referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Audit de marketing extern

Categoria: Referat Marketing

Descriere:

Prin urmare, se poate spune ca, pentru Romania, turismul poate reprezenta un mijloc sigur de dezvoltare, daca este sa ne gandim la oportunitatile oferite atat zonei rurale-prin agroturism, cat si industriei-vinul fiind un element foarte important.De-asemena, printr-un turism dezvoltat, imaginea Romaniei in lume se va imbunatati...

Varianta Printabila 


1 Audit de marketing extern

Analiza PEST - România



Mediul politic
România este republică, potrivit Constituţiei votate de Parlament la 18 septembrie 2003 şi validată prin referendum la data de 19 octombrie 2003. Membrii celor două camere ale Parlamentului (Camera Deputaţilor şi Senatul) sunt aleşi pentru mandate de patru ani. Parlamentul Romaniei este autoritatea supremă reprezentativă a naţiunii şi unica putere legislativă. Preşedintele ţării este ales prin vot universal pentru un mandat de patru ani. Membrii Guvernului sunt validaţi de Parlament şi sunt responsabili pentru coordonarea administraţiei publice.
Din partea autorităţilor mai sus enunţate se constată o intensificare a demersurilor politice, administrative şi legislative în scopul stimulării şi sprijinirii sectorului economic, îmbunătăţirii mediului de afaceri, inclusiv prin perfecţionarea legislaţiei în vederea eficientizării activităţii economice şi a celei din domeniul investiţiilor autohtone şi străine.

Mediul economic
Principalii indicatori economico-sociali
    2000    2001    2002
Produsul intern brut - %    +2,1    +5,7    +4,9
Consumul individual efectiv al gospodăriilor - %    +0,2    +6,5    +3,7
Producţia industrială - %    +7,1    +8,4    +6,0
Export  - mil dolari
             - %     10366
+22,1    11385
+9,8    13869
+21,8
Import  - mil dolari
             - %    12050
+23,7    14354
+19,1    16482
+14,8
Creşterea preţurilor de consum (dec/dec) -%    40,7    30,3    17,8
Salariul mediu brut – mii lei
                                - %    2840,4
+47,8    4220,4
+48,6    5452,1
+29,2
Rata şomajului - %    10,5    8,8    8,1

În 2002, PIB a crescut cu 4,9% urmare a menţinerii la cote ridicate a activităţii industriale şi de construcţii, dar mai ales pe baza revigorării serviciilor. Serviciile au înregistrat un progres semnificativ în 2002, serviciile turistice, împreună cu cele de comerţ au înregistrat o creştere de 6%.
Consumul individual efectiv al populaţiei a crescut în 2002 cu o rată mai mică decât cea a PIB, dar mai ales faţă de cea a salariului real, respectiv cu 3,7%. Dacă luăm în considerare că în 2002 câştigul salarial real a crescut cu 5%, rezultă că o bună parte din venituri nu a mai fost destinată consumului ci a fost economisită şi investită.
Inflaţia s-a situat pe un trend constant descrescător, la sfârşitul anului 2002, inflaţia a fost de 17,8% (decembrie\decembrie an anterior), nivel inferior celui realizat atât în 2001 (30,3%), cât şi în anul 2000 (40,7%).
În 2002, câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 27,1%, ajungând la 3881 mii lei, faţă de 3054 mii lei în 2001. Salariul real s-a majorat sensibil, pentru anul 2002, acesta având o creştere de 4,5%, ceea ce face ca în perioada 2001-2002 să înregistreze o creştere de 9,6%.

Evoluţia preţurilor de consum şi a cursului de schimb ROL/USD
- anul precedent = 100 -
 

Mediul demografic
La 18 martie 2002, potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului, populaţia stabilă  (de reşedinţă) a României a fost de 21.698.181 locuitori.

Numărul şi structura populaţiei pe sexe - la recensămintele din anii  2002 şi 1992
    2002    1992    2002 în %
faţă de 1992
    Număr    %    Număr    %    
POPULAŢIE TOTALĂ    21698181    100,0    22810035    100,0    95,8
MASCULIN    10581350    48,8    11213763    49,2    94,4
FEMININ    11116831    51,2    11596272    50,8    95,9
Populaţia pe medii - la recensămintele din anii  2002 şi 1992
    2002    1992    2002 în % faţă de 1992
    Persoane    %    Persoane    %    
TOTAL    21698181    100,0    22810035    100,0    95,8
URBAN    11436736    52,7    12391819    54,3    92,3
RURAL    10261445    47,3    10418216    45,7    98,5

Distribuţia pe grupe de vârsta: 0-14 ani - 22.7%, 15-18 ani - 7.4%, 20-34 ani - 22.3%, 35-54 ani - 25.3%, 55-64 ani - 11.4%, 70-79 ani - 6.4% si peste 80 ani - 4.5%.
Structura demografică: români - 89,47%, maghiari (plus saşi) - 7,12%, rromi - 1,76%, alte naţionalităţi - 1,65%.
Minorităţi etnice: români 89,1%, maghiari 8,9%, nemţi 0,4%, ucrainieni, sârbi, croaţi, ruşi, turci şi rromi 1,6%
La recensământul din 18 martie 2002 au fost înregistrate 7392131 gospodării ale populaţiei constituite din 21384,1 mii persoane şi 3521 gospodării instituţionale conţinând 314,1 mii persoane. Astfel 98,6% din populaţia stabilă a ţării se regăseşte în gospodăriile populaţiei, iar 1,4% în gospodăriile instituţionale.
Mărimea medie a unei gospodării a populaţiei a scăzut de la 3,07 persoane în 1992 la 2,89 persoane în 2002.

Numărul  mediu de persoane pe o gospodărie, pe medii,
la recensămintele din anii 2002 şi 1992
 
În ceea ce priveşte repartizarea gospodăriilor populaţiei pe categorii de localităţi, un număr de aproape 4 milioane de gospodării sunt în municipii şi oraşe (54,0% din totalul gospodăriilor populaţiei).



Gospodǎriile populaţiei – la recensǎmintele din anii 2002 şi 1992
    Numǎrul gospodǎriilor populaţiei    2002 în % faţă de 1992    Mărimea medie a gospodăriei
    2002    1992        2002    1992
TOTAL    7392131    7288676    101,4    2,89    3,07
MUNICIPII ŞI ORAŞE    3995239    3970435    100,6    2,79    3,03
COMUNE    3396892    3318241    102,4    3,01    3,12

Densitate: 95,7 locuitori pe km2 (şi încă 9 milioane de români care locuiesc în disapora). De asemenea, aproape 4 milioane locuiesc în Europa şi în Republica Moldova, iar în Ungaria, Serbia, Grecia şi Albania încă 2 milioane. În Statele Unite şi Canada comunităţile româneşti număra aproximativ 2 milioane de membri, iar în Israel comunitatea română are aproximativ 450000 persoane (originari din România şi descendenţii lor). Comunităţi româneşti mai pot fi găsite şi în America de Sud, Africa şi Australia.
Structura pe categorii de vârstă: 0-14 ani: 19% (bărbaţi 2.169.581; femei 2.078.515) 15-64 ani: 68% (bărbaţi 7.571.619; femei 7.668.689) peste 65 ani: 13% (bărbaţi 1.213.406; femei 1.694.038)
Religii: român ortodox 86%, român catolic 6%, protestant 4% şi alţii 4%
Limbi de circulaţie pe teritoriul României: româna, franceza, engleza, maghiara, germana
Grad de alfabetizare: definiţie: persoanele peste 15 ani care pot citi şi scrie per populaţie: 97% bărbaţi: 98% femei: 95%

Mediul tehnic
Telefonie fixă – Home pass (acoperire) 70; rată penetrare – 48%
Utilizatori Internet – 2,2 milioane
Număr abonamente ISDN – martie 2003 – 12046
Număr abonaţi telefonie mobilă    31.03.2003
Mobifon    2672700
Orange    2376907
Cosmorom    93099
Telemobil (Zapp)    86969
Total telefonie mobilă    5229675

Indicatori privind dezvoltarea telefoniei    2000    2001    2002
Linii (milioane)    3706    3924    4174
Linii în centrale analogice automate    1644    1582    1112
Linii în centrale digitale    1816    2129    2693
    Mobifon    Orange    Cosmorom    Zapp
    2003    2003    2003    2003
Acoperire teritoriu %    71,9    77    35    60
Acoperire populaţie %    90,1    96    57    60

CATV    Home pass (acoperire)    Rata penetrare (%)
    65    44
    Penetrare urbană    Penetrare rurală
    78,5%    17%

Număr gospodării cu TV    6021142
Număr de abonaţi CATV    3300000
Costul abonamentului pachetului de bază (35 canale Tv)    4,2USD
Penetrare cablu (% din totalul gospodăriilor)    52%

Autostrăzi: total: 153.170 km pavate: 78.117 km (inclusive 113 km de autostrăzi expres) nepavate: 75,053 km (1995 est.)
Reţeaua rutieră: Următoarele drumuri naţionale fac legatura între România şi alte oraşe europene importante: E 81 (Berlin-Varşovia-Budapesta-Petea); E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors); E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad); E 70 (Trieste-Belgrad-Porţile de Fier); E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat); E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu); E 85 (Varşovia-Kiev-Cernăuţi-Siret); E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche); E 581 (Moscova-Kiev-Chişinău-Albia)
Porturi: Brăila, Constanţa, Galaţi, Mangalia, Sulina, Tulcea
Porturi: la Marea Neagră: Constanţa, Mangalia şi Sulina (port liber). La Dunăre: Turnu Severin, Turnu Magurele, Giurgiu, Olteniţa, Cernavoda, Brăila, Galaţi, Tulcea. Canalul Dunăre-Marea Neagră (64,2 km lungime) între Cernavodă şi Agigea-Constanţa a fost deschis traficului în 1984. După inaugurarea din 1992 a Canalului Rin-Main-Canal Dunăre, Dunăre-Marea Neagră serveşte ca legatură directă cu Marea Nordului. De asemenea, este navigabil pentru ambarcaţiuni de capacitate maxim 5.000 dwt.
Aeroporturi: 24 (2002) Bucureşti-Otopeni, Constanţa-Mihail Kogalniceanu, Suceava, Arad, Timişoara, Bacău, Baia Mare, Bucureşti-Băneasa, Caransebeş, Cluj, Craiova, Deva, Iaşi, Oradea, Satu-Mare, Târgu Mureş, Tulcea.
Căi aeriene: Curse standard şi charter puse la dispoziţie de linii aeriene româneşti (în mod special Tarom, liniile aeriene naţionale) precum şi linii aeriene internaţionale cu birouri la Bucureşti (Air France, Lufthansa, Alitalia, British Airways, Swissair, Aeroflot). Acestea conectează România cu numeroase aeroporturi importante din lume.
Helioporturi: 1 (1997)
Piaţa turistică românească



Industria de turism din Romania este evaluata, in prezent, la o cifra de 600 de milioane de dolari, pentru urmatorii 5 ani preconizandu-se o crestere cu 4,3%, si toate acestea in conditiile in care Romania poate furniza o plaja foarte larga de produse turistice : turismul cultural, prin vizitarea obiectivelor turistice, a siturilor arhelogice, un turism de agrement, prin vacantele la Marea Neagra.
    Acest sector economic a inceput sa fie dezvoltat in anii ’60 si ’70, inregistrandu-se atunci un aflux de turisti din fostele tari comuniste (in special, din Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia sau URSS), dar si din tarile vest-europene, intr-un numar mai mic, insa.Principalele atractii le reprezentau, atunci:preturile scazute si caracterul rustic al turismului romanesc.
    In 1998, numarul celor veniti in Romania ,fie ca este vorba de odihna, petrecerea timpului liber sau vacanta, a fost in jur de 2.784.000, in timp ce numarul celor care au calatorit in afara tarii s-a cifrat la 6.129.000, aceasta tendinta mentinandu-se in continuare.Romania a pierdut astfel un procent important de piata reprezentat, spre exemplu de Germania, in fata unor competitori precum Turcia, capabili sa ofere un raport calitate-pręt superior.Ca o confirmare a celor mai sus mentionate, in anul 2002 doar 7,5% din turistii straini veniti in Romania au fost germani.
    Peste 41% din strainii care ne-au vizitat tara provin din tarile vecine Romaniei-Ungaria si Republica Moldova.Un lucru evident pentru toata lumea este faptul ca tara noastra nu ofera,inca, acelasi nivel de calitate al serviciilor raportate la pręt ca tari precum Turcia, Grecia sau Maroc-destinatiile cele mai populare pentru europeni.In ciuda tuturor acestor impedimente, piata turistica din Romania vine in intampinarea clientilor sai cu oferte turistice atractive :Valea Prahovei, pentru ski si snowboarding, Delta Dunarii pentru ecoturism, Bucovina si Moldova –pentru bisericile pictate sau Transilvania-pentru contele Dracula.
    Prin urmare, se poate spune ca, pentru Romania, turismul poate reprezenta un mijloc sigur de dezvoltare, daca este sa ne gandim la oportunitatile oferite atat zonei rurale-prin agroturism, cat si industriei-vinul fiind un element foarte important.De-asemena, printr-un turism dezvoltat, imaginea Romaniei in lume se va imbunatati.
    Din punct de vedere geografic, Romania este una dintre tarile cele mai intinse din sud-estul Europei (ocupand locul al doilea dupa Polonia), cu o suprafata de 238.391 km , in jur de 4,8% teritoriul Europei.Zona montana reprezinta 30% din suprafata tarii, Muntii Carpati inconjurand centrul tarii precum o centura.
    Turismul se concentreaza, astfel in cinci arii distincte geografic :Marea Neagra-in centrul si sud-estul Romaniei, Delta Dunarii in sud-est, Transilvania in centru, Moldova si Bucovina in nord-est, iar Bucurestiul in sud.
    Piata actuala de turism a Romaniei poate fi impartita in 6 produse de baza :turismul oferit de statiunile de la malul marii, turismul cultural, turismul terapeutic, ecoturismul, turismul urban si agroturismul.In general, atractiile ecoturistice sunt concentrate in zona Muntilor Carpati, Marea Neagra si Delta Dunarii.Turismul cultural este reprezentat de manastirile pictate din nord-estul tarii, de castelele medievale din centru, de frumusetea si bogatia stilurilor arhitectonice ale cladirilor din Bucuresti si din alte mari orase ale Romaniei.
    Guvernul Romaniei, a suferit, dupa caderea comunismului, numeroase remanieri, schimbari structurale si de personal.Astfel ca se poate spune ca turismul a fost unul din sectoarele cele mai vitregite, beneficiind de o slaba sustinere si promovare.Pana la 15 iunie 2003, politica de turism era stabilita de Ministerul de Turism.Dupa 15 iunie, Ministerul a fost remaniat, comstituindu-se Ministerul transporturilor, locuintei si turismului.Este inca mult prea devreme pentru a stabili impactul real al acestei remanieri.Oricum, reactiile stakeholderilor nu au intarziat sa se faca simtite.Cei mai multi considera ca renuntarea la un minister numai al turismului nu poate duce decat la o incetinire a reformei in acest sector.Discutia ramane asadar deschisa.
    Guvernul Romaniei considera turismul o prioritate, fiind stabilita astfel o politica specifica pentru a sustine noua initiative in sectorul turistic .Cele 9 programe sunt :
1.Superschi in Carpati ;
2.Protectia si prezentarea bogatiei naturale si resursele Muntilor Apuseni ;
3.Conservarea orasului medieval Targu-Mures ;
4.Reintroducerea in circuitul turistic a Vaii Ariesului ;
5.Reconstructia cabanelor Paraul Capra, Cumpana, Valea cu pesti;
6.Situl spiritual romanesc Bran-Moeciu;
7.Programul Dracula Park;
8.Cele trei hoteluri de trei stele ce trebuie construite in Bucuresti;
9.Infoturism.
    Cele noua proiecte se afla in stadii diferite de implementare, multe dintre ele fiind fie amanate, fie incetinite din cauza lipsei de fonduri.Spre exemplu, Proiectul Dracula Park, care a beneficiat la inceput de atentie din partea publicului, nu poate fi continuat deoarece guvernul asteapta investitii din sectorul privat in valoare de peste 50 de milioane de dolari necesari pentru inceperea proiectului.
    Colaboralea dintre ministere este, de-asemenea, foarte importanta pentru dezvoltarea si succesul industriei de turism din Romania.Spre exemplu, autoritatile din turism din guvernul Romaniei trebuie sa-si coordoneze strategiile pe termen mediu cu cele ale Ministerului Apelor si Mediului, pentru ca oricat potential turistic real ar avea Romania, atat ecoturismul, cat si agroturismul vor fi amenintate daca politica de protectie a mediului nu va fi adoptata.
    Potrivit Institutului National de Statistica, numarul turistilor sositi in Romania in 2002 a fost de 4.793.700 , cu aproximativ 2.9% mai scazut fata de 2001, potrivit aceluiasi Institut.Toate statisticile cu privire la numarul turistilor straini ce ne viziteaza tara, intocmite de INS , pornesc de la definitia data turistului : »o persoana care isi petrece minimum 24h in alt loc decat cel de rezidenta si care nu produce nici un venit pe timpul sederii » si se bazeaza pe numarul cetatenilor non-romani intrati in tara, asa cum rezulta din datele furnizate de politia de frontiera.Tocmai de aceea, trebuie sa se tina cont ca in numarul acestora pot fi inclusi si membrii familiei care vin sa-si viziteze rudele sau cei veniti in interes de afaceri, al caror motiv de calatorie nu a fost stabilit.Astfel, se estimeaza ca numarul turistilor veniti in Romania este in jur de 1 million pe an.
    Pentru anul 2002, veniturile provenind din vanzarea produselor turistice s-au ridicat la 4,7 milioane de dolari, acest lucru s-a petrecut in conditiile in care la inceputul anilor ’90 veniturile din turism au inregistrat o scadere spectaculoasa, pentru ca la sfarsitul decadei industria turismului sa inregistreze un reviriment evident.De-asemenea, veniturile provenind din practicarea unui turism contractual (prin grupuri organizate) a crescut cu 19,5% in 2002, comparativ cu 2001, in ciuda scaderii numarului de turisti la nivel mondial, ca urmare a evenimentelor de la 11 septembrie 2001 de la New York.
    Veniturile provenind din turismul individual au crescut si ele cu 20% comparativ cu 2001.Pentru 2003, Consiliul pentru Turism a estimat o crestere a veniturilor din turism de 6,6%.De-asemenea, Consiliul a o crestere reala de 4,3% pe an pentru perioada 2004-2013.
    La prima vedere, aceste cifre ar putea parea nefiresti, totusi, sunt cateva posibile explicatii pentru aceasta crestere a veniturilor din turism, in ciuda scaderii numarului turistilor.In primul rand, prin scaderea numarului turistilor individuali, procentajul celor care calatoresc in grupuri a crescut.Aceste grupuri provin din tarile Europei de Vest, cu venituri disponibile mai mari decat turistii individuali, care, de cele mai multe ori, isi pot permite sa viziteze doar tarile din vecinatate, este cazul Republicii Moldova sau al Bulgariei,turistii individuali fiind preocupati, in primul rand, sa economiseasca banii in dauna unor conditii de locuit sau de petrecere a timpului mai putin bune din punct de vedere calitativ.Tour-grupurile din contra :avand venituri disponibile, acestia vor opta pentru un nivel calitativ superior al serviciilor, fiind dispusi sa plateasca mai mult pentru serviciile primite si sa cheltuiasca in timpul sederii in Romania.
    In al doilea rand, cresterea veniturilor ar putea mai putea fi interpretata drept rezultatul schimbarilor intervenite la nivelul turismului intern din Romania.Acesti turisti nu ar trebui considerati ca intrari pe piata, in timp ce turistii straini da, pentru simplu fapt ca acestia contribuie la ctresterea veniturilor acestei industrii.
    In al treilea rand, cu aproximativ un an in urma a fost modificat sistemul de taxe, astfel ca in loc taxa sa fie perceputa pe profit, afacerile sunt taxate acum pe munca.Cand taxa era pe profit, anumite afaceri ar fi putut incerca sa eludeze legea, prin ascunderea veniturilor pentru a scapa de taxele prohibitive ; acum dupa ce politica a fost schimbata, s-ar putea incepe raportarea mai multor venituri.Cu toate acestea, se asteapta ca tendinta de crestere sa ramana pozitiva in anii ce vor veni.
    Institutul National de Statistica masoara gradul de ocupare al hotelurilor si al restaurantelor pentru a putea determina gradul de ocupare din turism.Acesta a inregistrat o scadere accentuata in urma caderii comunismului, pentru ca apoi sa cunoasca o crestere constanta.
    Potrivit Anuarului Statistic pentru Romania, pentru anul 2000, 93.000 de persoane lucrau in turism, ceea ce reprezinta 1,15% din forta de munca din Romania, acestia reprezentandu-i pe cei direct implicati in turism.Potrivit estimarilor, in anul 2003, numarul celor direct ocupati in industria de turism va creste la 116.174, pentru ca numarul locurilor de munca pentru cei indirect implicati in activitatea de turism sa ajunga la 466.093.
    Cu toate ca exista Facultatea de Turism in cadrul ASE, Bucuresti si anumite cursuri de specializare  la universitatile private, nu se poate vorbi inca de existenta unor profesionisti in turism.Cu toate acestea, cresterea numarul ofertelor de training in cadrul hotelurilor si restaurantelor a devenit un lucru comun.
    Procesul de crestere va impune aparitia unor locuri de munca unde nu se va cere o specializare atat de inalta, astfel ca se preconizeaza o crestere a numarului de chelneri, gazde, ghizi, personal de serviciu.Tendinta este ca aceste tipuri de slujbe sa fie mai slab platite si sezoniere.
    Din cei 4,8 milioane de turisti consemnati de Institutul National de Statistica, 99,9% dintre ei provin din Europa.Mai mult chiar, 59,2% dintre acestia vin din tarile vecine Romaniei.Inca o data, nu trebuie uitat faptul ca numarul dat de Institut poate include si oameni care nu au venit in Romania in scopuri turistice.
    In 2002, au venit din tarile U.E. 1.032.900 de turisti, reprezentand 21,5% din numarul total de turisti straini.In perioada 2001-2002, numarul turistilor din UE a crescut cu 5,3%.


Structura ,pe nationalitati, a turistilor sositi in Romania in 2002 :

Nr.    Tara    % din totalul UE
1.    GERMANIA    34,7%
2.    ITALIA    22,3%
3.    FRANTA    8,9%
4.    ALTE TARI MEMBRE UE    8,6%
5.    AUSTRIA    8,5%
6.    MAREA BRITANIE    5,8%
7.    GRECIA    5,7%
8.    OLANDA    5,5%

Primele 5 tari cu numarul cel mai mare de turisti sositi in Romania :
Nr.    Tara    % din numar total de vizitatori
1.    UNGARIA    24%
2.    REPUBLICA MOLDOVA    17,9%
3.    BULGARIA    7,6%
4.    GERMANIA    7,5%
5.    UCRAINA    6%

Numarul turistilor din SUA a crescut cu 8,7% in 2002, comparativ cu 2001.
Principalele mijloace de transport utilizate de turistii straini pentru a veni in Romania:
Nr.    Mijloc de transport    Numar de turisti
1.    Masina si autobuz    3.594.000
2.    Avion    688. 700
3.    Tren    373.900
4.    Vapor    137.100

Sezonul turistic in Romania dureaza de la inceputul lui iunie pana la sfarsitul lunii septembrie, perioada in care numarul turistilor sositi in Romania poate ajunge la 700.000 de persoane pe luna.
Turismul românesc este privatizat în proporţie de 93%, raportat la numărul de societăţi şi în proporţie de 88%, raportat la capitalul social total.
Perfecţionarea cadrului legislativ a avut în vedere în principal: revizuirea şi completarea legislaţiei specifice pentru realizarea de materiale de promovare, de participare la evenimente şi expoziţii internaţionale sau de a răspunde cât mai bine nivelului cerinţelor turiştilor străini sub aspectul standardelor serviciilor şi a protecţiei turiştilor. Actele normative emise reglementează o serie de aspecte din sfera de activităţi a turismului din România: HG 1041/1990 – privind societăţile comerciale din turism; HG 41/1996 – stabilirea normelor cu privire la accesul, evidenţa şi securitatea turiştilor; HG 77/1996 – atestarea staţiunilor turistice; OG 16/1997 – stabilirea tarifelor maximale, contractuale şi speciale; OG 58/1998 – organizarea turismului; HG 513/1998 – comercializarea serviciilor turistice; OG 107/1999 – comercializarea pachetelor turistice; OG 70/2000 – introducerea poliţelor de asigurare pentru turişti.
În ceea ce priveşte dezvoltarea şi modernizarea produselor turistice s-au întreprins o serie de măsuri de către Ministerul Turismului:
    Modernizarea produsului turistic de litoral
    Dezvoltarea produsului turistic de munte-iarnă
    Programul croaziere pe Dunăre, reluat după 10 ani de la întrerupere, care a asigurat în anul 2002 vizitarea porturilor dunărene de către 15000 turişti străini
    Promovarea agresivă a potenţialului turistic românesc s-a desfăşurat în cursul anilor 2001-2002 prin multiple acţiuni de promovare pe pieţele turistice externe, folosind forme, căi şi mijloace publicitare variate, în special în principalele ţări emitente de turişti din Europa, America de Nord, Asia (Japonia, Israel)
    Creşterea rolului social al turismului prin derularea programelor: ,,Litoralul pentru toţi”, ,,1Mai la mare”, ,,Sănătate pentru toţi”, ,,O săptămână de refacere”.
În perioada 1994-1998, a continuat tendinţa de creştere a numărului unităţilor de cazare turistică, prin construirea sau reintegrarea în circuitul turistic a unor hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni turistice şi agroturistice şi prin creşterea numărului de spaţii de cazare pe nave.
Deşi numărul unităţilor de cazare turistică a crescut, capacitatea de cazare existentă a fost în scădere, ca urmare a reducerii numărului de locuri din unităţile de cazare turistică. Creşterea numărului de unităţi de cazare turistică, dar scăderea capacităţii lor de cazare se explică prin faptul că unităţile nou înfiinţate au avut un număr de locuri mult mai mic decât cele ieşite din circuitul turistic.
În această perioadă, se constată o uşoară îmbunătăţire a activităţii agenţilor economici cu capital privat, pe toate tipurile de unităţi de cazare. Ca formă de turism, sunt preferate din ce în ce mai mult pensiunile din sectorul privat (în 1998 atrăgeau peste 80% din numărul de turişti şi ofereau 80% din capacitatea de cazare în funcţiune).
Turismul internaţional a înregistrat în anul 1997 o scădere a activităţii, numărul sosirilor vizitatorilor străini în România fiind mai mic cu peste 200 mii comparativ cu anul 1991. Din totalul turiştilor sosiţi, peste 95% proveneau din ţările europene, ponderea cea mai mare au avut-o turiştii proveniţi din Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria. Peste 50% din vizitatorii străini au venit la noi în ţară pentru odihnă, recreere şi vacanţe.


Evoluţia numărului de turişti în perioada 1991 – 2000










Turismul internaţional al României
Numărul plecărilor turiştilor români în străinătate a fost în 1996, cu peste 30% mai mic decât în 1991. Scopul principal al vizitelor a fost pentru odihnă, recreere, vacanţe. Majoritatea plecărilor au fost înregistrate către ţările din Europa. După ţara de destinaţie a turiştilor români, pe primele locuri se situa Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Turcia, Germania.    
Din punct de vedere al exportului in turism (export inseamna turistii straini), Romania, in ciuda potentialului turistic existent, a esuat in incercarea de a atrage un numar cat mai mare de turisti straini care sa vina si sa o viziteze.Cu toate acestea, incepand cu 1999 s-a inregistrat o crestere sensibila a numarului strainilor ce vin in Romania, mai mult chiar, acestia isi petrec un numar mai mare de nopti aici.In timp ce numarul turistilor straini care vin in Romania este in continua crestere, nu acelasi lucru se poate spune si despre turistii autohtoni.Ingrijorator este faptul ca pe piata de turism romaneasca numarul acestora este foarte scazut.
    Pregatirea exportului turistic trebuie sa vizeze acele sectoare unde se impune imbunatatirea produsului destinat turistului.In primul rand, trebuie sa existe o coeziune intre sectorul public si cel privat in ceea ce priveste maniera si viziunea in care se va promova turismul romanesc.In al doilea rand, participantii pe piata de turism trebuie sa asigure un raport calitate-pręt cat mai competitiv si sa dezvolte acele caracteristici care ii vor permite atragerea si retinerea turistilor.In al treilea rand, trebuie imbunatatita infrastructura-fiind nevoie de sosele bune care sa permita accesul usor al turistilor la atractiile turistice.
    Conditiile ce trebuie indeplinite pentru a putea participa la exportul de produse turistice se deosebeste de activitatile similare desfasurate pe alte piete, prin simplul fapt ca aici nu este vorba de miscarea unor bunuri.Tour-operatorii trebuie sa aiba licenta de functionare, aceeasi conditie impunandu-se si hotelurilor/motelurilor, mai mult decat atat, acestea din urma trebuind sa fie clasificate si sa primeasca punctajul corespunzator cotarii cu una sau mai multe stele.
    Barierele administrative de care se loveau turistii straini in Romania, in anii ’90, sunt binecunoscute de toti. In prezent, situatia s-a schimbat, strainilor fiindu-le mult mai usor sa viziteze Romania, renuntandu-se la viza atunci cand este vorba de o perioada scuta de timp.O data cu intrarea in UE in 2007, Romania va trebui sa-si armonizeze legislatia si practica juridica cu cele comunitare, pentru a se permite circulatia libera a tuturor cetatenilor europeni.
Turismul se confruntă încă cu o serie de probleme cum ar fi:
•    cotare slabă în ce priveşte indicele european de destinaţie pentru vacanţe, coborând de la poziţia 30 în 1990, la 36 în 1997 şi până la un loc estimativ 40 în prezent;
•    scăderea numărului total de turişti români şi străini şi o balanţă comercială dezechilibrată în ce priveşte turismul, datorită ponderii mari a turiştilor români care călătoresc în străinătate, în special în Grecia şi Turcia, în concedii. Situaţia are ca rezultat un sold negativ al fluxului comercial din veniturile turistice de 257 milioane dolari în 1997;
•    cheltuieli medii pe turist străin şi pe sejur mai mici decât media UE-15 (220 dolari, faţă de media de 780 dolari în UE-15).
•    o supra-ofertă de unităţi/complexe hoteliere mari, cu facilităţi şi dotări învechite sau inadecvate, cu indici de utilizare a capacităţilor de cazare turistică în funcţiune în scădere de la aproximativ 50% în 1991 la circa 36% în 1998;
•    scăderea numărului de înnoptări turistice la hoteluri, moteluri, campinguri şi vile turistice şi o creştere corespunzătoare a celor care îşi petrec vacanţele în pensiuni turistice şi agroturistice;
•    o infrastructură de sprijin a turismului inadecvată;
•    servicii inexistente sau ineficiente de informare şi promovare a turismului;
•    forţă de muncă puţin numeroasă, în mare parte instabilă sau cu program redus de lucru, slab pregătită sau instruită necorespunzător pentru serviciile turistice şi servirea clienţilor;
•    întreprinzătorii privaţi cu activitate de turism sunt organizaţi sub forma asociaţiilor familiale sau persoane independente, în proporţie aproximativ egală.
    Referindu-ne acum la valoarea investitiilor straine directe in industria de turism din Romania, acesta se ridica la 5,4 milioane de dolari pentru perioada 1991-2002.Acest nivel este scazut comparativ cu cel inregistrat in tarile vecine, in parte, aceasta situatie fiind cauzata si de progresul slab inregistrat in procesul de privatizare a industriei turistice, dar si din cauza lipsei unui cadru juridic clar care sa garanteze si sa apere drepturile investitorilor straini in Romania.Peste 40% din capacitatile turistice existente apartin inca statului, in anul 2002 inregistrandu-se o crestere cu doar 2,2% a investitiilor directe straine in sectorul turistic.Cele mai importante lanturi hoteliere care au investit in Romania sunt :Hilton (SUA), Marriot (SUA), Holiday Inn (SUA), Best Western (SUA), Compagnie Immobiliere Phoenix (Franta) si Ilbau Holding (Austria).
    Din punct de vedere al calitatii, industria de turism din Romania trebuie sa faca fata competitie reprezentate de celelalte destinatii turistice, cum ar fi :Turcia, Maroc si Grecia.Tour operatorii si turistii considera ca industria de turism romaneasca ofera clientilor o calitate scazuta a serviciilor si a locurilor de cazare, in comparatie cu ceilalti competitori din estul Europei.Cu toate acestea, Romania este destul de competitiva, daca ar fi sa o comparam cu celelate destinatii din estul continentului, cel putin din punct de vedere al nivelului inalt de pregatire a resurselor umane, dar si al ospitalitatii cu care sunt intampinati turistii.
    Nivelul ratingului acordat pentru cazare se situeaza, de cele mai multe ori sub nivelul de o stea, in aceasta situatie gasindu-se cea mai mare parte a hotelurilor romanesti.Aproximativ 58% din camere sunt cotate cu 2 sau 3 stele, in vreme ce 39% din aceste au doar o stea sau nu au primit nici una.Cele care sunt cotate cu o stea sau cu nici una sunt considerate necompetitive potrivit standardelor internationale, doar 2,5% dintre locurile de cazare primind 4 sau 5 stele.
    De-asemenea, se poate constata o lipsa a cladirilor ce pot adaposti diferite conferinte internationale, asa cum o cer normele europene in vigoare.Chiar daca aceste cladiri exista, organizarea unei conferinte va necesita, de cele mai multe ori, mutarea turistilor cazati la respectivele hoteluri in altele, de o calitate inferioara, deoarece cele bine cotate nu dispun de un spatiu suficient de mare.
    In 1960, guvernul de atunci a investit sume importante de bani in realizarea diferitelor facilitati pentru turisti, acest lucru realizandu-se mai ales pentru hotelurile de la malul Marii Negre.Din 1980, aceste investitii s-au sistat, aceasta situatie parand sa persiste in continuare.Asadar, pentru a putea indeplini standardele impuse de celelalte tari concurente, Romania va trebui sa atraga investitii importante si sa gaseasca surse noi si creative finantare.
    Iata cateva date statistice furnizate de Institutul National de Statistica, referitor la nivelul conditiilor de cazare din Romania.

Numarul de turisti si tipul de cazare ales :
    5 stele    4 stele    3 stele    2 stele    1 stea    Neclasificat    Total
Hoteluri    117.227    148.200    688.857    2.066.324    735.110    73.074    3.828.792
Romani    7.639    54.596    421.778    1.763.632    681.590    70.470    2.999.705
Straini    109.588    93.604    267.079    302.692    53.520    2.604    829.087
Moteluri    -    -    37.451    109.010    43.457    1.426    191.344
Romani    -    -    33.253    101.428    36.031    1.342    17.054
Straini    -    -    4.198    7.582    7.426    84    19.290
Pensiuni    -    -    -    -    -    3.670    3.670
Romani    -    -    -    -    -    3.402    3.402
Straini    -    -    -    -    -    268    268
Camine pentru tineri    -    -    -    480    2.141    -    2.621
Romani    -    -    -    425    1.598    -    2.023
Straini    -    -    -    55    543    -    598
                            
Camine    -    -    6.890    7.612    -    -    14.502
Romani    -    -    6.023    6.844    -    -    12.867
Straini    -    -    867    768    -    -    1.635
                            
Total    1.17.532    173.386    807.231    2.390.473    967.299    418.857    4.874.777
Romani    7.927    66.929    516.037    2.061.516    896.512    411.347    3.960.268
Straini    109.604    106.457    291.194    328.957    70.787    7.510    914.509

In 1998, capacitatea de utilizare a posibilitatilor de cazare existente a fost de numai 36,1%.
Volumul investitiilor straine directe in turism, pentru perioada 1991-2002, s-a cifrat la suma 5.387.864.100 $.Asa cum am precizat mai sus, acesta cifra reprezinta un nivel scazut al investitiilor straine, daca ar fi sa facem o comparatie cu celelalte tari est-europene.Cauza ?Lipsa unei protectii a drepturilor investitorilor straini si incetinirea procesului de privatizare.Totusi, s-a inregistrat o crestere a acestora cu 2,2% pentru anul 2002.Acest nivel scazut al investitiilor straine directe este cauzat si de lipsa acelor stimulente (taxele pe vacanta, creditele Brownfield) atat de necesare in atragerea investitiilor.De-asemenea, guvernul roman si-a exprimat intentia de a privatiza restul de 50% din complexele turistice aflate inca in proprietatea statului.
    Multe din acestea vor necesita investitii serioase pentru a putea fi aduse la standardele impuse de legislatia in rigoare.Incepand cu 1996, procesul de privatizare a fost accelerat, insa si acesta s-a izbit de birocratia sistemului si de lipsa acelor stimulente care sa atraga investitiile din afara.Mai mult chiar, procesul de privatizare din turism este pus sub semnul intrebarii, nivelul atins de coruptie fiind pentru multi amenintator, suspiciunile legate de legalitatea anumitor licitatii, mai mult sau mai putin publice, de-asemenea exista.
    Mai mult decat atat, starea generala proasta a infrastructurii din Romania face mai putin atractiva nvestitia straina.In timp ce aeroportul international Otopeni a fost adus la standardele internationale, starea celorlalte aeroporturi din tara lasa mult de dorit, neputand face fata unui flux de pasageri ridicat.De-asemenea, starea mai mult decat proasta a solelelor Romaniei este o bariera in calea investitiilor straine.Asa cum s-a putut observa in tabelul de mai sus, un numar foarte mare de turisti straini prefera sa utilizeze masina ca principal mijloc de transport.Din punct de vedere al suprafetei pavate a drumurilor, restul tarilor est europene stau mult mai bine.Astfel, Republica Ceha dispune de cele mai bune sosele, 100% fiind pavate, in timp ce Romania are mai putin de 50% din suprafata pavata.Daca la starea proasta a drumurilor mai adaugam si nivelul scazut al confortului si al serviciilor vom putea intelege mai bine cauza pentru care turismul romanesc nu este inca socotit o optiune viabila.
    In ciuda faptului ca lanturi mari hoteleliere se gasesc pe piata romaneasca, nivelul investitiilor majore facute este unul scazut, multi dorind ca guvernul roman sa le garanteze investitia facuta.Spre exemplu, Best Western si Holiday Inn au primit licenta pentru a-si putea oferi sigla mai multor hoteluri din Romania; grupul Hilton (SUA) au incheiat o intelegere care le permite sa opereze in hotelul Athenee Palace din Bucuresti, pentru o perioada de 20 de ani; lanturile hoteliere Marriot si Sofitel au investit numai dupa ce au primit garantie din partea guvernului.Iar exemplele de acest fel ar putea continua.
    Asadar, pentru a recapitula-principalele obstacole ce stau in calea unui nivel mai ridicat a investitiilor straine directe in sectorul turistic sunt :
1.Inconsecventa politicii guvernului ;
2.Lipsa unui sistem de garantii ;
3.Un cadru legal insuficient dezvoltat si birocratizarea sistemului ;
4.Lipsa unei piete sigure a informatiilor ;
5.Infrastructura slaba ;
6.Nivelul ridicat al coruptiei.
   
1 Piata de turism din Romania se caracterizeaza printr-un numar relativ scazut al marilor jucatori din industria de profil.Astfel, marii jucatori-cei care detin hoteluri de 3 si 4 stele-sunt localizati, cei mai multi, in Bucuresti si pe litoralul Marii Negre ; ceilalti ofera hoteluri de 1 sau 2 stele, pensiuni, camere si reprezinta majoritatea.Firmele mici, cu nivelul scazut de cotare al hotelurilor, nu pot concura cu marii jucatori de pe piata turistica.In timp ce marii competitori vor concura intre ei, cei mici nu vor putea patrunde pe acesta arena de lupta.
    Pentru a putea determina potentialul comparativ si avantajul competitiv pe care turismul l-ar putea avea, se foloseste modelul de analiza Diamond al lui Michael Porter.Avantajul comparativ se refera la factorii de productie mosteniti, cum este cazul muncii ieftine, energiei, resurselor naturale, in timp ce avantajul competitiv este destinat corelarii factorilor de productie, care sunt, de cele mai multe ori, costisitori si dificil pentru alte tari de reprodus.
A.Situatia existenta
-o geografie variata-Romania are o clima temperata si forme de relief diverse, munte, campie si deal.De-asemenea, dispune de iesire la Marea Neagra si ,pe teritoriul Romaniei, se gaseste cea mai importanta rezervatie naturala din Europa, facand parte din patrimoniul natural UNESCO-Delta Dunarii.
-produse turistice variate-apele minerale si alte produse naturale benefice sanatatii sunt numeroase.Romania beneficiaza, de-asemenea, de vestigii istorice si culturale importante (ruinele grecesti si romane, ruinele oraselor medievale saxone din Transilvania, faimoasele manastiri pictate din nordul Moldovei).
-mana de lucru ieftina-nivelul salariului platit este mult mai scazut decat in multe alte parti ale Europei.
-o infrastructura uzata-infrastructura romaneasca nu a fost refacuta din anii ’80.Infrastructura din turism, in cea mai mare parte, a fost realizata in anii ’60 si ’70, avand drept tinta turismul de masa ; de atunci nu s-au mai facut investitii semnificative in turism.In anii 90’, investitiile au fost destinate imbunatatirii infrastructurii existente si crearea de noi facilitati.Cu toate acestea, hotelurile de 4 sau 5 stele reprezinta doar 2,7% din totalul pietei hoteliere si 1,9% pentru celelalte institutii.
-un numar redus de institutii ce pregatesc specialistii in domeniu-exista doar doua institutii recunoscute ce pregatesc viitorii specialisti in turism, dar numarul absolventilor este foarte mic.
-o atitudine culturala pozitiva asupra turismului-romanii au o traditie culturala puternica a ospitalitatii, lucru care poate fi usor introdus si in industria de turism printr-un training corect.
B.Conditii cerute
-o populatie numeroasa-a avea o populatie numeroasa reprezinta o mare sansa pentru a utiliza facilitatile din turism pentru grupurile de turisti autohtoni.Co o populatie de peste 22 de milioane de locuitori, Romania este una dintre cele mai mari tari din Europa.
-o cerere interna scazuta/o putere de cumparare redusa-in general industriile sunt cu atat mai competitive cu cat cererea interna este mai ridicata, obligandu-I sa gasesca permanent ceva nou pentru a putea fi competitive pe piata.Cererea interna este scazuta mai ales pentru statiunile de la Marea Neagra; la aceasta se adauga puterea de cumparare relative scazuta a romanilor, astfel ca nu exista o presiune asupra hotelurilor de a creste calitatea serviciilor oferite, deoarece majoritatea pietei nu isi poate permite hoteluri de 3sau 4 stele.
-scaderea cererii pentru statiunile de pe litoral-din cauza scaderii dramatice a puterii de cumparare din perioada de tranzitie, cererea interna pentru turism a scazut dramatic, cele mai afectate fiind statiunile de pe litoral.Segmentul de populatie ce dispune de venituri mult peste medie au optat pentru vacantele peste hotare.Mai mult chiar, in anul 2000, nivelul cheltuielilor facute de romani pentru a-si petrece vacanta in strainatate s-a ridicat la 450 milioane$, in timp ce incasarile pentru aceeasi perioada obtinute de la turistii straini ce au vizitat Romania au fost in jur de 460 milioane$.
    In anii ’70, turisii straini care vizitau Romania proveneau atat din Europa Occidentala (Germania, Marea Britanie, tarile scandinave, Franta, Italia), dar si din fostul bloc comunist (Germania de Est, Cehoslovacia, Polonia).Incepand cu anii ’80, numarul turistilor straini a scazut semnificativ, aceeasi tendinta mentinandu-se si in anii ’90 (numarul turistilor straini a scazut de la 6,5 milioane in 1990, pana la 5,2 milioane in 1999).In anul 2000, cei mai multi turisti straini au provenit din Republica Moldova, Ungaria, Ucraina sau Germania.
-cresterea pretentiilor cerii interne asupra calitatii-turistii romani, calatorind in strainatate, obisnuiesc ,atunci cand merg in vacanta in Romania, sa pretinda acelasi nivel de calitate al serviciilor turistice pe care l-au primit in afara.
C.Strategii  de actiune
-incetinirea procesului de privatizare-politica guvernului privind privatizarea a fost incetinita de lipsa competitivitatii din industrie.
-o competitie scazuta intre concurentii de pe piata-exista o competitie intre hotelurile de 3 si 4 stele si una mai scazuta intre pensiuni.La nivel national, locurile de cazare sunt imprastiate ,iar faptul ca nu sunt in aceeasi zona nu le permite o competitie directa intre ei.
-mediul competitional la nivel de regiune-cu cat este mai ridicat nivelul competitional la nivel de regiune, cu atat mai mult va obliga firmele romanesti sa-si dezvolte abilitatile pentru a ramane competitive.
-concentrarea pe segmentul mai sarac al pietei-industria de turism din Romania se ocupa de segmentul mai sarac al pietei de turism, deoarece acesta este mai putin atractiv pentru turistii straini.
-o promotie slaba, dar care poate fi imbunatatita-guvernul roman a luat de putin timp masuri de promovare a turismului romanesc in afara.
-management slab si caracteristicile pietei-managemntul si aptitudinile in munca sunt sub nivelul standardelor internationale.
D.Industriile conexe
-lipsa unor furnizori de servicii turistice locali capabili-cei mai importanti furnizori de turisti sunt adesea tour operatorii europeni.Sistemul romanesc de promovare si distributie la nivel local este slab dezvoltat.
-suportul oferit de industria IT-puternica industrie romaneasca de IT poate reprezenta un atu, in momentul in care informatizezi sistemul si legi firmele de turism intre ele pe piata on-line.


















Concurenţa Marshal Turism pe piaţa românească



Principalii concurenţi sunt:
Sind Romania SRL - este cotată drept cea mai mare companie de turism din Romania datorită activităţilor de turism organizat sau individual şi a experienţei de 25 de ani.
Sind Romania detine peste 20,000 locuri de cazare in hoteluri si vile de 2 stele in principalele statiuni din Romania. Legatura permanenta cu clientii este asigurata prin cele 37 de agentii de turism situate in Bucuresti si marile orase ale tarii. Servicii turistice oferite de Sind Romania: 1. Sejururi in hoteluri si vile in urmatoarele statiuni: Amara, Caciulata, Covasna, Eforie Nord, Felix, Govora, Herculane, Nvodari, Ocna Sugatag, Olanesti, Predeal, Soveja, Vatra Dornei şiVoineasa; 2. Calatorii in Romania si in strainatate; 3. Congrese si conferinte; 4. Inchirieri de masini; 5. Tratamente balneare.
Happy Tour SRL - a fost înfiinţată ca agenţie de turism în anul 1996. In scurt timp a intrat in topul celor mai performante firme de profil din Romania ocupand in prezent pozitie de leader in domeniul emiterii de bilete de avion si ca volum total de vanzari, incluzand si activitati de turism intern si extern. Turism extern - cazare in hoteluri in toata lumea la tarife competitive- pachete turistice complete si programe la cerere- turism de afaceri si tematic- sanatate si auto. Turism intern - cazare si rezervari in hoteluri pe teritoriul Romaniei- servicii de transfer si inchirieri auto- pachete si programe turistice pentru individuali si grupuri- organizare conferinte, simpozioane si intalniri de afaceri- tururi de oras si excursii in tara Emiteri bilete de avion - bilete de avion pentru zboruri interne si internationale- inchirieri de avioane si curse charter- asistenta la aeroport- servicii de protocol pe Aeroportul Otopeni - Bucuresti
J’Info Tours SRL – organizează circuite turistice interne, externe, cât şi către destinaţii exotice; rezervări hoteliere; asigurări turistice; închirieri autocar.
Paralela 45 Turism SRL –oferă vacanţe individuale şi de grup - organizează simpozioane, congrese şi acţiuni incentive- croaziere- servicii de închirieri auto- asigurari de sănătate şi auto, cazare si rezervari in hoteluri pe teritoriul Romaniei, tururi de oras si excursii in tara
Olimpic International Turism SRL – organizează conferinţe şi expoziţii; excursii către destinaţii din toate continentele; rezervări bilete avioane; închirieri auto; oferă pachete turistice interne pentru piaţa externă.
Atlantic Tour SRL - cazare in hoteluri in toata lumea, pachete turistice complete si programe la cerere, servicii de transfer si inchirieri auto, simpozioane si intalniri de afaceri.
Ana Turism SRL – oferă servicii turiştilor români şi străini, vacanţe pe litoral şi la munte, organizează festivităţi, conferinţe, convenţii, seminarii, închirieri automobile, rezervări bilete de avion.
Omnia Turism SRL – Circuite turistice în ţară şi străinătate; rezervări de hotel la munte şi la mare; sejururi în străinătate; programe turistice la cerere pentru turişti individuali şi grupuri; bilete de avion, autocar şi tren; transferuri; închirieri autocare, microbuze şi autoturisme.
Mii lei
    1999    2000    2001    2002
    CA    %    CA    %    CA    %    CA    %
Total CA    2514000000    100    5154000000    100    6557000000    100    7895000000*    100
Sind Romania    334970833    13,3    491752945    9,5    728600216    11,1    700017612    8,86
Happy Tour    9513014    0,3    221790166    4,3    342602124    5,2    541330755    6,8
J’Info Tours    73220496    2,9    112788361    2,1    214702060    3,2    -    -
Paralela 45    61905738    2,4    133606656    2,5    174255230    2,6    231107182    2,9
Simpa Turism    49230642    1,9    -    -    57783522    0,8    -    -
Atlantic Tour    51866074    2,0    71077406    1,3    99271205    1,5    147717779    1,8
Ana Turism    8292178    0,3    68975282    1,3    88963947    1,3    -    -
Omnia Turism    19952239    0,7    -    -    87338062    1,3    105552701    1,3
* - valoare aproximată














Analiza P.E.S.T – Israel



Statul Israel este cuprins între Marea Moartă şi râul Iordan, în est, şi ţărmul Mării Mediterane în vest. Spre nord se învecinează cu Siria şi Liban, spre est cu Iordania, iar în sud-vest cu Egiptul. În sud prin Golful Akaba are ieşire la Marea Roşie.

Mediul politic
Israelul este stabil din punct de vedere politic, dar tensiunile dintre arabi şi evrei divid societatea.
Israelul este o democraţie parlamentară, puterea fiind structurată pe cele 3 paliere: legislativ, executiv şi judiciar. Principalele instituţii sunt reprezentate de Preşedinţie, Parlament (Knesset), Guvernul şi instituţiile juridice.
Preşedintele are puteri reduse, acesta având mai mult un rol reprezentativ, situaţiile în care acesta are un rol important fiind foarte puţine şi strict prevăzute de lege.
Primul ministru are un rol mai important începând cu anul 1996, când Israelul a introdus sistemul de alegeri directe pentru acesta. Odată cu introducerea noului sistem, Parlamentul nu îl mai poate revoca din funcţie pe primul ministru.
Parlamentul este unicameral, având 120 de membrii. Sunt reprezentate foarte multe partide, limita minimă de accedere în Parlament fiind de 1,5% din totalul sufragiilor exprimate. Noul sistem politic conferă Knesset-ului puteri mai restrânse decât cele pe care le oferea vechiul sistem, dar acestuia îi revine în continuare controlul asupra unor domenii importante, aşa cum este cel al bugetului.
Israelul are două sisteme de curţi, civile şi religioase, acestea din urmă ocupându-se de problemele importante legate de căsătorie şi familie.
Sistemul este bazat pe principiul separării puterilor, care permite controlul şi păstrarea unui echilibru între puterile statului. Guvernul este învestit de către Parlament, iar independenţa puterii juridice este garantată prin lege.

Mediul economic
Deşi Israelul are cele mai înalte standarde de viaţă din Orientul Mijlociu, totuşi o mare parte din populaţie, palestinieni şi imigranţi, nu beneficiază de bunăstarea Israelului. Indicele minimului nivelului de trai din Israel este mare, multe persoane reuşind să îşi acopere doar strictul necesar. O mare parte din populaţie trăieşte sub nivelul minim de existenţă, supravieţuind doar datorită ajutoarelor sociale primite din partea Guvernului.
Valoarea PIB în 2001, în preţuri curente, a atins valoarea de 100,32 miliarde de shekeli, iar PIN a avut o valoare de 460 miliarde shekeli. Următoarele activităţi au cea mai mare pondere la formarea PIB: agricultura 3%, industrie 30% şi servicii 67%. Inflaţia are o rată de 5,7% pe an, iar rata şomajului se ridică la 10%.
În anul 2002, economia Israelului a suferit cea mai accentuată recesiune din 1953, valoarea PIB scăzând cu 0,9%. Deficitul a trecut în 2001 de 21,3 miliarde de shekeli, adică 4,6% din PIB. Criza din industria tehnologiei de vârf a condus la scăderea accentuată a preţului acţiunilor şi la o reducere a cererii de produse care necesită o tehnică de fabricaţie specială. Intifada care a început în septembrie 2000 şi a continuat în anii următori, a determinat o scădere accentuată (mai mult de 50%) a turiştilor care vizitau Israelul, reflectată în declinul cu 10% a activităţilor de catering şi a încasărilor hotelurilor. Creşterea gradului de insecuritate a contribuit la scăderea cererii de pe piaţa internă şi la diminuarea investiţiilor.
Paritatea shekel/USD








Israelul are o economie diversificată şi înalt-tehnologizată, în care proprietatea publică deţine o pondere însemnată. Cele mai însemnate sectoare de activitate sunt: echipamentele electronice şi biomedicale, prelucrarea metalelor, industria alimentară, chimică. Israelul este unul dintre cele mai importante centre ale industriei software şi o destinaţie turistică importantă.
Dezvoltarea economică a Israelului s-a realizat în mare parte datorită politicii de deficite bugetare şi ale balanţei de plăţi externe. O categorie aparte de venituri sunt cele provenite din turism şi din donaţiile organizaţiilor evreieşti. SUA ajută economia Israelului cu cca.3 miliarde USD, din care 1,8 miliarde sunt alocate cheltuielilor militare, restul revenind economiei civile. Odată cu creşterea deficitelor, economia nu mai poate supravieţui fără aceste ajutoare, chiar dacă noile guverne au declarat că obiectivul principal al guvernării este asigurarea independenţei economice.
Forţa de muncă (2,5 milioane) este repartizată astfel: industria prelucrătoare – 19%; comerţ – 13%; educaţie – 13%;  business service – 11%; sănătate şi servicii sociale – 10%; construcţii – 6%; transport – 6%; administraţie publică – 5%; hoteluri şi restaurante – 4%; servicii financiar-bancare – 3%; agricultură – 2%; electricitate şi apă – 1%; alte – 7%.

Mediul demografic
Populaţia Israelului înregistra o număr de 6,6 milioane locuitori la începutul lunii octombrie 2002, dintre care 5,1 milioane erau evrei. Populaţia sub 18 ani reprezenta 33,1% din total (2,186 milioane), iar populaţia de peste 65 ani reprezenta 10%. Speranţa de viaţă este de 76,7 ani pentru bărbaţi şi 80,9 ani pentru femei. Numărul mediu de copii dintr-o familie era de 2,3, scăzând de la 2,7 în 1980. 9,1% dintre copiii israelieni trăiesc în familii uniparentale, comparativ cu 23,3% din copiii din familiile de imigranţi.
81% din populaţia Israelului este formată din evrei, 15% musulmani, 2,3% creştini, 1,7% druizi şi 300 sunt samariteni. 36% din israelieni sunt născuţi în afara ţării.
Noul val de imigranţi, în special proveniţi din CSI (60000), a adus un număr de 65000 de persoane în anul 2000. Sosirea unui număr atât de mare de persoane se aşteaptă să aibă o influenţă considerabilă asupra societăţii israeliene. Imigraţia va continua în perioada următoare, înregistrându-se anual 30000-40000 de imigranţi.
Populaţia Ierusalimului numără cca.670000 locuitori, în timp ce zona urbană Tel-Aviv-Jaffa are numai 359000 locuitori. Totuşi, conurbaţia formată din Tel-Aviv-Jaffa şi alte municipalităţi situate de-a lungul câmpiei nordice de coastă, cât şi pe cele din sud şi est de Tel-Aviv, are o populaţie de 2,72 milioane locuitori.
Ebraica şi araba sunt limbile oficiale. În timp ce ebraica este utilizată pe scară largă, araba este utilizată în toate domeniile sociale. Engleza şi rusa sunt limbi vorbite de multe persoane în Israel, fiind preferate în unele contexte. Idiş este cea de-a cincea limbă utilizată mai ales în comunităţile originare din estul Europei.
Israelienii sunt mari amatori de citit presa scrisă, mai mult de 90% din adulţi citesc ziarele cel puţin o dată pe săptămână. Cel mai important ziar – Yedioth Aharonoth – are un tiraj de 300000 exemplare, fiind urmat de M’ariv – 200000, Ha’aretz – 70000 şi de publicaţia în limba arabă Al Quds – 60000 exemplare.

Mediul tehnic
Reţeaua de telefonie a Israelului este cea mai modernă din Orientul Mijlociu. Existau la nivelul anul 1999, 2800000 de linii fixe de telefon şi 2500000 de abonaţi ai serviciului de telefonie mobilă. Legăturile la nivel naţional se realizează prin cabluri şi fibră optică, iar legăturile internaţionale se realizează prin satelit şi prin cele trei cabluri submarine. Toate sistemele de comunicaţii sunt digitale. În urma implicării Guvernului în extinderea reţelei de telecomunicaţii, s-a reuşit ca în anul 2000, aproximativ 75% din populaţia Israelului să fie conectată la reţeaua CATV.
La nivel naţional există 40 de posturi de radio – 23 în banda AM, 15 în FM şi 2 pe unde ultrascurte pentru transmisiile internaţionale, înregistrându-se 3,5 milioane de aparate de radio. În Israel exista la nivelul anului 2000, 20 de televiziuni, numărul receptoarelor Tv fiind de 1,70 milioane.
În domeniul IT, există 21 de internet service provideri, numărul utilizatorilor de internet ridicându-se la aproape 2 milioane în 2002.
În domeniul transportului se înregistrează următoarea situaţie: căi ferate (647km), drumuri (15965km), aeroporturi (54), heliporturi (3)














Piaţa turistică din Israel



Sezonul de vârf în turismul de pe piaţa din Israel se înregistrează în timpul vacanţei de vară din lunile iunie-august şi în perioada sărbătorilor evreieşti din lunile septembrie-octombrie. Deşi informaţiile despre piaţă sunt limitate, totuşi se poate constata că principalele scopuri ale călătoriilor cetăţenilor israelieni sunt: vizitele efectuate rudelor, prietenilor, refacerea fizică, aventura şi scopurile educaţionale. Cei mai mulţi israelieni preferă să călătorească independent, în locuri sigure, ospitaliere, sunt atraşi de locurile care oferă spaţii largi deschise, peisaje naturale diverse, locurile sălbatice. Media unui sejur este de 21 de zile, ponderea cea mai mare a turiştilor fiind constituită din persoane cu vârsta cuprinsă între 30 şi 55 ani.
Produsele turistice solicitate pe piaţă:
S-a analizat în funcţie de categoriile de vârstă, astfel:
•    Tineretul (21-28 ani), cu posibilităţi modeste preferă destinaţiile exotice precum Thailanda, China, America de Sud; sunt interesaţi de cazare în youth hotel, campinguri, călătoresc cu autobuzul, trenul sau chiar făcând autostopul. Majoritatea companiilor de aviaţie acordă reduceri importante tinerilor la transportul aerian (23-30 procente). Vacanţele durează 2-3 săptămâni, după terminarea stagiului obligatoriu militar. O parte însemnată este atrasă de practicare sporturilor de iarnă în destinaţii mai ieftine ca România şi Bulgaria.
•    Aduţii (30-55 ani) se orientează spre excursii individuale, în familie sau cu prietenii de 10-12 zile. Cei cu venituri mici şi medii preferă să cumpere un minim de servicii la o agenţie de voiaj, constând în avion, închiriere auto şi eventual hotel ce asigură mic dejun. Se orientează spre ţări ca Austria, Cehia, Germania, Elveţia unde se găsesc camere de închiriat la localnici, la un tarif de 40-60 USD/noapte/cameră, cu mic dejun. Cei cu venituri mari preferă destinaţiile clasice şi scumpe (Anglia, SUA, Franţa, Spania etc), sporturile de iarnă practicate în faimoase staţiuni din ţările enumerate mai anterior.
•    Pensionarii sunt un procent însemnat al plecărilor în străinătate. Ei preferă circuitele culturale sau tratamentul, călătorind de obicei în grup, pentru perioade de 3-4 săptămâni. Printre destinaţiile de odihnă se numără şi România, atractivă ca preţ, concurată din ce în ce mai mult de Cehia, Slovenia şi Ungaria. Se practică vizite la rude, prieteni, locuri sfinte (cimitire, sinagogi).
În general există tendinţa de a pleca în străinătate de 2-3 ori pe an, câte 8-10 zile; sunt preferate excursiile individuale, iar prin agenţiile de voiaj se cumpără un minim de servicii (avion, transfer hotel cu mic dejun), urmând ca turistul să opteze la faţa locului pentru excursii şi distracţii.
Pricipalele agenţii de voiaj din Israel - în Israel sunt înregistrate cca 672 agenţii de voiaj, din care 15 mari tour operatori, peste 60 operatori şi agenţii de croazieră, 17 agenţii rent a car. Cei mai importanţi tour operatori de pe piaţa israeliană sunt: Disenhauss, Bonisa, Ophir Tours, American Express. Cei mai mulţi tour operatori sunt specializaţi pe outgoing şi numai căţiva au şi departamente de incoming. În general tour operatorii de mai sus sunt firme cu mari posibilităţi financiare, care au în spatele lor diverse societăţi comerciale sau bănci. Ultimii doi operatori enumeraţi operează şi pe piaţa românescă.
Analiza tarifelor practicate de societăţile româneşti comparativ cu cele ale concurenţei pentru produsele turistice similare. Analizând oferta turistică românească în comparaţie cu oferta concurenţei constatăm următoarele: -la programele de sejur tarifele sunt cu 20-30 procente mai ieftine în condiţiile oferirii unor servicii de calitate; aşa se explică succesul acestor programe; -programele de tratament sunt cu 30-40 procente mai ieftine decât ale concurenţei, dar există o netă diferenţă de calitate atât în privinţa serviciilor hoteliere, cât şi a bazei de tratament, în sensul că alte ţări au calitate superioară; -în privinţa circuitelor oferim o gamă foarte largă de programe cu o durată de 8-15 zile; tarifele sunt cu 10-15 procente mai mici decât ale concurenţei, dar şi aici se pune problema calităţii serviciilor, multe din hotelurile din ţară fiind departe de cerinţele turismului internaţional; -oferta hotelieră din Bucureşti este mult mai scumpă decât în celelalte capitale ale lumii, făcând ca mulţi turişti să ocolească capitala, preferând să plece de la aeroportul Otopeni direct în staţiune; -în privinţa facilităţilor altor ţări est-europene se practică: reduceri pentru copii (50 procente), tarife speciale pentru tinerii până la 27 ani, reduceri la transportul aerian până la 5-10 procente, tarife speciale la programe de weekend.
Datorită stabilitţăţii ce există pe alte pieţe şi a menţinerii parităţii, tarifele turistice au tendinţa de a se menţine la nivelul anului anterior sau chiar reduce ceea ce nu se poate spune şi despre România. Se practică din ce în ce mai des oferirea unui pachet minim de servicii pentru a ieşi pe piaţă cu un preţ foarte mic. Datorită segmentării concediilor de odihnă ale salariaţilor, se oferă din ce în ce mai multe programe scurte (3-4 zile) sub forma unor oferte speciale, de ultimă oră. În această situaţie turistul nu îşi mai cumpără pachetul turistic cu 2-3 luni înainte, aşteptând oferta cea mai avantajoasă. Există o categorie importantă de turişti, în special cei cu venituri mijlocii, sau familii tinere fără copii, care apelează la agenţiile de voiaj numai pentru a-şi procura biletul de avion şi eventual să închirieze un autoturism (fly and drive), preferând să-şi organizeze singuri sejurul la faţa locului, în funcţie de inspiraţia de moment.
La sfârşitul anului 2002, operau 672 de agenţii de turism atât pentru turismul intern cât şi pentru cel extern. Dintre acestea, 211 sunt filiale ale agenţiilor de turism. Cele mai multe agenţii sunt localizate în Tel Aviv (211 – 31%, cele mai importante fiind Natour, Tal Aviation, Ophir tours, Discover Tours), Ierusalim (102 – 15%), Haifa (9%), restul fiind repartizate în restul ţării.

Ani    Filiale    Agenţii de turism    Total
1990    79    371    450
1995    175    439    614
1998    195    510    705
1999    245    492    737
2000    241    484    725
2001    220    471    691
Oraşe            
Jerusalem    26    80    106
Tel Aviv-Yafo    26    185    211
Haifa    24    40    64
Elat    5    3    8
Be’er Sheva    8    5    13
Herzeliyya    9    6    15
Hadera    7    3    10
Kefar Sava    6    6    12
Nazareth    1    12    13
Netanya    4    12    16
Petah Tiqwa    4    9    13
Rishon Leziyyon    7    6    13
Rehovot    6    7    13
Ramat Gan    7    19    26
Alte localităţi    80    78    158

Exceptând aceste agenţii, la sfârşitul anului 2002, existau şi 98 de agenţii pentru turismul intern – 62 de agenţii principale şi 36 de filiale.
Se remarcă faptul că în comparaţie cu anul 2000, se înregistrează o scădere cu 7% a numărului de agenţii. Cu alte cuvinte, 53 de agenţii de turism s-au închis (34 de agenţii în 2001 şi 19 agenţii în 2002). Pe de altă parte, numărul agenţiilor de turism specializate pe turismul intern a crescut cu 4 unităţi, de la 94 în 2000 la 98 în 2002.



Concurenţa Marshal Turism pe piaţa israeliană


Principalii concurenţi pe piaţa israeliană care oferă croaziere pe Dunăre sunt:
Globus Tours – oferă două tipuri de croaziere: croaziere pe Dunăre între Viena şi Passau – Salzburg (9 zile) şi între Viena şi Budapesta (14 zile). În funcţie de serviciile incluse, preţurile variază între 1200USD şi 1800USD. În ambele cazuri, activităţile adiacente croazierei sunt vizitele la diverse obiective turistice din patrimoniul cultural al Germaniei, Austriei, Slovaciei şi Ungariei (castele, catedrale, situri istorice etc). Turiştii pot opta, contra cost, pentru servicii care nu sunt incluse în pachetul de bază.
Meriden International – organizează un circuit între Munchen-Feussen-Passau-Viena-Budapesta. Acesta are o durată de 10 zile, având un cost de 1500USD. Turistul are puţine posibilităţi de a beneficia şi de servicii adiţionale. Circuitul cuprinde în exclusivitate vizite la obiectivele culturale din Munchen, Viena, Budapesta şi la lagărul de exterminare nazistă de la Dachau.
Travel Scope – organizează croaziere de 10 zile pe cursul austriac al Dunării. Preţul acestui serviciu turistic este de 300 lire sterline. Turiştii au posibilitatea să beneficieze de excursii opţionale la obiectivele de interes turistic.
Chen Travel – oferă croaziere pe Dunăre pe cursul austriac. Oferta acestei firme se adresează în special familiilor tradiţionaliste de evrei (sunt combinate excursiile cu desfăşurarea unor activităţi care sunt specifice culturii evreieşti). Preţurile variază între 900 şi 1600USD, în funcţie de serviciile dorite.
Elegant Cruises&Tours Inc – oferă croaziere de lux pe Dunăre. Un circuit durează 8 zile şi se organizează între Nuremberg şi Budapesta. Preţurile sunt cuprinse între 3300USD şi 4800USD. În preţuri sunt incluse excursiile organizate la diverse obiective turistice şi serviciile de lux de la bordul navei.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica