referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Protectia muncii

Categoria: Referat Marketing

Descriere:

-asigurarea priorităţii ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii;-emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii;-coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al mediului;...

Varianta Printabila 


1             Protecţia muncii  este un sistem de măsuri şi mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, profilactic-curative, care acţionează n baza actelor legislative şi normative şi care asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a acestuia n procesul de muncă.
            Scopul protecţiei muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectării sau mbolnăvirii angajatului cu crearea concomitentă a condiţiilor confortabile de muncă la o productivitate maximală a acesteia.
            Securitatea muncii n activitatea de producţie se asigură pe următoarele căi:
-    instruirea n materie de protecţia muncii a tuturor angajaţilor şi a altor persoane la toate nivelurile de educaţie şi pregătire profesională;
-    instructarea prealabilă şi periodică a tuturor angajaţilor;
-    pregătirea specială angajaţilor care deservesc maşini, mecanisme şi utilaje faţă de care snt naintate cerinţe sporite de securitate;
-    verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc a materiei n protecţia muncii(nu mai rar dect o dată n trei luni).
            Direcţii principale ale politicii de stat n domeniul protecţiei muncii:
-    asigurarea priorităţii ale politicii de stat n domeniul protecţiei muncii
-    emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii;
-    coordonarea activităţilor n domeniul protecţiei muncii şi al mediului;
-    supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative n domeniul protecţiei muncii;
-    cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
-    apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit n urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
-    stabilirea compensaţiilor pentru munca n condiţii grele, vătămătoare sau periculoase ce nu pot fi nlăturate n condiţiile nivelului tehnic actual;
-    participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie şi al organizării muncii;
-    pregătirea şi reciclarea specialiştilor n domeniul protecţiei muncii;
-    organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de muncă, accidentele de muncă, bolile profesionale şi consecinţele materiale ale acestora;
-    colaborarea internaţională n domeniul protecţiei muncii;
-    contribuirea la crearea condiţiilor nepericuloase de muncă, la elaborarea şi utilizarea tehnicii şi tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a salariaţilor;
-    reglementarea asigurării salariaţilor cu echipament de protecţie individuală şi colectivă cu ncăperi şi instalaţii   sanitar-social, cu mijloace curativ profilactice din contul angajatului.
            Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale exercită coordonarea activităţii de protecţie a muncii n Republica Moldova.
            Normele de protecţie a muncii şi normele de igiena muncii se emit de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de Ministerul Sănătăţii după consultarea patronatelor şi sindicatelor.[10]
            Pentru realizarea lucrului metodoorganizatoric de protecţie a muncii la ntreprinderea de sticlă este fondat cabinetul de protecţie a muncii. Instructajul introductiv se petrece cu toţi cei cae intră la ntreprindere la lucru permanent sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul de lucru al lor, deasemenea cu muncitorii, recomandaţii la ntreprinderele pentru ndeplinerea lucrărilor de la alte organizaţii, cu practicanţii care-şi petrec practica la ntreprindere, admise pe teritoriul ntreprinderii sau n secţiile de producere pentru ndeplinirea lucrărilor.
            Instructajul introductiv l petrece inginerul de protecţie a muncii şi tehnica securităţii n cabinetul de protecţie a muncii, iar cu muncitorii inginero - tehnici, cu specialiştii tineri şi cu elevii instituţiilor de nvăţămnt – inginerul şef al ntreprinderii.
            Instructajul introductiv se nregistrează n Registrul de nregistrare a instructajului introductiv de protecţie a muncii, sanitarie de producere, securitate antiincendiară şi acordarea primului ajutor care se păstrează la inginerul de protecţia a muncii şi tehnica securităţii.
            Instructajul primar se petrece nemijlocit la locul de lucru nainte de admitere la lucru cu toţi muncitorii intraţi la ntreprindere, după petrecerera instructajului introductiv deasemnea cu muncitorii transferaţi la alt lucru.
            La instructajul primar muncitorului i sunt arătate toate locurile periculoase la utilaj şi la locul de lucru, metodele de organizare corectă şi asigurea locului de lucru, deasemenea i se dau indicaţii de interzicere de a folosi metode periculoase n lucrul sau alte acţiuni, care pot duce la traumatism sau mbolnăvire. Instructajul secundar cu scopul controlării şi perfecţionării nivelului de protecţie a muncii se petrece nemijlocit la locul de lucru cu toţi muncitorii indiferent de calificarea lor, specialitatea şi stagiul de lucru.
            Instructajele primar şi secundar se nregistrează n Registrul de nregistrare a instructajelor primar şi secundar de protecţie a muncii, tehnica securităţii şi securitatea anincendiară, care se păstrează la conducătorul lucrărilor, n subordonarea căruia se găsesc muncitorii.[10]

             Analiza  condiţiilor de muncă
-    evidenţierea stării reale a condiţiilor de muncă la obiectul de bază;
-    analiza măsurilor tehnice şi organizatorice spre prentmpinarea acţiunii negative asupra muncitorilor a factorilor nocivi de producere.
            Analiza condiţiilor de muncă se nfăptuieşte n perioada practicii de diplomă sau de producere  şi se ncepe cu aprecierea vizuală a locurilor de muncă (categoriei de lucrări) din punct de vedere a condiţiilor reale de muncă folosind indexaţia „normal”(n), „periculos (p). Datele se nscriu n tabela de mai jos.


Tabelul 1. Caracteristica condiţiilor igieno-sanitare a factorilor periculoşi şi dăunători de producţie
    Factorii periculoşi şi dăunători
 de producţie      Aprecierea condiţiilor de muncă
             Vizuală       După proiect
        1                  2                3
1.Factorii sanitaro-igienici        Per. rece    Per. Caldă
    Microclimatul
       temperatura ,  C
  umeditatea relativă a aerului,%
viteza mişcării aerului , m/s
    
      n
      n
      n    
17-19
40-60
0,2    
20-22
40-60
0,3
    Iluminatul
natural lateral,%
artificial comun,lx    
          +
          +    
           0,9
          200
    Ventilaţia
aeraţia naturală,k
infiltrarea naturală,k  

         2
         3    
            2
            3
2.Caracteristica ncăperilor
2.1 zona sanitară de protecţie
2.2 categoria industriei după pericolul exploziv şi incendiar
2.3 gradul de rezistenţă la foc a clădirii        
      IV

      G

      I      
          IV

           G

            I
3.factorii periculoşi şi nocivi de
 producere
3.1 Electrici
genul curentului
tensiunea , V  
fregvenţa ,Hz    


Alternativ
220/380
50    


Alternativ
220/380
50
3.2 Mecanici
vbraţie,Hz(mm/sec,dB)
zomotul ,dB
mişcarea părţilor maşinilor şi mecanismelor    
    +
    +

     +    
         93


          +
3.3Termică
detalii ncălzite,

     +    
           +
3.4    Paf (pulbere)
neorganic     
     +    
  C MA  10 mg/m

       4. Posibilitatea izbucnirii incendiului sau a exploziei
 gazul inflamabil
surse de aprindere    

     +
ţigară,scnteie    

             +
ţigară,scnteie
            
Sanitaria industrială.
1. Mijloace de protecţie n cazul prafurilor.
    Un şir de producţie tehnologică n construcţia, industria materialelor de construcţie şi n alte domenii ale industriei snt nsoţite de formarea şi răspndirea n mediul de producţie a prafului, care influenţează negativ asupra organismului uman şi n ndeosebit asupra organelor respiratorii. Praful de producţie influenţează negativ nu numai asupra organismului uman, adesea el nrăutăţeşte mediul de producţie n limitele zonei de lucru, duce la uzarea rapidă a pieselor şi agregarea supuse frecării. Afară de aceasta, praful poate fi sursă de electricitate statică. Praful se formează n timpul mărunţirii, măcinării, fracţionării diferitor materiale, la transportarea, ncărcarea şi descărcarea materialelor pulverulente; la pregătirea suprafeţelor construcţiilor pentru izolare şi finisare; n timpul executării lucrărilor de terasamente; la demolarea constrcuţiilor şi instalaţiilor etc.
Gradul de influenţă a prafului asupra organismuli uman depinde de proprietăţile lui fizico – chimice, toxicitate, dispersitate şi concentraţie.
        n cazul, cnd metodele de desprăfuire a aerului zonei de muncă nu asigură micşorarea concentraţiei prafului pnă la valoarea admisibilă sau curăţarea mediului aerian este imposibilă sau neefectivă pentru protecţia vremelnică  a organelor omului sunt folosite haine speciale şi mijloace individuale de protecţie.
            Echipamentul de protecţie antipraf se alege n conformitate cu normele existente „mbrăcăminte, ncălţăminte specială şi echipament de protecţie” elaborat de Institutul Central  de Cercetare n Domeniul Protecţia Muncii.
           Pentru protecţia organelor de respiraţie, de prafurile de var, de ciment, ipsos, azbest sunt folosite respiratoare de tipul RN-19. Pentru protecţia ochilor se folosesc ochelarii speciali antipraf. Pentru protecţia corpului sunt folosite costume şi combinizoane contra prafului confecţionate dintr-o ţesătură specială, care se curăţă uşor prin scuturare. [7]
                    

2. Metode de combatere a zgomotului.
            Pot fi folosite următoare metode şi mijloace:
1)metode tehnic-organizatorice
    - folosirea proceselor tehnologice cu zgomot redus;
    - perfecţionarea tehnologiilor de deservire  şi reparaţie a maşinilor şi utilajelor;
    - folosirea mijloacelor şi utilajul cu zgomot redus.
     2) metode arhitectural-planificatoare
         -amplasarea raţională, din punct de vedere acustic, a ntreprinderilor, ncăperilor clădirilor şi instalaţiilor;
         - amplasarea raţională a zonelor de muncă.
     3) mijloace acustice
         - mprejmuiri fonoizolatoare a clădirilor, făţuieli fonoabsorbante, sprijine vibroizolante
            n cazul soluţionării problemei protecţiei contra zgomotului se porneşte de la cele două forme sub care apar acestea:
1)forma obiectivă(micşorarea oscilatorie a corpurilor elastice );
2)forma subiectivă(senzaţie pe care o percepe organul auditiv).
            Temperatura de asemenea trebuie luată n considerare, deoarece, influenţnd proprietăţile materialelor fonoizolante, poate să afecteze   performanţele acustice, ct şi gradul de confort.
            Protecţia individuală a personalului contra zgomotului se realizează prin utilizarea antifoanelor, care constituie baraje fonoizolante situate n imediată apropiere a receptorului. Cerinţe care trebuie să le respecte un antifon sunt următoarele: să asigure o izolare ct mai bună a zgomotului; să asigure un grad de confort mai ridicat; să nu producă iritaţii ale pielii; să se manipuleze uşor.
            n practică se utilizează două tipuri de antifoane: de tip extern(sub formă de cască) şi de tip intern(sub formă de dop).
            Astfel dacă este necesară o atenuare acustică mare, n special la frecvenţe nalte şi pentru un interval scurt de timp, se va utiliza antifonul de tip extern şi n cazul contrar se va utiliza cel intern. [7]


1 3. Cerinţe sanitaro-igienice faţă de sisteme de ventilare.
1. sisteme de ventilaţie trebuie să fie calculate corect. Volumul de aer trebuie să fie suficient pentru eliminarea surplusurilor de căldură, umezeală şi a substanţelor nocive;
2. Volumul de aer aspirat La n ncăpere trebuie să corespundă volumului de aer eliminat Lel.
3. sisteme de ventilare trebuie să fie plasate n aşa mod ca eliminare să fie executată din locuri cu degajări sporite, iar aspirarea aerului curat - n locuri cu concentraţii minime. Dacă această se referă la surplusuri de căldură, atunci aspirare să se execute la podea, iar eliminarea de sub tavanul ncăperii.
4. sisteme de ventilare nu trebuie să provoace suprarăcirea sau suprancălzirea angajaţilor;
5. Sisteme de ventilaţie trebuie să asigure electrosecuritatea de incendiu şi de explozie.  [7]

4. Cerinţe faţă de iluminatul de producţie.
1. Iluminatul la locuri de muncă trebuie să corespundă lucrului vizual, care este determinat de următorii parametri: obiectul de distingere; fondul valorile căruia se află ntre limite 0,02..0,95.
2. Este necesară asigurarea unei uniformităţi ndestulătoare a luminaţiei pe suprafaţa de lucru, precum şi n limitele spaţiului nconjurător.
3. re suprafaţa de lucru nu se admit umbre puternice.
4. Valoarea iluminării trebuie să fie constantă n timp.
5. E necesar de a alege direcţia optimă a fluxului de lumină.
6. E necesar de a alege componenţa spectrală a luminii.
7. Toate elementele instalaţiilor de iluminat trebuie să fie asigurate prin legarea la pămnt sau la firul nul, limitarea tensiuni alimentarea instalaţiilor trebuie să fie pnă la 42, 36, 24 şi 12V.
            Iluminatul natural n ncăperi este reglementat de normele NRC (SNiP)II-4-79 „Iluminatul artificial şi natural”. [7]

5. Cerinţe ergonomice faţă de organizarea şi construcţia locurilor de muncă.
            Locul de muncă trebuie să fie acomodat pentru o muncă concretă şi pentru muncitori de o anumită calificare cu considerarea particularităţilor antropometrice, fizice şi psihice ale lor.
            La construirea locurilor de muncă se vor respecta următoarele condiţii de bază: prezenţa spaţiului suficient pentru executarea mişcărilor de lucru la executarea muncii, conducerea sau deservirea maşinii; asigurarea suficientă a legăturilor fizice, vizuale şi auditive dintre muncitor şi utilaj.
            La organizarea, construirea şi amplasarea locurilor de muncă trebuie prevăzute măsuri care prentmpină sau reduc oboseala precoce a muncitorului.
            De asemenea este necesar de prevăzut la locuri de muncă: alegerea pozei raţionale de lucru, amplasarea raţională a panourilor indicatoare şi a organelor de dirijare; asigurarea cmpului de vedere optim a elementelor locului  de muncă.
            La amplasarea elemetelor locului de muncă şi determinarea dimensiunii lor se va ţin cont de  indicii antropometrici, statici şi dinamici şi de posibilitatea reglării a lor n dependenţă de diferite grupe de populaţie pentru care locul de muncă este destinat. [7]





Tehnica securităţii.
1.Totdeauna a păstra curăţenie şi regulă la locul de lucru şi n hala industrială.
2.A se adresa la şef direct pentru explicarea n cazul lipsei de informaţie sau apariţiei ndoielei la executerea lucrului.
3.A fi atent n timpul executării lucrului, a nu se distrage cu convorbire  sau lucru străin.
4.A se folosi numai de insrumente spacializate ntr-o stare bună de funcţionare. De a nu folosi instrumente ocaziţionale.
5.Lucrările cu grad de pericol redicat se execută numai după primirea permisului şi ascultarea instrucţiulor adăugătoare.
6.La timp executarea lucrărilor de reparaţie cu materiale refractorii a fisurilor apărute la cuptorul de sticlă.
7.A executa lucrările de reparaţie a unor noduri separate a cuptorului numai cu permisiunea şefului de schimb.
8.Despre nceperea lucrărilor de reparaţie a unor elemente ale cuptorului preventiv se informează fierbător de sticlă de serviciu.
9.Examenarea boltei cuptorului se execută numai de pe platformele specializate.
10. Examenarea fundului baiei se execută de pe platforma permanentă şi n prezenţa a ncă unui lucrător.
11. Demontarea cuptorului totdeauna se ncepe numai de sus.
12. Cărămida demontară după răcire se amplasează ntr-un loc special.
13. n timpul licvidării avariei e obligatorie aflarea din partea vntului.
14. La transportarea materialelor refractorii fierbinţi spre locul executării reparaţiei, de a le izola cu capac termic.
15. La executarea lucrărilor n zonele cu temperaturi redicate obligatoriu de a se folosi de paravan termoizolant şi alte obiecte de protecţie.
16. n timpul executării lucrărilor fierbinţi de a nu ieşi la curent sau folosi curenţi de aer reci pentru răcirea corpului.
17. Examenarea stării n interiorul cuptorului se face numai prin ferestruici de observare, folosind ochelarii de protecţie.
18. Folosirea insrumentelor numai după răcirea lor.
19. De a nu lăsa instrumentul la locul de lucru sau treceri.
20. De a nu permite prezenţa persoanelor străine sub baia cuptorului, la generatoere, conducta de gaz, camere de ncărcare.
21. A cunoaşte şi a respecta normele redicării şi transportării  greutăţilor.
22. La folosirea maşinelor pentru ridicarea şi transportarea greutăţilor de a nu depăşi capacitatea lor maximală.
23. De a nu lua şi transmite obiecte deasupra conveerilor sau a altor utilage.
24. De a nu ridica obiectele căzute acolo unde este riscul de a fi prinsă haina sau o parte a corpului de mecanizmeme n mişcare sau riscul de a fi lovit de curent. n acest caz utilajul se opreşte.
25.  La executarea lucrărilor la o nălţime mai mare de de 1,1 m de a se folosi de scări şi suporturi, stabilitatea rezistenţa cărora preventiv se verifică.
26. Curăţenia şargei şi rămăşiţelor de sticlă nu se execută manual şi numai cu instrumente specializate.
27. A nu lucra la insatlaţii cu ngrădire deschisă.
28. De anu bara trecerea spre locurile de muncă sau instrumentele antiincendiare.
29. De urmărit stare de funcţionare a utilajului. n cazul lucrului incorect a se adresa imediat maistrului de schimb.
30. n cazul simţirei curentului electric la atingerea utilajului sau unei construcţii metalice de a prentmpina oamenii din jur şi maistrul de schimb.
31. La executarea lucrărilor de extragerea masei de sticlă toate persoanele ce nu au atitudine directă la lucrările date se evacuiază de la cuptor li zona situării gropii de evacuare.
32. La evacuarea sticlei topite se interzice prezenţa lngă groapa de evacuare.
33. La observarea scurgerii neplanificate a masei de sticlă din cuptor imediat de informat maistrul de schimb. După posibilitate de a opri scurgerea prin folosirea de aer condensat sau a soluţiei refractorii. Se interzice pentru răcirea cărămizei de a uda blocul scurgerii cu apă.
34. Permanent de a verifeca Permanent de a verifica ntroducerea şargei şi a cioburilor n bunchere.
35. Periodic de a verifica curăţenia platformei de ncărcare.
36. Se nterzice examinarea buncherilor prin gura inferioară.
37. Regulat de verificat temperatura apei din frigiderele de răcire. n caz de stopare  a livrărilor de apă se informează managerul de schimb.  

Măsuri privind profilaxia antiincendiara
            Securitatea obiectului mpotriva incendiului se asigura prin:
-    printr-un sisitem de prentmpinare a incendiului
-    printr-un sistem de protecţie mpotriva incendiului  care costă din dulapuri antiincendiare unde se află nisip, o lopată şi o căldare cu fundul ascuţit ;
-    prin măsuri tehnico-organizatorice adică toţi sunt instruiţi cum sase comporte şi ce să facă n caz de incediu .
            Factorii periculoşi a incendiului  care influienţeaza asupra oamenilor  sunt următorii :
-    focul deschis şi scnteile
-    temperatura naltă a mediului nconjurător
-    fumul
-    concentraţia scăzută de oxigen
-    prăbuşirea părţilor clădirii, instalaţiilor , etc.
Prentmpinarea incendiilor se asigură prin:
-    prevenirea formării mediului combustibilului
-    prevenirea formării sau includerii n mediul de combustibil a surselor de aprindere
            Pentru a nu forma mediul combustibil trebuie:
-    de folosit la maxim materialele greu combustibil şi necombustibile
-    de a limita utilizarea substanţei inflamabile şi utiliza cele mai nepericuloase procedee de amplasare şi păstrare
-    de aizala mediul combustibil ;
-    de a menţine mediul de vapori şi gaze n afara zonei deaprindere
-    de a automatiza şi mecaniza la maximum procesele tehnologice ce ţin de  folosirea substanţei combustibile ;
-    de a instala utilajul cu pericol de incendui n nbcăperi izolate sua pe tern deschis ;
-    de a utiliza ambalaje ermetice pentru substanţe combustibile
-    de afolosi dispozitive de protecţie la utilajul de producţti n care se manipulează substanţele combustibile pentru cazurile de defectări sau avari;
-    folosirea ncăperilor şi cabinelor bine izolate de mediul nconjurător.
            Prevenirea formării n mediu combustibil a surselor de aprindere trebuie să se asigure prin:
-    folosirea maşinilor şi mecanismelor la exploatarea cărora nu se formeaza surse de aprindere;
-    folosirea utilajului electric n corespundere cu ceriţele regulilor de construcţie a instalaţiilor electrice;
-    folosirea n construcţie a mijloacelor  cu acţiune rapidă de deconectare a posibilelor surse de aprindere ;
-    amenajarea protecţiei contra fuljerului a clădirilor , instalaţiilor şi utilajului
-    executarea regulilor stabilite privind securitatae incendiilor
            Faţa de sistemul de protecţie mpotriva incendiilor snt naintate uramătoarele cerinţe:
-    folosirea mijloacelor de stingere a incendiilor şi tipurilor de tehnică mpotriva incendiilor respective;
-    folosirea instalatiilor automate de semnalizare a incendiilor;
-    instalaţii şi dispozitive ce asigură limitarea propagării incendiilor;
-    folosirea sistemelor de protecţie antifum.
            Sistemul de protecţie antifum trebuie să aigure protecţia căilor de evacuare de fum,temperaturile nalte şi produsele toxice ale arderii atta timp, ct este necesar pentru evacuarea sau protecţia colectivă a oamenilor .
            n timpul funcţionării ntreprinderii toţi colaboratorii snt instruiţi referitor regulilor de securitate mpiotriva incendiilor, se folosec mijloce demonstrative de agitaţie privind asiguraea securităţii mpotriva incendiilor.
            Responsabilitatea pentru decuritatea mpotriva incendiilor a obiectului o poartă şeful obiectului sau alte persoane oficile, numite prin ordin de către conducerea unităţii.Aceste persoane sunt obligate:
-    să cunoască proprietăţile incendiare a materialelor şi substanţelor care se folosesc sau se păstrrează pe sectorul ncredinţat ,să nu admită ncalcarea regulelor de păstrare;
-    să urmăreasca starea de funcţionare a tuturor sistemelor ţi instalaţiilor , să ia măsuri de nlăturare a neajunsurilor depistate;
-    să explice angajaţilor instrucţiunile şi regulile securităţii mpotriva incendiilor care snt n vigoare la obiectivul dat .
            Vaporii tuturor lichidelor inflamabile snt mai grei ca aerul şi se acumuleză, de regulă, n zonele de jos ale ncaperilor.Viteza de ardere a lichidelor este o mărime instabilă şi depinde de tempereatura de fierbere şi aprindere a lichidului.Prafurile prezintă un pericol de incendiu sporit , deoarece posedă toate proprietăţile incendiare ale materiallelor solide. Valorile limitelor concentraţiilor explozive ale amestecurilor praf-aer depind nu numai de componenţa chimică , dar şi de umeditate şi dipersitate. [8]
        




Masuri  de  protecţie  a  mediului  ambiant.
            Pentru aprecierea calităţii componentelor mediului –aerul, apa ,solul- sunt folosiţi indicii stării lor normative.Cei mai răspndiţi indici normativi snt CMA ale substanţelor dăunătoare n mediile numite , eleborate n deosebi pentru oameni.
            Măsurile de bază pentru protecţia şi folosirea raţianală a resurselor de apă includ:
-    controlul calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;
-    respectarea normelor sanitare la crearea şi exploatarea punctelor de captare a apei .
            n construcţie apa este folosită n scopuri diferite .Ea se cunsumă pentru pregătirea betoanelor şi mortarelor, umezirea suprfeţei betonului proaspăt turnat , pregătire suprafeţei, spălare , vopsire, văruire.
            Cantităţi enorme de apă se consumă la multe procese şi lucrări de finisare a podelelor umede , este necesar de a sepera apa utilizată n apă tehnică şi apă potabilă menajeră .Procesele tehnologice şi alimentarea cu apă a instalaţiilor care necesită cantităţi mari de apă , trebuie nsă fie trecute la alimentarea n ciclu nchis sau repetat .Pe şantierul de construcţie se vor lua măsuri de micşorare a volumului de apă consumată şi poloarea ei , prevenirea cazurilor de poluare a bazinelor acvatice cu ape neepurate , deşeurile de construcţie.[30]
            Apele reziduale tehnologice şi gospiodăreşti-comunale ale industrie de construcţie vcor fi revărsate n sistemul de canalizare sau permanente,sau vremelnice.
            Pentru păstrarea resurselor se apă n activitaea de construcţie este necesar de efectua măsuri ce previn eroziunea , spălarea şi transportarea particulelor de sol n bazinele acvatice,provocnd poluarea şi nămolirea acestora, porecum şi măsuri de prevenire a infiltrării şi evaporării apei .
            Protecţia aerului atmosferi n activitatea de construcţie exercită o influenţă mare de a exclude poluoarea lui.Lucrările de construcţie-montaj acţionează negativ asupra mediului ambiant .Acesta este poluat puternic n procesul pregătirii materialelor izolante, pregătirea betonului asfaltic arderea deşeurilor .
            Pentru a exclude poluarea la efectuarea acestor lucrării şi pricese este necesar de folosit mai pe larg ncălzilrea electrică a materialelor prin inducţie.Una din direcţiile principale a măsuriloe de protecţie a naturii este prevenirea poluarii mediului ambiant la exploatarea maşinulor de construzcţie şi a unităţilor de transport.Acest scop pote fi atns pe umătoarele căi:
-    micşoraea concentraţie substanţelor toxice n gaze de eşapament a maşinelor de construcţie, prin reglarea minuţiosă a sistemului de alimentare cu conbustibil a motoarelor cu adere internă;
-    excluderea compactă a degajărilor toxice n atmosferă prin trecerea maşinilor de construcţie la acţiunea electrică gaz natural.[30]
            Cei mai efectivi poluanţi atmosferici n activitatea de construcţie snt substanţele liante neorganice (cimentul, var,ipsos) .
            Nivelul zgomotului n localităţi la locurile de muncă şi ncăperi este reglementat de acte normative GOST 12.1.003-76 „SSBT.Şum. Obşcie trebovania bezopasnosti”.
            Influenţa negativă a zgomotului asupra organismului uman duce la un disconfort şi cel mai mult este apreciată de oamenii ce locuiesc n case cu multe nivele , ce posedă fonoconductibilitate sporită.  [9]
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica