezent un diverticul preputial bilobat, cu un epiteliu cornificat,dispus dorsal.celulele epiteliale descuamate si resturile de urina se acumuleaza in acest diverticul, formand o colectie, smegma preputiala, cu miros specific.

Organul copulator la pasari

Masculi pasarilor prezinta o papila copulatoare sau Phallus, la structura careia participa un complex de formatiuni din componenta peretelui cloacal. Fiecare canl deferent se continua cu un canal ejaculator.Canalele ejaculatoare au in peretii lor numeroase artere si vene sinuarse, precum si sinusuri vasculare subepiteliale, care structureaza corpi vasculari erectili, dispusi in straturile profunde ale mucoasei.Epiteliu apare pseudostratificat columnar.
In asociere cu formatiunile erectile ale canalelor ejaculatoare, exista si alti corpi vasculari erectili, dispusi pe fata dorsala a urodeumului. Pe podeaua proctodermului, in apropiera orificiilor ejaculatoare, se gaseste un corp phalicmedian, flancat de doi corpi phalici laterali, astfel incat se delimiteaza un jgheab acoperit cu mucoasa. Caudal de corpii phalici, mucoasa formeaza o pereche de cute, bogate in formatiuni limfatice, numite cute limfatice. Corpii phalici si cutele limfatice sunt formatiuni erectile, bogate in spatii limfatice si sanguine.Tumescenta  si erectia acestor formatiuni se realizeaza prin umplrerea lor cu un lichid, asemanator limfei, produs de corpii vesculari paraclocal. Corpii paraclocali sunt structuri vasculare situate intre peretii cloacei si ai abdomenului,irigati de artera si vena pudenta interna. O serie de vase colectoare, captusite de endoteliu si interpuse intre capilarele corpilor vesculari, preiau si transporta lichidul limfoid la corpii phalici si cutele limfatice.
Corpii phalici sunt acoperiti de un endoteliu stratificat pavimentos, sub care se gasesc fibre musculare striate. Sperma, eliminata prin orificiile ejaculatoare, ajung in santul median al phalusului, care se aplica pe  orificiul oviductului, in timpul imperecherii.

Glandele genitale accesorii
Sau glandele anexe ale apratului genital mascul sunt reprezentate de glandele ampulelor canalelor deferente, glande veziculare, prostata si glandele bulbouretrale.
La carnivore lipsesc glandele vrziculare, iar la canide sunt absente si glandele bulbouretrale. Glandele genitale accesorii sunt organe endocrinodependente, influentate de hormonii hipofizari si testiculari. Pasarile nu prezinta glande genitale anexe.

Glandele veziculare
Glandele veziculare sau seminala sunt glande pereche, cu peretele alcatuit din trei tunici; mucoasa, musculara si adventice sau seroasa. Aspectul vezicular este carecteristic hominidelor si ecvinelor, specii la care sunt denumite vezicule seminale. La rumegatoare si suine au o structura gandulara compacta, de unde denumirea de glande veziculare.
La suine, glandele veziculare au un lumen central, tubular, lung, o musculara subtire, iar septele interlobulare contin putine celule musculare netede. La taurine, glandele veziculare sunt compacte, lobulate. Canalele secretorii intralobulare se deschid in canale intralobulare, usor sinuase, care la randul lor se deschid in conductul principal ce prezinta un epiteliu bistratificat.
Secretia glandelor veziculare are aspect gelatinos si ocupa 25-30% din volumul total al ajaculatului la taurine, 10-30% la suine, 7-8% la aovine si cervidee.Este bogat in fructoza, care serveste ca sursa de energie pentru spermatozoizi.

Glanda prostata
Cuprinde un numar variabil de galnde tubuloalveolare, derivate din epiteliu uretrei pelvine. Prezinta doua portiuni distincte: o portiune compacta sau externa si o portiune diseminala sau interna.
Portiune acompacta este alcatuita din capsula si parenchim. Capsula este de natura musculo-fibroasa, cuprinde tesut conjunctiv si fibre musculare netede.Capsula emite o serie de septe conjunctivo-muscular, ce formeaza stroma si imparte parenchimul in lobuli, foarte bine circumscrisi la canide.
Prenchimul este structura dupa tipul tubuloalveolar compus.Alveolele, canalele secretorii si conductele intralobulare sunt captusite de un epiteliu simplu cubic sau columnar. Alveolele prostatei sunt cavitati ovoide, cu lumen mare, neregulat, datorita prezentei a numerosi pinteni intralumenali.Epiteliu alveolar este simplu columnar, format din celule columnare secretorii si celule bazale.
La carnivore, portiunea compacta a prostatei apare foarte dezvoltata si formata din doi lobi distincti, ce inconjioara complet uretra ;a canide si numai partial la felide.portiune diseminata cuprinde putini lobuli glandulari la canide. La cabaline este prezenta numai portiunea compacta a prostatei. Capsula, trabeculele si tesutul conjunctiv dintre canale, tubi si alvelole sunt bogate in celule musculare striate. La taurine, portiunea externa compacta apare redusa, putand lipsi la rumegatoarele mici.La ovine portiunea diseminata are forma literei V, lipsind la nivelul liniei medioventrale.
Participarea prostatei la volumul total al ejaculatului variaza dupa o specie, fiind de 4-6% la rumegatoare, 25-30% la cabaline; 35-60% la suine.Secretia prostatei neutralizeaza reactia plasmei seminale, care devine acida datorita cumularii de CO2 si acidului lactic.Totodata, declanseaza miscarile active ale spermatozoizilor din ejaculat.

Glandele bulbouretrale
Sunt glande pereche, dispuse dorso lateral fata de bulbii corpilor spongiosi. Sunt glande tubulare compuse la suine, felide,cervidee; si tubuloalveolare la cabaline, taurine si ovine.
Glandele bulbouretrale sunt delimitate de o capsula fibroelestica ce contine o cantitate variabila de fibre musculare striate. De la nivelul capsulei se detaseaza trabecule conjunctive ce contin leiocite si fibre musculare striate. Trabeculele imparte glanda in lobuli.
La felide, glandele bulbouretrale cuprinde cate un canal intragandularspatios, in care se deschide mai multe canale scurte si inguste, ramificate in tubi secretori. Suprafata de secretie este mult amplificata printr-un sistem de canalicule intercelulare.
La suine, glandele bulbouretrale apar exceptional de dezvoltate, dar cu putine leiocite in interstitiu.
Glandele bulbouretrale produc o secretie mucoproteica ce este eliminata la inceputul ejacularii, servind la neutralizarea si lubrefierea lumenului uretral si vaginului. La felide, secretia este mucoasa si contine glicogen care poate fi o sursa de fructoza pentru spermatozoizi in absenta glandelor veziculare. La suine, secretia este exclusiv mucoasa, bogata in acid sialic, participand cu 15-30% din volumul ejaculatului.
Secretia glandelor bulbouretrale este implicta in ocluzia cervixului pentru a preveni pierderea spermatozoizilor.
Tulburari de dezvoltare
Testiculul poate prezenta anomalii de dezvoltare si de pozitie.Ca tulburari de dezvoltare:- anorhismul-absenta testiculului; sinorhismul – fuziunea celor doua testicule: hipoplazia si atrofia congenitala a unui testicul. Ca topografie viciata apare criptorhidia sau ectopia.
La nivelul penisului pot apare ca tulburarii de dezvoltare : epispadiasul- cand uretra se deschide pe fata dorsala a penisului; hipospadiasul( balanic, penian, scrotal sau perianal)- cand uretra de deschide pe fata ventrala a penisului, datorita resorbtiei defectoase a lamei urogenitale; fimoza congenitala.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica