referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Relatii publice in marketing

Categoria: Referat Marketing

Descriere:

- Organizarea de lobby-uri. Funcţia de PR poate ajuta o firmă în negocierea cu reprezentanţii guvernului. De exemplu, industria berii are organizatori de lobby care monitorizează legislaţia de domeniu, supraveghind legile care ar putea restrânge publicitatea berii şi a vinului...

Varianta Printabila 


1 Relatiile Publice si Marketingul


Oricine a corectat ortografia unui memoriu sau a chestionat intuiţia unui reporter de ziar, nseamnă că a redactat. Dacă aţi compus o scrisoare sau un e-mail, aţi scris. Dacă aţi expus ideile scrise n cadrul unei comunicări, aţi iniţiat un grad de relaţionare si treptat veţi avea o legatură permanentă cu limbajul şi o dorinţă fierbinte de a comunica eficient şi efectiv idei oamenilor. Dacă va regăsiţi ca persoană interactivă n domeniul relaţionării umane, inseamnă că desfăşuraţi o activitate de Relaţii Publice.
Lucrarea de faţă propune o anumită focalizare pe rolul şi importanţa domeniului de Relaţii Publice, privit  ntr-o oarecare masură din punct de vedere economic, si legătura esenţială a acestui domeniu cu unul dintre terminalele sale si anume piaţa, deasemenea cunoscut si sub numele de “marketing”.
Specialiştii susţin că relaţiile publice au devenit pe neaşteptate cea mai puternică disciplină pusă n slujba marketingului. Ei acordă n continuare un rol important publicităţii, nsă doar ca mecanism de susţinere a mărcilor si produselor deja existente pe piaţă si nu de lansare a altora noi, imaginea acestora putnd fi construită mult mai eficient prin intermediul relaţiilor publice.
Al Rise si Laura Rise fac unele afirmaţii n cartea lor  The Fall of Advertising and Rise of PR, care sunt departe de a binedispune industria de publicitate. Autorii spun că publicitatea se indreaptă spre o nouă perioadă de declin n favoarea PR-ului. Nu nsa toţi profesioniştii n relaţii publice sunt de acord cu Ries, unii dintre aceştia afirmnd că volumul The Fall of Advertising and Rise of PR este o generalizare care exacerbează rolul relaţiilor publice n comunicarea de marcă si ridică un conflict
ntre publicitate si PR care nu există de fapt. Iată cteva principalele obiective si mecanisme ale PR-ului.

Public Relations

Funcţia PR ntr-o firmă , de obicei manevrată de o agenţie din exteriorul companiei, este pregătită să angajeze eforturi pentru construirea unei imagini publice puternic pozitive şi pentru a se descurca cu orice posibil eveniment negativ care ar afecta imaginea firmei. n afară de  indiciile principale n realizarea unei imagini publice şi constituenţii săi, putem identifica 6 obiective primare pentru PR:
    Promovarea bunăvoinţei. Există o funcţie de construire a imaginii de relaţii publice. Evenimentele din industrie şi activităţile comunitare care sunt reflectate favorabil ntr-o firmă sunt scoase n evidenţă corespunzător.
    Promovarea unui produs sau a unui serviciu. Comunicatele de presă sau evenimentele care cresc media de cunoscători ai acţiunilor firmei pot fi accentuate prin PR. Firmele mari eliberează comunicate de presă ori de cte ori noi produse sunt vandabile.
    Pregătirea comunicării interne. Răspndirea de informaţii şi corectarea/ndreptarea acţiunilor de dezinformare n cadrul unei firme pot reduce impactul zvonurilor şi pot creşte sprijinul angajaţilor. Pentru evenimente ca reducerea de forţe de muncă sau fuziunea de firme, comunicarea internă poate face multe pentru a alunga zvonurile ce circulă printre angajaţii   firmei sau n comunitatea locală.
    Contracararea publicităţii negative. Aceasta este funcţia de controlare a eşecurilor PR. Nu se ncearcă muşamalizarea evenimentelor negative, ci mai degrabă prevenirea publicităţii nocive pentru imaginea publică a unei firme.
    Organizarea de lobby-uri. Funcţia de PR poate ajuta o firmă n negocierea cu reprezentanţii guvernului. De exemplu, industria berii are organizatori de lobby care monitorizează legislaţia de domeniu, supraveghind legile care ar putea restrnge publicitatea berii şi a vinului.
    Oferirea de sfaturi. Echipele de manageri ajută la luarea deciziilor privind poziţiile ce trebuie adoptate n faţa publicului, pregătesc angajaţii pentru apariţia n public şi ajută conducerea să anticipeze reacţiile publice – toate acestea sunt de parte a funcţiei de oferire a sfaturilor.

Există cteva mijloace prin care o firmă poate folosi benefic PR şi poate convinge cu metodele mai sus prezentate. Scopul este de a se cştiga ct mai mult control asupra pieţii. O firmă poate să-şi integreze efortul de PR cu alte comunicări de marketing prin folosirea următoarelor metode:

    Comunicatele de presa. Avnd un dosar sau o informatie care este un bun subiect de ştiri, pune firma n poziţia de a profita de avantajul spaţiului liber n presă. Comunicatele de presă avantajează firma n sensul că i oferă posibilitatea creării de  publicitate pozitivă prin intermediul mass-mediei. Iată cteva idei pentru un bun sistem de relaţii publice: produse noi, noi descoperiri ştiinţifice, personal nou, facilităţi noi, practici inovatoare privind corporaţia, aşa cum ar fi economia de energie sau programele cu beneficii pentru angajaţi., ntuniri anuale ale acţionarilor, servicii caritabile pentru comunitate.
Singurul risc pe care l au aceste comunicate de presă este acela că firma nu are certitudinea că subiectul respectiv va apărea n presă. De asemenea, ştirile care apar n mass-media se interpretează liber, ceea ce le-ar putea  denatura nţelesul iniţial.

    Povestirile. O firmă nu poate scrie o povestire sau un articol pentru presa scrisă şi nu poate realiza un reportaj pentru televiziune, dar poate invita jurnaliştiii să realizeze o poveste n exclusivitate despre evenimentul pe care firma l consideră extrem de important. O astfel de poveste avantajează firma mai mult dect un comunicat  de presă n sensul că este mult mai uşor de controlat.

    Scrisorile de informare. Publicaţiile interne, cum sunt scrisorile de informare, pot mprăştia informaţiile pozitive  despre o firmă printre angajaţii săi. Ca membrii ai comunităţii, angajaţii se mndresc de realizările firmei. Scrisorile de informare pot fi distribuite şi membrilor  importanţi ai comunităţii, aşa cum sunt oficialii guvernamentali, Camera de Comerţ, sau Biroul de Turism. Distribuitorii se bucură deseori atunci cnd citesc despre un client important, aşa că scrisorile de informare pot fi expediate şi acestui grup.

    Interviurile si conferintele de presa. Interviurile şi conferinţele de presă pot scoate n evidenţă utilitatea PR. De cele mai multe ori, interviurile şi conferinţele de presă sunt autorizate n cazuri de criză, dar firmele au avut deseori conferinţe de presă de succes, prin care anunţau descoperiri ştiinţifice importante, sau care explicau detaliile unei expansiuni a corporaţiei. Conferinţele de presă au un aer de importanţă  şi credibilitate pentru că folosesc mijloacele mass-media pentru a prezenta informaţiile privind corporaţia.


    Evenimentele sponsorizate. Evenimentele sponsorizate au fost considerate ca o formă importantă de PR. O firmă se poate implica n evenimentele comunitare prin sponsorizări. Strngerile de fonduri pentru tot felul de organizaţii nonprofit oferă o imagine pozitivă firmelor.

    Publicitatea.Publicitatea este expunerea gratuită n mass-media a activităţilor firmei sau a produselor şi serviciilor acesteia. Publicitatea intră n atribuţiile PR  dar, cu excepţia comunicatelor de presă, nu poate fi controlată ca alte metode folosite de departamentul de PR. Un avantaj major al publicităţii, dacă informaţia este pozitivă , este că este credibilă. Publicitatea a “purtat” adevărate poveşti ale subiectelor n televiziune şi radio, n ziare şi n  reviste, oferind un aer de credibilitate n contextul credibilităţii mijloacelor mass-media. Organizaţiile non profit se folosesc deseori de publicitate sub forma unor povestiri de informare şi cştigă interesul public la preţuri de nimic sau uneori chiar şi gratis.

Binenţeles odată cunoscute mijloacele, ele trebuie si puse n practică. ntruct construcţia renumelui si a relaţiei cu diversele comunităţi este n fapt esenţa activităţii de PR, tema fierbinte ramne, totuşi, cum se poate măsura eficienţa?
    Eficienţa campaniilor de PR este un subiect fierbinte n lumea relaţiilor publice de oricare parte a baricadei te-ai afla: fie realizator, fie consumator al acestui tip de activitate. Sunt acceptate unanim afirmaţiile următoare: o marcă include n valoarea sa si renumele; o companie valorează n ochii investitorilor diferit faţă de detaliile strict contabile; ncrederea, relaţia unei organizaţii cu mediul n care şi desfăşoară activitatea, este o construcţie complexă si nu este simplu de cuantificat. ntruct construcţia renumelui si a relaţiei cu diversele comunitaţi este n fapt esenţa activitaţii de PR,
tema fierbinte ramne, totuşi, cum se poate măsura eficienţa?
Un prim pas n realizarea unei evaluări este stabilirea precisă a obiectivelor si a relaţiei dintre scop, instrumentele utilizate si ţintele lor. Faţă de acestea se poate obţine o prima cheie de control. La acest moment, n practică, aceasta este cea mai comună formă de evaluare. De aceea, o dată cu preluarea detaliilor dintr-un brief agenţiile de PR sunt extrem de atente la definirea temelor realizabile prin intermediul diferitelor instrumente.
Pentru elaborarea strategiei si integrarea tuturor elementelor este, de asemenea, necesară utilizarea studiilor de piaţă specifice. n paralel cu acestea, studiile de evaluare a tendinţelor si de benchmarking sunt de asemenea utile, fiind un instrument de măsură si coordonare cu situaţia generală a pieţei si a competitorilor. n final, se obţine astfel un audit complex al procesului de comunicare si al percepţiei asupra organizaţiei, de la care se poate construi drumul către obiectivele stabilite. Analiştii si practicienii domeniului pledează pentru acest instrument, ca fiind absolut
indispensabil: cercetarea complexă ante si, evident, post campanie. In acelaşi timp ei resping din ce n ce mai vehement aplicarea metodelor de măsurare a activităţii de PR prin asimilarea cu alte
activităţi din domeniul comunicării. Marea problemă rămne includerea n bugete a acestui proces de evaluare. Chiar si pe pieţele mai mature este o provocare alocarea a 10-15% din bugetul total de PR (procent vehiculat frecvent ca fiind cel necesar) pentru aceste activităţi.
Piaţa romnească este si ea conectată la aceste tendinţe, din ce n ce mai mulţi clienţi fiind adepţii programelor de monitorizare si control al eficienţei, fie prin alocarea unor resurse pentru cercetare, fie prin studierea tendinţelor si benchmarking, fie prin introducerea unor formule de raportare mai precise, la perioade de timp mai scurte.

Relaţiile publice nseamnă mult mai mult dect comunicare. Deoarece relaţiile publice sunt adesea văzute ca o subdisciplină a comunicării, este de nţeles că cei care se ocupă de marketing, să tindă să apeleze la profesionişti cnd vine vorba de planificarea comunicării n marketing, adesea profesionişti n publicitate sau vnzări promoţionale. Binenţeles că relaţiile publice se reflectă n toate aspectele marketingului, iar implicarea ncă de la nceput asigură beneficii maxime din investiţie. n plus, adesea din perspectiva relaţiilor publice se pot adăuga marketingului noi dimensiuni si valori.
Initţial marketingul a evoluat ca o disciplină de afaceri separată de vnzări. Mai recent a devenit disciplina "umbrelă" sub care vnzările constituie doar o parte. Important ntr-un marketing eficient sunt fazele de analiză si planificare. Prima ntrebare n marketing trebuie să fie ntotdeauna:  " Există o piaţă si, dacă da, care este aceasta?" Abia apoi pot fi puse alte ntrebări cum ar fi care sunt nevoile pieţii, competiţia, nivelul preţurilor, canalele de distribuţie etc. Relaţiile publice ar trebui să fie luate n considerare ncă de la nceput. Specialiştii pot contribui la analiza oportunităţilor si pieţelor att din experienţa lor ct si din perspectiva unei posibile acceptări a opţiunilor. Cercetarea iniţială poate ajuta la definirea, de exemplu, fazei de cercetare si dezvoltare cu un efect considerabil.
Deoarece relaţiile publice ar trebui să fie un proces biunivoc, cercetarea iniţială din piaţă, bazată pe experienţa specialiştilor, poate ajuta planificării.

Cercetarea de piata.

Consilierii de relaţii publice ar trebui să aibă ocazia să se implice n dezvoltarea raportului pentru cercetarea de piaţă. Atunci cnd cercetarea priveşte factori cum ar fi competenţa companiei, serviciile oferite , produsele sau brandurile sale din piaţă, relaţiile publice vor fi jucat un rol n crearea acestei competenţe. n mod egal este probabil să joace un rol si n dezvoltare ca urmare a analizei studiului, aşa nct este normal ca cei a căror activitate va fi direct afectată de cercetare să aibă un cuvnt de spus.
Contribuţia fiecărui element poate fi identificată prin cercetare. Unii cred că dificultatea majoră n ceea ce priveşte relaţiile publice a fost dintotdeauna măsurarea contribuţiei sau eficienţei menţionată mai sus. Luaţi n considerare următoarele: compania derulează o campanie de publicitate si controlează cu exactitate unde si cnd apar mesajele publicitare. Noul produs iese pe piaţă si conexiunea este oarecum directă. Dar efectele unei campanii de relaţii publice se pot construi n timp, cu influenţe răspndite n cadrul diverselor tipuri de audienţe. Dacă vnzările cresc, de exemplu, n urma unei campanii, cum se poate şti cu siguranta dacă aportul relaţiilor publice si nu al publicităţii sau vnzărilor a fost cauza principală?
O tehnică dovedită este asigurarea că unul sau mai multe mesaje cheie, sunt purtate numai prin intermediul relaţiilor publice. Cercetările pot testa acceptarea acestora de către un public ţintă si n particular, ct de bine sunt primite acestea pe parcursul studiului.
Cercetarea poate fi planificată să adauge valoare relaţiilor publice. Un alt motiv pentru implicarea consultanţilor n relaţii publice, n analiza cercetării este acela că uneori pot fi adăugate unele ntrebări care vor avea un răspuns reprezentativ pentru valorile relaţiilor publice.
De exemplu un producător de cravate ar putea să cerceteze piaţa pentru a afla ct de des barbaţii cumpara cravate si de unde le cumpără. De asemenea compania ar dori să ştie ct de des cravatele sunt oferite drept cadouri. Toate aceste informaţii sunt utile n planificarea marketingului, dar este puţin probabil să fie de vreun interes n afara industriei cravatelor. Incă o ntrebare care trebuie adăugată ar fi cţi bărbaţi primesc cravate pe care nu le-au purtat niciodată si de la cine le-au primit (soţie, soacra sau coleg de birou). Astfel s-ar putea crea o informaţie care ar fi irezistibilă pentru mulţi jurnalişti. Şi o altă ntrebare care s-ar putea ridica ar fi o comparaţie ntre cravatele care se poartă n partea de Nord sau de Sud a unei ţări la persoane tinere sau mai n vrstă, sau cravatele purtate acasă sau la birou. n acest fel oportunităţile relaţiilor publice se extind.

1 Binenţeles că o cercetare de piaţă serioasă, nu ar trebui sa dea răspunsuri la ntrebări de relaţii publice, neserioase, dar nici să piardă posibilitatea adăugării unui element important programului de relaţii publice. ncă din fazele primare ale dezvoltării proiectului, consilierii n relaţii publice pot dezvolta idei complementare. De asemenea pot introduce elemente care să funcţioneze n paralel cu cercetarea. De exemplu, n ipoteza studiului despre cravate si obiceiurilor relative la cumpărarea cravatelor, consultantul poate sugera organizarea unei licitaţii de cravate, iar incasările să fie donate n folosul unui fond public pe care producătorul de cravate a afirmat ca il susţine. O scrisoare către celebrităţi pentru a dona o cravată pe care nu o mai doresc pentru o asemenea licitaţie, nu va fi doar de nsemnătate pentru publicitate, dar va ajuta la strngerea unor fonduri pentru o cauză bună.
Relaţiile publice pot crea studii orientate pe publicitate n sensul că uneori consultanţii n relaţii publice pot sugera o cercetare pe cont propriu, care este orientată strict către relaţii publice. Acesta nu este un studiu care măsoară eficienţa relaţiilor publice ci unul care are rolul de a aduna materialul necesar pentru scrierea unui articol. Deşi unii ar putea argumenta că este o tehnică supraestimată care nu mai are originalitate, este incă adevărat ca un astfel de sondaj prezintă interes pentru media si poate avea o acoperire substanţială. Este mai puţin important dacă acestea contribuie la cunoaşterea sau nţelegerea pieţii ntr-un sector de piată anume.
n industria relaţiilor publice, mulţi cred că dacă o campanie de acest gen are o abordare superficială, sau o propunere necesită argumentare suplimentară, atunci un sondaj va fi dezvoltat ntr-o recomandare. Există cateva firme mari de consultanţă care au o adevarată specializare n acest domeniu si, deşi aceasta nu a dus la creşterea reputaţiei lor, nu au fost nici n detrimentul clienţilor lor. Ideea unui sondaj pentru relaţiile publice nu ar trebui descurajată pentru simplul motiv că nu este o idee nouă. Oricum, dacă specialiştii n managementul marketingului doresc să protejeze si să construiască o reputaţie solidă pentru companie, vor dori să evite să fie percepuţi ca superficiali, manipulativi sau cinici. n alte cuvinte, compania ar trebui să pună ntrebări dincolo de banalul : "va genera impact n media?"
Specialiştii n management pot ntreba dacă studiul va ntări poziţia sau autoritatea companiei n sectorul n care activează. De asemenea ar putea dori să afle dacă va ajuta mbunătăţirea poziţiei companiei si crearea unei diferenţieri faţă de competitori.
Un test simplu pentru a testa dacă un studiu propus este o idee bună sau nu este acela folosit si n cazul oricărui concept promoţional, spre exemplu o sponsorizare planificată. Acesta este să vă ntrebaţi cum aţi reacţiona dacă cel mai mare competitor al dumneavoastră ar anunţa că a preluat activitatea. Dacă reacţia ar fi să vă blamaţi că nu aţi fost acolo primul atunci probabil este o idee buna. Dacă reacţia este de indiferentă, nepăsare atunci idea nu merită să fie materializată .
Ce este interesant este că societatea şi recunoaşte propriile nevoi de relaţii publice printr-o serie de premii pentru cele mai bune firme n domeniu. Relaţiile publice de orice fel necesită cercetări de piaţă (marketing) dar si cercetarea de piaţă are nevoie de relaţii publice.
Relaţiile publice nu au totdeauna un rol n domeniul dezvoltării de produse si servicii noi, n mod sigur nu n faza de concepere, dar consilierii n relaţii publice sunt surse valoroase de informaţii si ar trebui implicaţi n discuţiile de planificare.
Dintre toţi cei implicaţi n marketing, cei care se ocupă de relaţiile publice au adesea cele mai complexe legături n interiorul publicului relevant pentru noile produse: clienţi, vnzători, furnizori, organisme din domeniul relaţiilor publice sau din comerţ, ministere, grupuri de consumatori, mediu academic, mediu investiţional si multe altele. Aceste perspective pot fi de folos n faza de planificare a produsului.

Lansarea produsului

ntr-o companie cu orientare puternică spre piaţă, relaţiile publice au jucat un rol n proiectarea valorilor cheie care sunt asociate unei mărci (brand), prin articole, demonstraţii, sampling, servicii pregătitoare si multe alte tehnici. Este de asemenea preferabil ca si specialiştii n relaţii publice să aibă o opinie proprie asupra pieţii. Aceasta ar putea da un nou suflu n discuţia despre produsele noi sau dezvoltarea altora care să satisfacă ideea de schimbare.
Este util ca specialiştii n relaţiile publice să participe ncă din stadiile primare de dezvoltare cnd se concepe dosarul pentru evaluarea unui nou produs sau regulat cand echipa de marketing revizuieşte planul de dezvoltare al unui nou produs. Noile tipuri de abordări ale relaţiilor publice pot uneori să ajute să menţină n viaţă un produs care este n real declin pe piaţă - sau să ajute unul nou sa găsească noi oportunităţi de afirmare.
Potenţiale idei bune pot da greş deoarece pot fi lansate ntr-un timp nepotrivit, preţ necorespunzător, ntr-un sector al pieţii nefavorabil, cu mesaje greşite. Relaţiile publice poate nu previn aceste dezastre. Dar experienţa lumii ntregi si a pieţii poate ajuta foarte mult n planning. Si dacă specialiştii n relaţii publice sunt plătiţi oricum de ce să nu fie invitaţi la lansarea discuţiilor nainte ca planurile sa fie finalizate? Cine poate spune cte neplăceri pot fi evitate de către ntrebări potrivite puse la timpul potrivit?
Inovaţia n produs este una dintre cele mai importante activităţi preluate de o companie modernă si este nţelept să fie implicaţi toţi cei care au o perspectivă de expert n fazele de planificare si evaluare. Relaţiile publice pot avea un rol mai mic sau mai mare de jucat n dezvoltarea si introducerea unor noi produse si servicii, dar asta depinde de contextul n care aceste produse sunt noi. Cu ct un produs este mai puţin inovator, cu att trebuie să fie mai creativă activitatea relaţiilor publice sau a altor strategii de marketing.
O funcţie importantă a marketingului este să adauge valoare produsului sau serviciului oferit. Att publicitatea ct si relaţiile publice pot ajuta la transmiterea valorilor care măresc atractivitatea propunerii si construiesc o imagine a mărcii. Pe măsură ce mass-media dispune de diverse canale de răspndire a informaţiei, ambalajul poate juca un rol din ce n ce mai important n adaugarea de valoare mărcii. Dacă designul nu este potrivit, atunci el poate acţiona n sens negativ asupra valorilor produsului si mărcii. Această abordare se reflectă n atenţia crescndă acordată tuturor formelor de ambalaj si a designului acestuia. Tehnologia de tipărire si ambalare s-a imbunătăţit, iar costurile au scăzut. Din ce n ce mai mulţi vnzători expun produsele chiar n ambalajul lor iar asta poate transmite un mesaj familiilor sau prietenilor. Tot mai multe produse sunt livrate n ambalaje laminate si tipărite color offset deoarece este ştiut faptul că aceste mesaje pot avea o valoare mai mare nu doar n faza iniţială a achiziţiei dar si n menţinerea fidelităţii pentru marca si ncurajarea achiziţiilor repetate.
Un design inteligent poate avea o contribuţie semnificativă n construirea unui brand:
•    Forma ambalajului
•    O modalitate deosebită de mpachetare
•    Materialul pentru ambalaj
•    Finisajul materialului pentru ambalaj
•    Orice alte particularităţi fizice
•    Culoarea ambalajului
•    Logo-ul sau stilul
•    Utilizarea unu simbol
•    Folosirea unei personalităţi
•    Orice altă particularitate intenţionat folosită
Activităţile de relaţii publice trebuie structurate pentru a utiliza aceste valori nu doar să le reflecte n designul materialelor pentru relaţii publice, ci folosindu-le ca element central n competiţii, sponsorizări, sampling si orice alte activităţi promoţionale. n termeni practici crearea legăturii dintre ambalaj si designul produsului este recomandat să fie cerută părerea unor designeri care să se ocupe si de materialele de lansare. Aceasta poate include articole de prezentare n mass-media, ambalaje, expuneri publicitare, materiale pentru diverse competiţii etc.
Este bine cunoscut n marketing că stabilirea preţului unui produs sau a unui serviciu este o decizie importantă, implică instinct si cunoaştere. Deoarece stabilirea preţului este un element important n poziţionarea produsului pe piaţă, acesta va avea o influenţă directă asupra asistenţei oferite de relaţiile publice, care de fapt sunt o parte a iniţiativei de marketing pentru poziţionarea produsului pe piaţă
Unii experţi n marketing consideră că multe produse eşuează datorită subevaluării preţului.Unele produse care sunt considerate astăzi lucruri ieftine de zi cu zi cum ar fi pixurile, ceasurile digitale, tricourile tipărite, au fost introduse iniţial ca produse exclusiviste si vndute la preţuri mari.Uneori aceasta se datorează faptului că producătorul ncearcă să obţină maximum de profit din investiţia n dezvoltarea produsului, minimiznd riscul lansării unui produs necunoscut pe piaţă, dar uneori dovedindu-se un eşec datorită nenţelegerii mecanismelor de stabilire a preţului care funcţionează pe piaţă. Este puţin probabil ca un consultant n relaţii publice să fie capabil sau să vrea să facă recomandări cu privire la stabilirea pretului, dar experienţa sa n cunoaşterea atitudinii clienţilor faţă de companie si de reputaţia concurenţilor poate fi un element de mare ajutor.
Cercetarea si experienţa sugerează că, consumatorii nu au cunostinţe detaliate despre preţurile produselor dar cunosc limitele ntre care se pot ncadra. ntotdeauna va exista o limită superioară peste care produsul va fi considerat ca fiind scump. n aceeaşi măsură există si o limită inferioară sub care ncep să apară ndoieli asupra calităţii produsului. Cnd consumatorul are n vedere un produs nou despre care nu are nici o cunoştintă, el l apreciază n funcţie de alte produse similare.
Eforturile relaţiilor publice n definirea unui preţ si a valorii produsului vor fi mai bine acceptate de către consumator cnd acestea sunt confirmate de către terţe părti cu credibilitate sporită (de exemplu critici de specialitate). Strategia de stabilire a preţului adoptată pentru produs sau seviciu se constituie ntr-o parte importantă a analizei si aceasta va defini abordările si mesajele n planul de acţiune propus.

Concluzii

Cert este că PR-ul va fi n permanenţă fie un concurent desăvrşit, fie un colaborator binevenit n ceea ce priveşte publicitatea, campaniile publicitare, promovările de credibilitate a produselor ce vor continua să apară pe piaţa mondială, sau chiar a persoanelor fizice, companiilor etc.
Aşa cum Rise susţine n cartea sa, publicitatea este văzută doar ca un braţ ajutător pus n slujba Relaţiilor Publice. Personal aş adăuga că publicitatea este ntr-o oarecare măsură cel mai important link al PR-ului cu terminalul său, individul nsuşi. Lucrul acesta se realizează la scară largă numai prin mijloacele de comunicare n masă, TV, radio, internet etc.
Are PR-ul un rol n viaţa noastră economică de zi cu zi ? Mai mult ca sigur că da.





Surse Bibliografice :

Al Rise, Laura Rise, The Fall of Advertising and The Rise of  PR, Editura Harper Collins, 1999

Sergio Zyman, Armin Brott, The end of advertising as we know it,  Editura John Wiley & Sons, 2002

www.admaker.ro

www.bizcity.ro

www.arahne.ro





Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica