referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Substante peliculogene, lacuri si vopsele

Categoria: Referat Marketing

Descriere:

Materialele de vopsitorie sunt materiale peliculogene utilizate pentru protecţia şi finisarea construcţiilor şi elementelor de construcţii. Materialele de vopsitorie au în compoziţie substanţe solide(pigmenţi) şi substanţe lichide(ulei, solvenţi, apă etc.), dintre care cel puţin una este peliculogenă...

Varianta Printabila 


1
Substantele  peliculogene

http://www.icla.ro/articole02.htm
Determinări pe materiale de vopsitorie


Materialele de vopsitorie sunt materiale peliculogene utilizate pentru protecţia şi finisarea construcţiilor şi elementelor de construcţii. Materialele de vopsitorie au n compoziţie substanţe solide(pigmenţi) şi substanţe lichide(ulei, solvenţi, apă etc.), dintre care cel puţin una este peliculogenă.
Principalii componenţi ai materialelor de vopsitorie sunt:
-    substanţele peliculogene: sunt substanţe solide sau lichide care prin ntărire n aer sau n cuptor formează pelicule pe suprafaţa suportului
-    sicativi: sunt substanţe solubile n uleiuri vegetale care accelerează catalitic uscarea uleiurilor
-    pigmenţi coloranţi: sunt substanţe colorante ale peliculei
-    solvenţi: sunt lichide volatile, folosite de obicei n amestec, care solubilizează substanţele peliculogene solide iar prin evaporarea lor micşorează timpul de uscare al peliculei
-    diluanţi: sunt amestecuri de solvenţi necesari pentru reglarea vscozităţii n vederea unei uşoare aplicări pe suport
-    plastifianţi: sunt substanţe greu volatile care conferă peliculei plasticitate, micşornd astfel pericolul de fisurare
-    substanţele de umplutură:  sunt pulberi fin măcinate care pot nlocui o parte din pigment micşorndu-se astfel preţul de cost al produsului.


Determinarea culorii peliculelor prin comparare cu etalonul de culoare:


Metoda constă n compararea vizuală a culorii peliculei supusă ncercării cu o epruvetă etalon de culoare, ambele fiind iluminate n aceleaşi condiţii, varianta A, n lumina naturală a zilei sau varianta B, n lumina artificială, şi privite sub acelaşi unghi. Epruveta etalon de culoare trebuie omologată, iar culoarea stabilită prin acord ntre părţi.
 





Determinarea densităţii (masa specifică)

Aparatură: picnometru metalic
Mod de lucru:
Se cntăreşte picnometrul gol cu o precizie de 0,01g, se umple cu vopseaua de analizat adusă in prealabil la 20C, se aşează capacul şi se şterge cu vată surplusul de vopsea scurs prin capilarul capacului, apoi se cntăreşte.
Densitatea se exprimă n g/cm şi se calculează cu formula:
 
m2= masa picnometrului cu probă, n g
m1= volumul picnometrului gol, n g
v = volumul picnometrului, n cm
Ca rezultat se ia media aritmetică a cel puţin trei determinări.

Determinarea timpului de scurgere
Timpul de scurgere permite aprecierea consistenţei produsului pentru diferite scopuri de fabricaţie şi aplicare. Metoda constă n determinarea timpului exprimat n secunde, n care o cantitate de 100 cm de produs se scurge dintr-o cupă, printr-un orificiu de dimensiuni stabilite. Metoda nu se aplică la produsele care prezintă fenomenul de tixotropie.

Determinarea puterii de acoperire
Puterea de acoperire a unui material peliculogen pigmentat  este capacitatea acestuia de a face invizibilă, adică de a acoperi culoarea unui fond alb-negru sau a unui fond cu contraste. Puterea de acoperire poate fi exprimată prin:
-    numărul minim de straturi necesar a fi aplicate, pentru acoperirea fondului impus
-    grosimea minimă a peliculei
-    factorul de contrast
-    consumul specific, respectiv cantitatea de material peliculogen exprimată n grame, necesară acoperirii unui m de suprafaţă

Determinarea grosimii peliculei uscate

1)    Metodă distructivă: prin măsurarea grosimii peliculei uscate cu comparatorul cu cadran. Metoda se aplică n cazurile n care produsul peliculogen este aplicat pe un suport rigid şi cu suprafaţă plană, măsurarea făcndu-se cu o precizie de 2,5 μm
2)    Metoda nedistructivă de determinare a peliculelor uscate cnd produsul peliculogen este aplicat pe suport metalic sau magnetic. Determinarea are ca principiu variaţia fluxului magnetic creat ntre un magnet şi un obiect magnetic n funcţie de spaţiu nemagnetic dintre ele, n cazul de faţă n funcţie de grosimea peliculelor nemagnetice de vopsea aflate ntre piesa magnet a instrumentului de măsură şi suportul magnetic al peliculei.

Determinarea flexibilităţii peliculei
Flexibilitatea unei pelicule este proprietatea acesteia de a putea fi ndoită fără să sufere deteriorări.
Determinarea flexibilităţii constă n ndoirea suportului pe care este aplicată pelicula, n jurul a diverse dornuri ale căror diametre descresc şi se exprimă prin numărul care reprezintă diametrul, n mm, al celui mai subţire dorn pe care pelicula ndoită nu prezintă deteriorări.

    Industria de producere a grundurilor, vopselelor şi diluanţilor a constituit unul dintre domeniile performante de activitate din Romnia n ultimii ani, atrǎgnd un volum apreciabil de investiţii şi reuşind să atingă un nivel tehnologic foarte apropiat de companiile din Comunitatea Europeanǎ. Industria romnească de pnă n 1990 a fost formată din mari producǎtori ce acopereau 50-60% din piaţǎ. Companiile rezultate prin privatizarea acestor unităţi acoperă n prezent un procent scǎzut, restul fiind ocupat de unitǎţi de producţie private deschise după 1990 şi importatori.
    Prezentul proiect analizează aspecte ale comportamentului consumatorului legate de achiziţionarea şi utilizarea de vopsele şi lacuri pentru interiorul locuinţei.
Cea  mai dinamică dezvoltare pe piaţa vopselelor din Romnia s-a nregistrat  n segmentul produselor decorative ce cuprinde produse peliculogene (chituri, grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, diluanţi) şi n segmentul materiilor prime reprezentate de răşini sintetice necesare att n procesul propriu de producţie ct şi pentru alţi potenţiali beneficiari.
     Lansările de noi produse şi mărci este rodul unei munci susţinute a departamentelor de cercetare-dezvoltare n colaborare cu departamentele de marketing.  Aceste lansări au avut rolul de acoperi anumite nişe de pe piaţă dar şi de a oferi consumatorilor o paletă mai largă de alegere, calitate şi preţuri mai bune.
n Romnia, cererea de vopsele a crescut odatǎ cu dezvoltarea domeniului construcţiilor private şi industriale şi a preocupării tot mai ridicate a populaţiei n reamenjarea şi decorarea spaţiilor de locuit şi a obiectelor de mobilier.
    Vopselele sunt produse care se adreseazǎ consumatorilor casnici şi industriali. Tendinţa manifestatǎ n ultima perioada (1998, 1999) este cea a orientǎrii firmelor producǎtoare sau importatoare cǎtre consumatorii casnici, aceştia reprezentnd un segment de piaţǎ cu un potenţial de consum n continuǎ creştere dar şi concurenţa este deosebit de puternicǎ n acest segment. Un avantaj al abordǎrii cu mai multǎ atenţie al acestui segment de piaţǎ este cel al recuperǎrii sigure şi mult mai rapide a creanţelor dect n segmentul consumatorilor industriali. Acest fapt explicǎ creşterea ponderii consumatorilor casnici la 67% n 2000, faţǎ de 33% ct i revine sectorului industrial.
Piaţa produselor peliculogene se caracterizează prin concentrare, stabilitate şi concurenţă intensă.
Piaţa vopselelor a nceput să se structureze treptat. n prezent, există cţiva mari producători interni (att străini ct şi fostele fabrici de stat) dar şi importatori renumiţi.
Piaţa vopselelor nu este fragmentată şi are nişte mărci majore care să polarizeze vnzările. Din punct de vedere al cererii, n cazul vopselelor este important att preţul ct şi calitatea şi ambalajul. n continuare, totuşi piaţa va pune din ce n ce mai mult accent pe calitate, fiind dispusă n timp, chiar să plătească mai mult pentru a obţine un produs superior din punct de vedere al durabilitǎţii, al imaginii, al strǎlucirii. La rndul lor, producătorii vor ncerca să ofere produse mai sofisticate care să aducă un plus privind caracteristicile celorlalte categorii de vopsele (vopsele epoxidice, poliuretanice şi alchidice pentru pardoseli; vopsea specialǎ pentru protecţia şi impermeabilizarea suprafeţelor din beton la bazine de not şi piscine; vopsele epoxidice cu rezistenţǎ la temperaturi de 150 grade Celsius, grunduri şi vopsele epoxidice cu rezistenţǎ la substanţe chimice corozive).   
Schimbǎrile economice şi politice care au marcat Europa Centralǎ şi de Est n anii ’90 au creat pieţe competitive acolo unde anterior existau doar economii planificate.  n timp consumatorii decid asupra mărcii lider. Concurenţa se dă ntre mǎrcile disponibile la producătorii locali: Kber, Policolor, Dfa, Conex  şi mărcile de import.
Firmele depun eforturi considerabile pentru asigurarea unei poziţii clare n cadrul pieţii pentru mărcile lor, n vederea prevenirii confundării mărcilor proprii cu mărcile concurente.
Principalele firme concurente prezente pe piaţa romnească sunt:   

Nr crt.    FIRMA    COTA DE PIAŢĂ (%)
1.
2.
3.
4.
5.
    KBER
CONEX
DFA
POLICOLOR
ALTELE    35
7
17
15
26

Printre reglementările impuse ţărilor care fac parte din Uniunea Europeana se numără şi standardizarea activităţii de lacuri şi vopsele, n special a legislaţiei acestei pieţe. Se vor impune astfel anumite schimbări şi pe piaţa noastră. Acest lucru nu poate dect să bucure producătorii naţionali avnd in vedere obiectivele de dezvoltare pentru anii următori. Printre ameninţările cărora vor trebui să le facă faţă găsim:  scăderea nivelului de trai care are cel mai mare impact asupra unui producător de lacuri si vopsele şi se traduce n cantitatea de vopsea folosită de populaţie ntr-un an (n Romania aproximativ 3 kg. per locuitor n comparaţie cu 9 kg per locuitor n ţări ca Polonia şi Ungaria). Pe de altă parte importurile destul de mari şi competiţia sunt următorii factori pe lista ameninţărilor cu care se confruntă un producător de lacuri şi vopsele.

Segmentarea pieţei (a produsului generic)
Organizaţiile care operează pe pieţele bunurilor de consum şi bunurilor comerciale nu se pot adresa tuturor cumpărătorilor de pe aceste pieţe sau, cel puţin nu la toţi cumpărătorii n acelaşi mod. Cumpărătorii sunt foarte numeroşi, foarte risipiţi şi foarte variaţi n ceea ce priveşte nevoile pe care le au şi tehnicile la care recurg atunci cnd achiziţionează un produs.
Firmele diferă semnificativ n funcţie de capacitatea de a servi diferite segmente de piaţă. Dect să ncerce să concureze pe o piaţă ntreagă, uneori mpotriva unor concurenţi mai autentici, fiecare firmă trebuie să identifice partea de piaţă pe care o poate servi cel mai bine. Segmentarea este astfel un compromis ntre presupunerea greşită conform căreia toţi oamenii sunt identici şi cea neeconomică potrivit căreia pentru fiecare persoană este nevoie de un efort special de marketing.
Deoarece cumpărătorii au nevoi şi dorinţe unice, fiecare cumpărător reprezintă n mod potenţial o piaţă separată. n mod ideal, un ofertant ar putea să elaboreze un program de marketing pentru fiecare cumpărător.
Segmentarea pieţii se face n funcţiile de criteriile: sociodemografice, psihografice, geografice, economice şi comportamentale.
Conform statisticilor, locuitorii din zona urbanǎ sunt consumatorii preponderenţi de vopsele. Categoria socioprofesionalǎ cǎreia se adreseazǎ n principal produsul este comercianţi.
Cel mai mare procent de nonconsumatori se află n rndul respondenţilor cu vrsta ntre 15 – 25 de ani, iar cel mai mic n categoria peste 35 de ani .
n concluzie, segmentul de consumatori cu cel mai mare potenţial pentru piaţa vopselelor este cel al cadrelor productive foarte active, cu o sensibilitate deosebitǎ la produsele originale şi de marcǎ (antreprenorii) cu vrsta peste 35 de ani din mediul urban.
    Frecvenţa de utilizare a vopselelor este prezentată n următorul tabel:

   Sectorul industrial este acoperit de următoarele divizii:
1.      Divizia răşini
2.      Divizia produse pentru lemn
3.      Divizia vopsele industriale şi marine
4.      Divizia vopsele pulberi
a) sisteme de acoperire n solvenţi organici, pe bază de răşini alchidice, destinate protecţiei şi decorării suprafeţelor din metal, lemn, zidărie, sticla, n lucrările de construcţii : locuinţe, clădiri publice, confecţii metalice, drumuri şi poduri. Sistemul este format din : chit + grund + vopsea + email, produsele reprezentative ale acestei grupe fiind IDEAL şi EMALUX;
b) sisteme de acoperire pentru zidărie (zugrăveli), constituite din grund pentru zidărie (amorsa), vopsele lavabile pentru interior, exterior sau pentru faţade şi tencuieli decorative lavabile de interior si exterior, n varianta albă sau nuanţată. Reprezentative pentru această grupă sunt produsele AQUALUX, ECOPLAST şi PITURA.
    S-a demonstrat deja că viitorul vopsitoriilor moderne se bazează pe folosirea vopselelor pe bază de apa.
    De doi ani majoritatea ţărilor europene au adoptat vopselele pe baza de apă. Conform datelor prezentate la conferinţele internaţionale , furnizate de Institute Oficiale Internaţionale de Cercetare, piaţa acestor vopsele creşte din ce n ce mai mult n Europa, unde legislaţia mediului este tot mai restrictivă. Astfel, procentele de vnzări sunt n creştere, Marea Britanie ocupnd primul loc, cu 23%, urmată de Spania, Germania, Italia şi Franţa. După aceleaşi estimări, dacă n zilele noastre media de utilizare a vopselelor pe baza de apă este de 15%, n următorii 10 ani ea se va ridica la peste 90%.
    Datorita noilor legi de reducere a cantităţii de solvent emanate n atmosferă, vopselele pe bază de apă au ajuns n ultimele luni la 140 de mii de litri vnduţi şi sunt folosite n peste o mie de vopsitorii. Aceste vopsele reprezintă un sistem compus din 63 de baze, care sunt uşor de amestecat şi la care nu este nevoie să fie adăugaţi aditivi, catalizatori, solvenţi etc., pentru prepararea ei fiind suficientă apa de la robinet. Ea este o formula foarte concentrata şi nu se sedimentează, avnd o putere de acoperire foarte mare. Faţă de solvenţi, are o putere de acoperire ce reduce cu 40% consumul de material. Vopseaua poate fi folosita att pentru un retuş mic, ct şi pentru o vopsire totala.
    Deşi aceste vopsele pe care Guido Cecere le numeşte "tehnologii prietene" sunt cele mai promovate pe piaţă, există o preocupare tot mai evidentă a consumatorilor spre tot ceea ce apare nou şi inovator n acest domeniu.
       Prin aplicarea materialelor de vopsire se formeaza pe suprafata obiectelor protejate pelicule subtiri aderente care au un dublu rol :acela de protectie si acela de a crea un aspect placut .
Operatia de vopsire avand und grad inalt de periculozitate datorita compozitiei materialelor de vopsire am prezentat in finalul proiectului cele mai importante norme de tehnica securitatii muncii care trebuie respectate in atelierele de vopsitorie

MATERIALE DE VOPSIRE



Cap I

Def --> Materialele de vopsire constituie totalitatea materialelor care se aplica prin diverse procedee pe suprafete diferite in vederea protejarii acestora de efectele distructive provocate de agenti atmosferici (actiunea luminii, umiditate , agentii chimici ,etc.)
Prin aplicarea materialelor de vopsire , se formeaza uprafata obiectelor protejate pelicule subtiri care au dublu rol :
-    acela de protectie
-    de a crea un aspect placut
In compozitia materialelor de vopsire , intra de obicei   un component lichid numit liant si un component solid numit pigment , si materiale de umplutura.
Materialele de vopsire se clasifica prin mai multe criterii :
-substanta peliculogena de baza
-ordinea de aplicare pe suprafete
-modul de aplicare

1Componentele materialelor de vopsire
Pincipalele materii prime care intra in componenta materialelor de vopsire (lacuri si vopsele ) sunt:
-lianti (uleiurile , rasinile ,sicative )
-pigmenti
-materialele de umplutura
-dizolvanti
-plastifianti
        Uleiurile
La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative sau semisicative.In mod obisnuit nu se folosesc ca atare dupa o precurare prealabila , deci ca semifabricatie (uleiurile sicative sau fierte , polimerizate sau oxidate , etc . )
         Sicativi
Sunt substante care adaugate uleiurilor sicative sau semisicative scurteaza timpul de uscare , micsorand timpul de formare filmului .


        Rasinile
Sunt substante organice naturale sau sintetice.Rasinile naturale provin din secretiile unor animale sau plante .
        Pigmentii
Sunt substante colorate insolubile .Cu lianti si dizolvanti ei formeaza dispersii a caror finete depinde de gradul de macinare a pigmentului .Dupa natura si provenienta lor pot fi :
-pigmenti anorganici naturali
-pigmenti anorganici artificiali
-pigmenti metalici
-pigmenti organici naturali sau sintetici
Acestia dau culoarea materialului de vopsire .
         Materialele de umplutura
Pot fi :
-dupa originea lor
-naturale sau artificiale
Materialele de umplutura sunt substante solide , inactive si se folosesc sub forma de pulberi fine .
          Dizolvanti
Sunt lichide de natura organica de obicei foarte volatile .Ele dizolva substanta peliculogena , liantul , apoi dupa aplicarea lui pe o suprafata oarecare produsului de vopsire se evapora folosind la formarea peliculei protectoare
          Plastifianti
Sunt produse organice nevolatile care dizolva sau gelifica substantele peliculogene.Plastifiantii spre deosebire de dizolvanti raman in pelicula dupa formarea acesteia (flexibilitate , maleabilitate ).




PRODUSE AUXILIARE CARE INTRA IN COMPOZITIA MATERIALELOR DE VOPSIRE
    



Def Produsele auxiliare au rolul de a influenta unele deficiente specifice materiilor prime utilizate si de a impiedica unele procese nefavorabile.
            Dupa functiile pe care le indeplinesc in obtinerea materialelor de vopsire si in aplicarea lor , materialele auxiliare se clasifica in mai multe grupe :
a) agenti stabilizatori
au rolul de a impiedica fenomenele de sedimentare , de decatare a pigmentilor
b) agenti de dispersie
sunt substante care au rolul de a usura desfacerea compusilor solizi care se afla in suspensie in vopsea
Agentii de dispersie buni sunt uleiurile :
-uleiul polimerizat
-uleiul de in sulfonat
-uleiul de ricin etc.
c)agenti de umectare
sunt substante care contribuie la buna umezire a unui corp solid , fin divizat , aflat intr-un lichid .
d) agenti antispumanti
la fabricarea lacurilor si vopselelor precum si in timpul aplicarii acestora pe diferite suprafete exista tendinta de a se forma spuma , fie din cauza procesului de fabricatie , fie din cauza folosirii diferitelor utilaje la aplicarea lacurilor si vopselelor sau din cauza presiunii de pulverizare a temperaturii etc.
e) agenti antioxidanti
se utilizeaza pentru a impiedica formarea de pelicule groase solide pe suprafata lacurilor si vopselelor in timpul depozitarii , chiar si la ambalajele inchise.
f)agenti de matisare
sunt cazuri in care se ceare ca pelicula de lac sau de vopsea sa nu fie lucioasa dupa uscare .Aceasta se poate realiza fie actionandu-se asupra cantitatii si formei pigmentului din vopsea , fie prin adaugare de mici
cantitati din unele substante ca : ceruri naturale sau sintetice , sapunuri metalice , etc.

g)agenti impotriva scurgerii
actioneaza prin intarzierea oxidarii liantului sau prin intarzierea evaporarii dizolvantului

2.Principalele produse de vopsire

lacurile
sunt solutii de derivati celulozici , rasini naturale sau sintetice in dizolvanti organici cu sau fara adaos de uleiuri vegetale
emailurile
sunt lacuri in care s-au introdus pigmenti metalici organici sau anorganici
grindurile
sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri
Lacuri -          Nitrolacuri mate
Nitrolacuri semilucioase
Nitrolacuri lucioase

Grundurile sunt produse de acoperire cu proprietăţi anticorozive folosite ca prim strat n sisteme de vopsire, asigurnd aderenţa ntre suprafaţa metalică şi următorul strat din sistemul de vopsire. (grunduri metal lemn, grundziv - grund anticoroziv pe bază de răşini alchidice, grund pentru binale, grundziv-grund anticoroziv pe bază de răşini alchido-melaminice, grund anticoroziv alchido-acrilic seria 5620, grund epoxidic bicomponent, grund clorcauciuc).   
Vopselele sunt produse de acoperire utilizate ca strat intermediar sau final n sistemele de vopsire, formnd pelicule protectoare şi decorative lucioase, aderente şi foarte rezistente n timp (pe bază de uleiuri vegetale, alchidice klass, epoxidice, vopsea intermediară epoxidică, clorcauciuc, pentru marcaj rutier vopsea de marcaj rutier).
Diluanţii sunt produse utilizate pentru diluarea produselor peliculogene pnă la obţinerea vscozităţii corespunzătoare n funcţie de metoda de aplicare (diluant pentru produse pe bază de răşini alchido-melaminice, diluant pentru produse pe bază de răşini alchido-acrilice, diluant pentru produse pe bază de răşini epoxidice, diluant general pentru produse epoxidice, diluant pentru grunduri epoxidice, diluant pentru produse pe bază de clorcauciuc, diluant pentru produse pe bază de clorcauciuc, diluant pentru vopsea de marcaj dilurom).
Emailurile se utilizează ca strat intermediar sau final, pentru protejarea sau / şi decorarea suprafeţelor.
•         se aplică pe suprafeţe din metal, lemn, beton, zidărie, situate la interior sau la exterior
•         peliculele sunt semilucioase, aderente şi rezistente
•         uscare la aer (temperatura de 202C)
         la atingere - 5 ore de la aplicare
         finală - 24 ore de la aplicare
•         aplicare: cu pensula, trafalet, prin pulverizare
•         randament de aplicare: 811 m/kg şi strat, n funcţie de metoda de aplicare şi suport.
Cerinţe privind ambalarea
Grundurile, vopselele, lacurile şi diluanţii sunt ambalaţi n cantităţi variabile, ncepnd de 0.7l pnă la 200kg. Emailurile pornesc de la cantitatea de 1l.
Accesorii pentru zugravit -          Aplicator colturi
Bidinele
Galeti
Grilaje sarma pt. Role
Manusi protectie
Masti anti praf
Minere pentu role
Pensule late
Pensule liniare
Pensule radiator
Perie var
Perie zugrav
Role zugrav cu maner
Seturi vopsit poliuretan
Seturi zugrav
Seturi zugrav
Spacluri
Tavite pentru role
Trafaleti cu grata

Un subiect interesant de abordat este colorarea, pentru ca aceasta este prima etapa n finisare si de modul cum este realizata depinde calitatea finala a mobilierului.

nainte de colorare, suportul lemnos trebuie foarte bine pregatit ntelegnd prin aceasta slefuirea. n cazul lemnului mai dur, de tipul fagului, al stejarului sau frasinului, slefuirea se face mai usor, n final lemnul ramnnd foarte placut si neted la atingere. n cazul lemnului mai moale (rasinoase, plop, tei) slefuirea se face mai greu datorita faptului ca lemnul se scamoseaza si devine mai dificil de slefuit.

Slefuirea se realizeaza succesiv, cu hrtie abraziva de diverse granulatii: 80, 100, 120, 150, 180, cu umectare sau fara. Pentru lemnul dur este suficient daca ne oprim la 120. n cazul lemnului moale, ultima slefuire trebuie facuta cu 150, chiar cu 180.

Din dorinta de a obtine un suport ct mai neted, exista tendinta de a face slefuirea lemnului n alb (nefinisat) cu hrtie mai fina (220, 280). Acest lucru nu trebuie facut deoarece praful fin de lemn nchide porii sau patrunde n zona mai moale de lemn timpuriu blocnd absorbtia ulterioara a baitului (solutiei de colorare) si ducnd la aparitia petelor deschise la culoare.

O alta greseala este folosirea ndelungata a hrtiei abrazive pe masina de slefuit, acest lucru nu duce la o economie ci la defecte de finisare concretizate prin colorare neuniforma a suportului. Folosirea hrtiei abrazive uzate face ca aceasta sa se ncarce excesiv cu praf de lemn (sa se colmateze) si sa-si reduca proprietatile abrazive. Astfel, de la o hrtie cu granulatia 120 putem ajunge la 220 sau 280.

Credem ca am reusit sa va convingem ca unul dintre cele mai importante lucruri pentru a obtine un mobilier foarte bun calitativ este slefuirea. Este foarte usor sa dam vina pe produsul de finisare, dar acest lucru nu rezolva problema. Produsele de finisare pot fi nlocuite, dar defectele vor ramne. Noi spunem ntotdeauna ca produsele noastre sunt foarte bune dar nu fac minuni. Nici alte produse nu vor face miniunea de a transforma o mobila prost slefuita ntr-una bine finisata. Finisarea, daca este bine facuta, poate face sa se vnda foarte bine un produs dintr-un lemn mai slab calitativ. Acest lucru trebuie avut n vedere nca de la nceput, acest nceput, mai ales la mobilierul colorat, este slefuirea n alb.

nainte de colorare trebuie sa stim daca suportul lemnos se va utiliza n interior sau la exterior. Acest lucru este foarte important, deoarece nu este indicat sa fie utilizati colorantii pentru interior la aplicarea pe produse ce se folosesc la exterior. Acestia, n 2-3 luni de expunere la soare, vor disparea transformandu-se n gri, din cauza slabei rezistente la razele solare. Colorantii pentru exterior sunt foarte rezistenti la lumina directa (adica la actiunea radiatiilor UV).

Pentru colorarea mobilierului de interior, se poate folosi seria de concentrate universale de culoare T 200/xx, care cuprinde 10 culori de baza. Acestea sunt diluabile att cu apa, ct si cu diluant nitrocelulozic sau acetona, putndt fi diluate chiar si de 20 de ori, uneori chiar mai mult, n functie de culoarea dorita) si sunt perfect compatibile, putndu-se amesteca ntre ele n orice proportie.

Deoarece acestea se pot dilua cu apa sau cu un solvent este bine sa mentionam si avantajele si dezavantajele aplicarii acestor solutii de colorare.
Deoarece acestea se pot dilua cu apa sau cu un solvent este bine sa mentionam si avantajele si dezavantajele aplicarii acestor solutii de colorare.

Prin diluarea cu apa se face economie de solvent, iar colorarea va fi mai intensa si va scoate n evidenta desenul lemnului. Dezavantajele sunt: uscarea mai lenta (minim 8 ore) si ridicarea fibrei lemnului, care face mai dificila slefuirea dupa primul strat de grund.

Dilund cu diluant, uscarea va fi mai rapida (15-30 minute) si culoarea obtinuta mai uniforma. Acest lucru poate avea dezavantajul ca se estompeaza putin desenul lemnului, iar culorile sunt mai terne.


1 Pentru obtinerea culorilor mai tari, ICLA va poate oferi seria de extraconcentrate T300/xx, cu aceleasi culori ca si seria T 200/xx.

n cazul n care se doreste realizarea unei colorari uniformizante datorita prezentei unor defecte ale suportului lemnos (diferente de culoare n cadrul covorului de masiv, patari, etc.) colorarea se poate face cu seria TI 40xx. Aceasta serie este diluabila numai cu solventi si datotita unei cantitati de rasina continuta reduce absorbtia colorantului. Ramnnd mai mult la suprafata acesta nu mai scoate n evidenta desenul lemnului ci l uniformizeaza.
Cnd se doreste obtinerea unui anumit tip de mobilier, cu un efect ce nu poate fi realizat cu seriile de concentrate, ICLA ofera baituri gata de utilizare. De exemplu, pentru a obtine efectul “arte povera”, se pot folosi baiturile T9V 9373 (nuc nchis) sau T9V 9616 (nuc deschis).

Pentru efectul “rustic” se poate utiliza seria LW 3xx, care, datorita pigmentilor rezistenti la lumina directa, este indicata si pentru colorarea mobilierului de exterior.

Efectul “pozitiv” este dat de seria TPN …, disponibila n 7 culori de baza, care se aplica n special pe lemnul de rasinoase.

Acesta are zone de lemn timpuriu mai deschise la culoare si mai afnate si zone de lemn trziu, mai nchise la culoare si mai dure. n momentul n care se face colorarea obisnuita, absorbtia este mai mare n zonele de lemn timpuriu, acesta devenind mai nchis la culoare, iar cele de lemn trziu ramnnd mai deschise. Se creeaza astfel un “negativ” al desenului initial. Pentru a pastra acelasi desen – colorarea “pozitiva” – este necesar sa folosim baituri speciale, cu continut de rasina care mpiedica absorbtia n profunzime si coloreaza numai superficial.
Pentru realizarea efectului de “antichizare” se folosesc patine de diferite culori, pe care ICLA le pune la dispozitia dvs.

n momentul n care face colorarea lemnului expus la lumina directa (pentru exterior) ca de exemplu: mobilier de gradina, ferestre, usi, casute din lemn, grinzi, etc., colorantul utilizat trebuie sa fie rezistent la radiatiile UV.
Pentru astfel de utilizari exista seria de impregnanti LW 3…, disponibila n 10 culori, care pe lnga colorare, ofera si protectie lemnului mpotriva atacului carilor, a mucegaiului albastru si ciupercilor.

De asemenea, tot pentru mobilierul de exterior, exista seria de concentrate de culoare TWP 500/xx cu ajutorul carora se pot ob Aplicarea se poate face n diverse moduri: cu buretele, cu carpa, prin pulverizare, prin imersie, etc. Aceste produse se comercializeaza gata de utilizare, dar pot fi diluate cu apa pana la obtinerea unei intensitati dorite a culorii.
Pentru lemnul cu continut mare de tanin, cum este de exemplu salcamul, se utilizeaza un izolant. Taninurile sunt agresive si pot altera culoarea sau pot deteriora pelicula de lac. Pentru a combate aceasta, lemnul se izoleaza de restul finisajului aplicand un prim strat de izolant n acelasi mod ca la impregnanti.

Dupa tratarea si colorarea lemnului se aplica lacul transparent. Ca si n cazul finisajului opac, tehnologia este foarte simpla. tine nuantele dorite.



Dupa cum se stie finisarea lemnului n industria mobilei se face cu baituri, lacuri si vopsele, care n mare parte sunt pe baza de rasini solubile n solventi organici. In timpul aplicarii acestor materiale, ct si al uscarii lor, se degaja n mediul ambiant o cantitate nsemnata de noxe. Una din cerintele aderarii la UE este reducerea emisiei de compusi organici volatili cu 70%.    Acest    lucru    poate    fi    realizat    n    diverse    moduri:
- achizitionarea de linii de fabricatie performante, unde utilajele sunt capsulate astfel nct emisia    sa    fie    foarte    redusa;
- utilizarea pentru uscarea mobilierului a echipamentelor moderne, dotate cu filtre ce reduc considerabil emisia de noxe n amosfera, sau a unor utilaje ce reduc timpul de uscare la secunde    (uscare    n    UV):
- trecerea treptata de la utilizarea produselor pe baza de solventi la cele hidrodiluabile.
Metoda cea mai putin costisitoare este cea care presupune trecerea la materiale diluabile cu apa., att pentru interior ct si pentru utilizarea la exterior (rezistente la actiunea razelor UV).
Cum procesul tehnologic presupune colorarea, apoi grunduirea si lacuirea mobilierului, vom ncepe cu propuneri privind colorarea lemnului. o serie de cocentrate de culoare hidrodiluabile, care au avantajul ca sunt rezistente si la lumina directa (rezistente la actiunea razelor UV), contine pigmenti solubilizati ntr-o cantitate redusa de solventi organici. Pentru obtinerea baiturilor, aceste concentrate se pot dilua att cu solventi organici ct si cu apa. Apeland la varianta dilutiei cu apa vom obtine pe lnga o economie nsemnata si o evidentiere mai pronuntata a desenului lemnului. Dezavantajul, n acest caz, este cresterea timpului de uscare, care ulterior poate fi ndepartat prin achizitionarea de tunele de uscare., astfel nct, prin amestecarea lor, se poate    obtine    orice    culoare.

Un alt mod de colorare cu produse ecologice este utilizarea seriei de impregnanti (ferestre, usi, mobilier de gradina, casute) deoarece contine substante insectofungicide (mpotriva carilor, a mucegaiului albastru, ciupercilor,etc) iar coloranti sunt rezistenti la actiunea razelor UV. Seria poate fi folosita si la interior, rezultnd o colorare rustica foarte apreciata de amatorii    de    mobilier    antichizat.
Dupa colorare, mobilierul, att cel de interior ct si cel de exterior, se grunduieste si apoi se lacuieste. Fiinisajul ecologic pentru mobilierul de interior contine grundul hidrodiluabil care se aplica n unul sau doua straturi, n functie de tipul finisajului (cu pori nchisi sau seminchisi). Timpul de uscare ntre straturi este de min 3 ore, dupa care se slefuieste si se aplica stratul doi. Dupa grunduire se aplia, Timpul de uscare este de 3 ore, dar se recomanda ca montarea si ambalarea sa se faca dupa 24 ore.. Acesta poate fi aplicat n 3-4 straturi, cu uscare si slefuire ntre ele. Toate aceste produse folosesc pentru dilutie apa, astfel nt prin uscare nu elimina compusi organici volatili n atmosfera.

 Acesta este un lac hodrodiluabil tixotropic, fapt pentru care poate fi folosit si pentru aplicari pe verticala. Se dilueaza n proportie de 10 cu apa. Se recomanda utilizarea pentru aplicare a pompelor recomandate de specialisti pentru acest tip de materiale, sau pistoale cu cana cu duza de 2,5-3 mm. In cazul n care se utilizeaza duze mai mici sau pompe neadecvate, materialul trebuie diluat mai mult ceea ce duce la pierderea tixotropiei si la o ridicarea mai pronuntata a fibrei lemnului In cazul n care se respecta indicatiile anterioare sunt suficiente doua straturi de lac (cu un gramaj de 200-250 g/mp), cu slefuire ntre ele, dupa un timp de uscare    de    4-6    ore.

In cazul n care se finiseaza lemn taninos, precum salcmul, meranti, mahon, etc, se recomanda izolarea lemnului astfel nct taninul din lemn sa nu atace n timp lacul, deteriornd pelicula., tot un material hidrodiluabil. Acest material este recomandat si n cazul n care se doreste o finisare rustica, fara pelicula. In acest caz lemnul pare nelacuit dar el este totusi protejat mpotrva absorbtiei de umiditat din atmosfera.
Cu toate aceste materiale prezentate mai sus se pot realiza finisaje transparente colorate care pna n prezent se realizau cu produse pe baza de solventi, fara ca aspectul sa fie modificat.. Folosind aceste materiale putem reproduce orice finisaj realizat pna n prezent cu alte tipuri de produse.

Finisarea antichizata nu necesita materiale de finisare dintre cele mai moderne, n schimb manopera este dintre cele mai migaloase, uneori, fiind foarte complexa.
O metoda foarte simpla de “mbatrnire” a mobilei este patinarea. Patina este un material de colorare folosit, n general, ntr-o culoare mai nchisa decat suprafata finisata. Aplicata pe suprafata grunduita, pe partile profilate ale mobilei, se creaza efectul care imita aspectul mobilei vechi. Pentru ca finisarea sa aiba un efect ct mai reusit, pistolul cu care se aplica patina tebuie sa fie de mici dimensiuni (exista pistoale speciale pentru patina) pentru a nu se aplica o cantitate mare, iar jeturile de patina sa poata ajunge n colturile cele mai ascunse.
n functie de natura patinei, ea poate fi aplicata cu pistolul sau cu crpa. Diluantul patinei nu trebuie sa reactioneze cu diluantul grundului pentru ca excesul de patina se ndeparteaza dupa uscare. ndepartarea se poate face prin slefuire sau prin stergere, n cazul patinelor uleioase.
Patina comercializata este pe baza de alcooli, se aplica cu pistolul si se slefuieste cu lna de otel dupa uscare (max. 30 min.). Are culoarea nuc inchis si un aspect foarte natural.
Un alt finisaj simplu cu aspect vechi este cel pe baza de ulei. Acesta se aplica, n special, pe lemnul de rasinos. Este recomandat pentru pardoseli, n ncaperile pentru care dorim un aspect rustic. Acest finisaj este rezistent si la exterior putnd fi folosit la finisarea rustica a mobilierului de gradina. Uleiul pe care l recomanda pentru acest tip de finisare.
Tot n aceasta clasa, a uleiului este si finisajul cerat. n functie de ct de mat sau lucios se doreste finisajul, ceara se lustruieste mai mult sau mai putin. Dezavantajul acestui tip de finisaj este ca protejeaza lemnul foarte putin, iar daca este folosit si n interiorul mobilei (dulapuri, comode) poate pata materialele depozitate pe aceasta.
Pentru a elimina aceste inconveniente firma producatoare de lacuri si vopsele din Italia ale carei produse sunt comercializate de ICLA a produs o ceara acrilica pe baza de apa care se aplica cu pistolul. Avnd un aspect mat, aceasta nu se lustruieste. Ceara este incolora si poate fi nuantata n functie de culoarea dorita adaugnd 5% din unul din concentratele de culoare din seria TPN, serie utilizata si pentru colorarea pozitiva a lemnului de rasinoase.
Un alt tip de finisaj vechi foarte des ntlnit, mai ales n occident, este asa-numitul finisaj “arta saraca” sau “arte povera”. Mobila este facuta, n general, din lemn de plop, dar se poate utiliza si teiul fiind mult mai usor de prelucrat dect plopul.
care cuprinde:
- bait
- grund
- lac nitrocelulozic.
Baitul da efectul propriu-zis al finisajului. Acesta este, de fapt, un bait-patina, care coloreaza si antichizeaza n acelasi timp. Aplicarea se face cu pistolul, uniform, in exces, se lasa 2-3 minute, dupa care se sterge cu crpa. Folosind aceasta metoda se scoate n evidenta desenul lemnului, iar partile profilate ramn usor patinate. Principala conditie pentru ca un astfel de finisaj sa fie uniform, fara pete, este slefuirea suportului lemnos. Lemnul de plop este un lemn slab calitativ, moale, care trebuie slefuit cu foarte mare grija. Baitul are indicativul T9V 9373 pentru culoarea nuc nchis si T9V 9616 pentru nuc rosu. Dupa baituire, se lasa la uscare, dupa care se finiseaza cu un strat de grund nitro si unul de lac nitro cu opacitatea dorita.

Lipsa lemnului, disparitia lui treptata, noile miscari ecologiste au dus la aparitia unor materiale compozite care-l pot nlocui, cum ar fi de exemplu PAL si MDF (PAF n denumire romneasca). Aceste materiale prezinta avantajul stabilitatii n timp si a usurintei prelucrarii.

ntr-o prima etapa, PAL-ul furniruit si cel melaminat sau caserat au fost cel mai des utilizate. PAL-ul melaminat a fost si este n continuare foarte mult utilizat pentru mobilierul de birou, bucatarie si chiar mobilier clasic: camere tineret, dormitoare, biblioteci, etc.

n ultima vreme PAL-ul este din ce n ce mai mult nlocuit cu MDF-ul, un material care se prelucreaza mecanic foarte usor, putndu-se crea modele foarte variate de mobilier. n acest fel se realizeaza aproape toate tipurile de mobilier: bucatarie, baie, dormitor, camera de tineret, mic mobilier, mobilier pentru copii, etc.

Rezistenta ridicat la patari, zgriere, actiunea surselor fierbinti, umede sau uscate recomanda produsele poliuretanice pentru obtinerera unui mobilier de calitate
Sistemele de finisare poliuretanice (PU) pigmentate se realizeaza cu materiale albe sau colorate, mate sau lucioase.

MDF-ul (suportul lemnos) se pregateste inainte de finisare, adica se slefuieste in zonele frezate si se despafuieste. Pe suprafata astfel pregatita se aplica grund alb catalizat n proportie de 50% cu C 95, care are proprietatea de a se prinde foarte bine de suport si de a creea pelicula consistenta. Pentru realizarea planeitatii dorite si pentru o buna acoperire sunt necesare doua straturi de grund, recomandabil cu slefuire pentru fiecare strat (se poate face si o singura slefuire daca cele doua straturi se aplica “ud pe ud”). Pentru pregatirea materialului si pentru date privind aplicarea trebuie consultate ntotdeauna fisele tehnice si tehnologia, puse la dispozitia clientului.

Aceasta etapa a finisarii este identica si pentru cazul n care doreste obtinerea mobilierului mat si pentru cel in care se prefera cel lucios. Acelasi lucru este valabil si pentru cei care trebuie sa aleaga intre a face mobila alba sau colorata.

Dupa realizarea peliculei de grund se aplica emailul, care diferentiaza tipurile de mobilier.
n esenta, aplicarea ultimului strat este aceeasi. Difera numai tipul de material folosit. Pentru finisare mata este suficient sa fie folosit emailul alb catalizat 50% cu C 51, iar pentru finisare lucioasa se va folosi catalizat 50% cu C38/S catalizat 100% cu C 99.

n cazul in care se doreste o finisare colorata se poate alege una din cele doua variante de lucru:
1.obtinerea de culori pastelate prin adaugarea unu procent de 3-5% de paste colorate, in emailul alb mat sau lucios gata de utilizare;
2.obtinerea de culori tari, intense prin amestecarea pastelor colorate cu o baza incolora (pentru mat si pentru lucios) in proportie de 65 parti transparent : 35 parti pasta colorata. Emailul colorat se catalizeaza 50% cu intaritorul necesar, se dilueaza si se aplica.

Toate emailurile prezentate se aplica cu pistolul, in cruce, peste grundul uscat si slefuit, obtinandu-se mobilierul dorit. Pentru a putea spune cu adevarat ca finisarea este treminata, dupa aplicare trebuie tinut cont de timpul necesar pentru uscare.


Pentru    o    finisare    cat    mai    buna    a    lemnului.
Un lucru observat n multe fabrici este neglijarea anumitor operatii sau materiale, considerndu-se neimportante. Aceste neglijente, chiar si cele mici, ajung n final sa se regaseasca n consumuri marite de timp, manopera sau materiale. n acest mod se ajunge la concluzia    ca    pentru    finisaj    se    cheltuie    mult.
Chiar daca aceste lucruri au mai fost mentionate si n alte articole, le vom grupa, de data aceasta,    ca    ntr-un    mic    ndrumar.
O sa ncepem cu nceputul finisajului si anume, slefuirea n alb. n momentul n care o piesa de mobilier sau un element ajunge la slefuire, trebuie controlate pentru a descoperi eventualele defecte de fabricatie, lovituri, gauri, nepotriviri de elemente, etc. Controlul facndu-se n acesta etapa se va reduce timpul necesar refacerii ntregului finisaj, n cazul n care aceste defecte ar fi descoperite la controlul final.
Dupa control si repararea defectelor se face slefuirea. Hrtia de slefuit se schimba cnd se ncarca cu praf de lemn. Consecinta acestui fapt este schimbarea granulatiei, devenind mult mai fina si n loc sa slefuiasca, ea netezeste, rezultnd asa-numitele oglinzi. In aceste locuri, la colorare va aparea o pata deschisa la culoare, care va trebui reaparata consumnd material de finisare.
Urmatoarea etapa este colorarea suportului lemnos. Aceasta operatie poate fi facuta n diverse moduri, dar este bine sa se urmeze recomandarile producatorilor. Pentru colorarea speciilor moi, de tipul plopului, se recomanda baituri speciale, care absorb uniform. Folosind un alt tip de bait, fara adaos de rasini si uniformizanti, colorarea va fi neuniforma, recomandat pentru colorarea plopului. Pot fi utilizate si pentru colorarea altor specii cum ar fi: tei, pin, brad, etc. Astfel, folosind un bait special, se va obtine, pe lnga suprafata colorata uniform si o ncarcare a suportului datorita continutului de rasina al baitului. Datorita acestui fapt se va reduce consumul de grund. Acelasi rezultat se poate obtine si folosind pentru dilutia concentratelor. Vehicolele sunt amestecuri de rasini si solventi cu care se dilueaza concentratele de culoare pentru obtinerea unor anumite efecte. Pentru costuri reduse, dilutia concentratelor de culoare se poate face cu apa, dar acesta poate duce la colorare neuniforma si ridicarea fibrei lemnului. Dupa primul strat de grund fibra se va ncarca facnd slefuirea mult mai dificila. Astfel, va creste consumul de hartie de slefuit, dar si de grund pentru ca absorbtia acestuia n lemn va fi mai mare. Folosind pentru dilutia baiturilor vehicolul de uniformizare pe baza de apa V33W, colorarea va fi uniforma, iar fibra lemnului se va ridica foarte putin. Probleme la slefuit nu vor mai fi, iar consumul de grund va fi redus datorita rasinii din vehicol absorbita    de    lemn.
Se pot utiliza si alte vehicole, n functie de efectul dorit. De exemplu, pentru marcarea porilor se poate folosi vehicolul V3R la diluarea baiturilor pe baza de solvent.
Indiferent de vehicolul folosit si de efectul obtinut, acesta va duce la reducerea consumului de grund    datorita    continutului    de    rasina.
Grunduirea este o alta etapa importanta n obtinerea unui finisaj de calitate. Grundul este formulat sa aiba calitati de acoperire si slefuire. Un grund bun este un material cu corp solid mare si cu bune proprietati de slefuire. ncarcarea peliculei (grosimea) este indicat sa se obtina din grund, de obicei prin aplicarea a unul, doua, cel mult trei straturi. Mai simplu, mai economic si mai rapid este ca grosimea de pelicula sa fie obtinuta dintr-un singur strat de grund    cu    corp    solid    ridicat.
Lacul nu este formulat sa ncarce pelicula (sa faca grosime) ci sa aiba ntindere buna, aspect placut, elasticitate, rezistenta la abraziune, proprietati care l recomanda ca strat final, de suprafata.
Nu trebuie folosit lacul n locul grundului, deoarece slefuirea va fi mult mai greoaie – se va consuma mai multa hrtie abraziva, va dura mai mult, se pot strica muchiile suprafetelor – lacul nu are corp solid mare comparativ cu grundul si la slefuirea muchiilor se poate ndeparta si baitul ajung^and la culoarea initiala a lemnului, defect ce trebuie retusat.
Atunci cnd se doreste sa se obtina un finisaj plin, “cu pori nchisi” se recomanda ca ncarcarea peliculei sa se faca cu unul, doua, maxim trei straturi de grund cu corp solid mare.
O alta caracteristica importanta este tixotropia. Veti alege materiale tixotropice (grunduri, lacuri) pentru a evita scurgerile de material care s-ar forma n cazul utilizarii unui produs obisnuit,    atunci    cnd    finisarea    se    face    pe    verticala.
Un alt produs, aparent fara prea multa importanta, are efecte mari asupra obtinerii unui finisaj de calitate, este diluantul. Cantitatea si felul diluantului folosit depind de temperatura si vreme. La temperaturi mai mici se utilizeaza un diluant mai volatil, iar vara la temperaturi mai mari    trebuie    folosit    diluant    lent    sau    retardant.
Uscarea prea rapida a grundului si mai ales a lacului determina aparitia unor bule prinse n pelicula. De asemenea, la produsele nitrocelulozice poate aparea fenomenul de albire a peliculei, toamna sau primavara cand vremea este umeda, fenomen ce poate fi evitat daca se foloseste un diluant corespunzator.


Problemele care pot aparea n procesul de finisare a lemnului pot fi cauzate si de conditiile atmosferice. Astfel, n timpul iernii, temperaturile scazute, iar vara, umiditatea si temperaturile ridicate pot creea probleme la finisare.
Rezolvarea problemelor cu care s-au confruntat specialistii n timpul acestor anotimpuri au dus la acumularea unei experiente, care sta la baza informatiilor ce urmeaza.
Desi a trecut, ncepem totusi cu iarna, pentru ca problemele aduse de ea sunt nca proaspete n mintea    noastra.

O prima problema pe care vrem sa o abordam, este uscarea lemnului masiv. Deoarece uscarea naturala a cherestelei este un procedeu ndelungat, se recurge foarte des la uscarea n uscatoare, urmand diagrame de uscare foarte exact calculate de catre specialisti. Uneori iarna, la temperaturi foarte scazute, unele uscatoare mai vechi,a caror nchidere nu este tocmai etansa, ajung mai greu la temperatura de regim, ceea ce face ca uscarea sa nu decurga n cele mai bune conditii. Scos din uscator dupa timpul considerat necesar, lemnul nu va avea umiditatea necesara, iar n timp va crapa. Umiditatea lemnului dupa uscare trebuie sa fie cuprinsa n intervalul 8-12%. Acest procent trebuie verificat att la suprafata ct si n interiorul lemnului. Daca uscarea este fortata prin ridicarea temperaturii (pentru a reduce timpul de sedere n uscator) cheresteaua va ajunge la umiditatea optima la suprafata, dar nu si n interior, unde va fi mai mare. Apa ramasa n interior va tinde sa iasa spre exterior, unde umiditatea este mai mica, ceea ce va duce la aparitia tensiunilor n lemn si a crapaturilor. In cazul n care crapaturile sunt mari, profunde, nu mai este nici o ndoiala ca este de vina uscarea. Exista nsa cazuri cnd pe mobila finisata, dupa un timp, apar crapaturi n pelicula de lac. In acel moment toata lumea da vina pe materialul de finisare care “se crapa, nu este destul de elastic, este slab calitativ”. Analiznd crapaturile observam ca ele sunt diferite. De exemplu, daca pe o rama de usa, crapaturile urmeaza fibra lemnului, schimbndu-si directia n functie de pozitia elementelor usii, atunci materialul de finisare nu are nici o vina, fiind crapaturi datorate tensiunilor din lemn. Daca crapaturile sunt n retea, netinnd cont de fibra lemnului, atunci vina este a materialului de finisare. Un alt tip de crapaturi care pot aparea (n cazul covoarelor de masiv) sunt cele pe mbinarile dintre lamele. Acestea pot fi datorate adezivului, care a fost depozitat pe perioada iernii n locuri nencalzite, cu temperaturi mai mici de 5 grd.C. Fiind un material hidrodiluabil, acesta ngheata la temperaturi scazute, pierzndu-si    calitatile    adezive.

Un alt parametru care influenteaza calitatea finisarii este temperatura scazuta, att n hala de lucru, ct si n locurile de depozitare ale mobilierului slefuit n alb si ale materialelor de finisare. Depozitarea materialelor hidrodiluabile trebuie sa se faca la temperaturi de min.5 grd.C. pentru ca daca ngheata, materialele si pierd calitatile si nu mai pot fi folosite. Temperatura n hala de lucru trebuie sa fie de 18-20 grd.C. Toate tehnologiile si fisele tehnice sunt date pentru acest interval. Stim din experienta ca nu ntotdeauna se poate respecta acest lucru, uneori iarna fiind si 0 grd. n unele fabrici. La astfel de temperaturi nu recomandam sa se lucreze pentru ca att lemnul ct si lacurile sunt foarte contractate, aderenta lacurilor la suport    fiind    foarte    scazuta.
In cazul n care n hala este cald dar materialele sunt depozitate n locuri reci, cnd se face finisarea se aduc att mobila ct si lacurile n hala de lucru, sunt lasate un timp pentru a ajunge la    temperatura    halei,    dupa    care    se    ncepe    aplicarea.
Pentru ca grundul si lacul sa aiba o ntindere mai buna se recomanda ca acestea sa fie diluate mai mult (5-10%). Inconvenientul este ca se va obtine o pelicula mai subtire. In acest caz se recomanda    un    strat    de    grund    n    plus.
Uscarea este si ea dificila n timp de iarna. Daca temperatura n hala este scazuta, uscarea, mai ales cea n profunzime, va dura mai mult, ducnd uneori la probleme de slefuire. Daca se forteaza uscarea n fata surselor de caldura se strica pelicula: apar bule, crapaturi, coaja de portocala. Fortarea uscarii poate fi facuta numai n tunele de uscare speciale, cu temperatura max de 60 grd.C si numai dupa 10-15 min. de la aplicare.
ICLA recomanda pentru perioada de iarna produsele sale nitrocelulozice si poliuretanice cu elasticitate ridicata, precum si diluanti ce duc la o ntindere buna a lacurilor.

Daca iarna a trecut, vara cu temperaturile sale caniculare se apropie. Principalii inamici ai finisajului    sunt    temperatura    si    umiditatea    ridicate.

Unul dintre cele mai frecvente defecte ntlnite este gazarea peliculei. Pe suprafata lacuita apar portiuni albe, zgrunturoase la atingere. Acest lucru se ntmpla la pulverizare, cnd o parte dintre particulele fine de lac se usuca nca din aer, cad pe suprafata lacuita si se nglobeaza n pelicula de lac. Pentru a evita acest fenomen se recomanda utilizarea unui diluant lent sau adaugarea n amestec a unui diluant retardant. recomanda diluantul lent DP 169 sau diluantul retardant DP 187 ce poate fi adaugat n procent de 2-5% att n diluantii nitrocelulozici ct si n    cei    poliuretanici.
Datorita fluiditatii mari a materialelor, vara ne confruntam cu mai multe scursuri pe canturi. In acest caz recomandam scaderea dilutiei pna la limita aparitiei efectului de coaja de portocala si aplicarea aceleiasi cantitati de material, dar n 2-3 reprize, cu un timp de zvntare ntre straturi de 10-15    min. si     fara     slefuire.
In zilele n care este si umiditate ridicata n atmosfera, poate aparea fenomenul de albire a lacurilor nitro. Se recomanda utilizarea diluantului retardant DP 187, formulat si pentru astfel de perioade. Fenomenul de albire poate aparea si daca s-a stropit pe jos n zilele foarte calduroase.
Cind este canicula (sau daca punem la uscat produsele finisate la soare, ceea ce nu se recomanda) pe suprafata finisata apar mici bule. Motivul este uscarea foarte rapida a peliculei la suprafata, ceea ce face ca diluantul din profunzime sa forteze iesirea, formnd acele bule. Se recomanda     utilizarea     unui    diluant    foarte     lent.
Din cauza umiditatii din atmosfera compresoarele acumuleaza foarte multa apa, care poate ajunge n sistemul de pulverizare si apare la suprafata peliculei ca niste mici ntepaturi de ac, care de fapt sunt mici bule pline cu apa. Se recomanda controlul foarte des al compresorului si montarea filtrelor pe trasee.

Cu toate ca n foarte multe fabrici de mobila, finisarea este tratata ca “Cenusareasa”, noi o consideram o etapa deosebit de importanta, deoarece finisajul este cel care vinde mobila. Sunt situatii n care un mobilier executat dintr-o specie lemnoasa inferioara poate fi vndut foarte bine daca are un finisaj bine realizat, sau invers – mobile din specii lemnoase superioare, dar cu finisajul neglijent aplicat, care nu sunt apreciate.
Din acest motiv, am hotart sa supunem atentiei dvs. un subiect “fierbinte” al mobilistilor – defectele de finisare si sa ncercam sa mpartasim cte ceva din experienta specialistilor ICLA privind remedierea acestora.

Prima grupa de defecte de care vrem sa ne ocupam sunt cele datorate pregatirii n alb     a    lemnului.
n cazul finisarii PAL-ului furniruit, defectele des ntlnite sunt patrunderile de clei. Acestea apar datorita dozarii gresite a adezivului cu care se face furniruirea sau a calitatii inferioare a furnirului (smulgeri de fibre, porozitate mare, etc.). n acest caz, daca se stie n ce culoare va fi finisata mobila, se recomanda colorarea cleiului n culoarea respectiva. Daca acest lucru nu se poate face, se recomanda baituirea suportului cu solutii pe baza de acetona pentru ca absorbtia n lemn sa fie minima, iar colorarea cat mai la suprafata. n orice caz, se recomanda evitarea acestui tip de defect deoarece urmarile lui nu se refera numai la colorare ci si la lipsa aderentei grundului la suport. Acesta nu va mai putea patrunde n lemn pentru ca acesta este plin cu adeziv si astfel i scade aderenta. Pentru cresterea aderentei se recomanda ca primul strat de grund sa se aplice foarte diluat astfel ncat materialul sa poata patrunde cat de cat n furnir, straturile ulterioare ancorandu-se de acest prim strat.

Un alt defect des intalnit l reprezinta petele de culoare aparute datorita slefuirii necorespunzatoare a lemnului. Inainte de aplicarea baitului, atat lemnul masiv, cat si furnirul se slefuiesc foarte bine, operatie denumita slefuire n alb. Slefuirea se face cu hartie abraziva de diferite granulatii sau cu bureti abrazivi, ntotdeauna n lungul fibrei. Daca nu se respecta aceasta recomandare, lemnul se zgarie, iar la colorare apar dungi fine colorate mai intens, perpendicular pe fibra lemnului. n cazul esentelor tari (stejar, frasin, fag) este suficient daca ultima slefuire se face cu granulatie de 120. Pentru esentele moi, de tipul bradului, plopului, teiului, este bine ca ultima slefuire sa se faca cu hartie cu granulatia 150, chiar 180. Nu este bine sa se faca slefuirea cu hartie cu granulatie mai mare de 180 deoarece rezulta un praf foarte fin care nfunda capetele de fibra, mpiedicand absorbtia si aparand astfel o pata deschisa la culoare. Acelasi lucru se ntampla si daca se utilizeaza o hartie de slefuit mult timp. Aceasta se colmateaza cu praful fin de lemn, crescandu-i astfel finetea si nemaiavand puterea sa rupa fibra lemnului. Cu cat este mai fina, cu atat culca mai mult fibra si lustruieste lemnul, aparand suprafete asemanatoare oglinzilor ntalnite la diverse esente lemoase. Daca slefuirea se face cu hartie cu granulatie mai mica (80) absorbtia creste si apar pete nchise la culoare.

Daca slefuirea nu s-a facut foarte bine, pentru a evita totusi aparitia petelor la colorare se recomanda utilizarea acetonei ca solvent pentru reducerea absorbtiei n lemn sau folosirea baiturilor speciale. Acestea pot fi special create pentru anumite esente lemnoase cum sunt cele oferite de ICLA pentru plop (T9V 9373 sau T9V 9616) sau adaugand n baituri rasini pentru uniformizare. De exemplu, n cazul baiturilor facute prin diluarea concentratelor de culoare cu apa, ICLA recomanda ca solutia sa se faca n proportie de 1:1 apa cu vehicol de uniformizare V33W.
De asemenea, n cazul baiturilor solubilizate n solventi se poate adauga vehicolul V3R care, pe langa uniformizare, marcheaza mai bine porii lemnului. Pentru a avea o colorare uniforma, toate solutiile cu adaos de rasina sau cele care au depozit (tipul T9V) se amesteca foarte bine nainte de utilizare.

Dupa ce lemnul a fost baituit se trece la grunduirea si lacuirea lui. Este bine ca dupa baituire si uscare sa nu se slefuiasca pentru a nu se altera culoarea. Slefuirea se va face dupa aplicarea primului strat de grund. Lacul si grundul se pregatesc nainte de aplicare conform fiselor tehnice date de producator sau a indicatiilor si tehnologiilor de finisare recomandate de producator sau distribuitor.

Pentru ca aspectul finisajului sa fie placut trebuie ca finisarea sa se faca n camere special amenajate, cu sisteme de exhaustare, separate de locurile unde se fac prelucrarile mecanice, avand temperatura cuprinsa ntre 18-240C si umiditatea ntre 40-75%.

Daca aceste conditii de pregatire sau de aplicarea a materialelor nu sunt ndeplinite apar diferite defecte care pot fi foarte greu reparate. ncercam n continuare sa enumeram o parte dintre ele:
- Albirea peliculei de lac nitro – daca n camera de pulverizare sau n locul unde se face finisarea este umiditate ridicata sau daca ajunge apa n sistem (spalarea pistolului cu apa, apa din compresor, etc.). n acest caz, dupa uscare, se slefuieste si se mai aplica un strat de lac sau, daca este ultimul strat, se sterge pelicula cu diluant. Se poate evita fenomenul prin utilizarea diluantilor speciali “anticeata”, ICLA recomandand     diluantul     DN     150.
- Gazarea peliculei – n perioadele calduroase, la temperaturi de peste 400C, la aplicarea prin pulverizare, pe pelicula poate aparea un praf fin alb de lac. Acest fenomen apare datorita uscarii lacului n aer, nainte de formarea peliculei. Ca remediu se recomanda utilizarea diluantilor retardanti (n cazul ICLA, DP 187 sau DP 169) care contin solventi greu volatili, ntarziind astfel uscarea.
- Coaja de portocala – acest aspect al peliculei se datoreaza cantitatii insuficiente de diluant. Pelicula se slefuieste foarte bine si se aplica nca un strat de lac marind dilutia.
- Cratere n pelicula – apar ca urmare a intrarii n sistem a uleiului (de exemplu, din compresor). In acest caz se slefuieste, se spala bine cu diluant pentru a ndeparta orice urma de ulei si se mai aplica un strat.
- Aspect rugos al peliculei – lipsa slefuirii ntre straturi . Dupa fiecare strat de grund sau lac, cu exceptia ultimului, dupa uscare, se face slefuirea peliculei cu hartie de slefuit de granulatie 280-320. In cazul finisajului lucios se recomanda ca slefuirea ntre straturi sa se faca cu hartie de 400 pentru a nu se vedea micile rizuri facute de o hartie mai grosiera. Cu cat slefuirea ntre straturi este mai bine facuta, cu atat tuseul peliculei     este     mai     placut.
Incluziuni de praf n pelicula, microgeluri - locul unde se face finisarea nu este izolat de partea unde se fac prelucrarile mecanice sau slefuirea n alb; sistemul de exhaustare (ventilatoare, tubulaturi, filtre) nu este bine ales.
Pentru ca aspectul finisajului sa fie placut trebuie ca finisarea sa se faca n camere special amenajate, cu sisteme de exhaustare, separate de locurile unde se fac prelucrarile mecanice, avand temperatura cuprinsa ntre 18-240C si umiditatea ntre 40-75%.

Daca aceste conditii de pregatire sau de aplicarea a materialelor nu sunt ndeplinite apar diferite defecte care pot fi foarte greu reparate. ncercam n continuare sa enumeram o parte dintre ele:
- Albirea peliculei de lac nitro – daca n camera de pulverizare sau n locul unde se face finisarea este umiditate ridicata sau daca ajunge apa n sistem (spalarea pistolului cu apa, apa din compresor, etc.). n acest caz, dupa uscare, se slefuieste si se mai aplica un strat de lac sau, daca este ultimul strat, se sterge pelicula cu diluant. Se poate evita fenomenul prin utilizarea diluantilor speciali “anticeata”, ICLA recomandand diluantul DN 150.
- Gazarea peliculei – n perioadele calduroase, la temperaturi de peste 400C, la aplicarea prin pulverizare, pe pelicula poate aparea un praf fin alb de lac. Acest fenomen apare datorita uscarii lacului n aer, nainte de formarea peliculei. Ca remediu se recomanda utilizarea diluantilor retardanti (n cazul ICLA, DP 187 sau DP 169) care contin solventi greu volatili, ntarziind astfel uscarea.
- Coaja de portocala – acest aspect al peliculei se datoreaza cantitatii insuficiente de diluant. Pelicula se slefuieste foarte bine si se aplica nca un strat de lac marind dilutia.
- Cratere n pelicula – apar ca urmare a intrarii n sistem a uleiului (de exemplu, din compresor). In acest caz se slefuieste, se spala bine cu diluant pentru a ndeparta orice urma de ulei si se mai aplica un strat.
- Aspect rugos al peliculei – lipsa slefuirii ntre straturi . Dupa fiecare strat de grund sau lac, cu exceptia ultimului, dupa uscare, se face slefuirea peliculei cu hartie de slefuit de granulatie 280-320. In cazul finisajului lucios se recomanda ca slefuirea ntre straturi sa se faca cu hartie de 400 pentru a nu se vedea micile rizuri facute de o hartie mai grosiera. Cu cat slefuirea ntre straturi este mai bine facuta, cu atat tuseul peliculei este mai placut.
Incluziuni de praf n pelicula, microgeluri - locul unde se face finisarea nu este izolat de partea unde se fac prelucrarile mecanice sau slefuirea n alb; sistemul de exhaustare (ventilatoare, tubulaturi, filtre) nu este bine ales.
- Pelicula cu ntepaturi – apare ca si cand pelicula este ntepata cu acul. Aceasta datorita aparitiei apei n sistem, pe traseul de pulverizare (de exemplu, de la compresor). Apa este pulverizata si ea mpreuna cu lacul si se regaseste apoi n pelicula sub forma unor mici bule. Pentru evitare, trebuie controlat ntregul traseu si eliminata apa.
- Diferite grade de luciu – nainte de utilizare lacul nu a fost amestecat foarte bine n ambalajul original. Agentul de matisare continut n lac are densitatea mai mare decat lacul si tinde sa se depuna. De aceea, nainte de utilizare, lacul trebuie amestecat foarte bine.
- Lipsa aderentei la suport (aparitia unor pete albe-argintii) – pelicula de grund sau lac nu are aderenta la suport din cauza patrunderilor de clei, a temperaturii scazute din camera de pulverizare sau a temperaturii scazute a suportului lemnos sau a lacului. Mobilierul nu se finiseaza imediat cum este adus din magazie sau din locuri cu temperaturi scazute, el trebuind sa ajunga la temperatura din hala de lucru. Acelasi lucru trebuie facut si cu lacul. Nu se aplica imediat, ci este lasat o perioada pentru aclimatizare.
- Scursuri – uneori, lacul sau grundul fiind foarte diluate, n momentul n care se aplica pe verticala, apar scurgeri care, dupa uscare, raman ca niste picaturi sau ca niste denivelari cauzate de un exces de produs. Acest fenomen poate fi evitat folosind produse tixotropice. Tixotropia este proprietatea produselor de a curge mai greu, avand o tensiune superficiala mai mare decat produsele obisnuite. ICLA ofera astfel de produse cum ar fi grundul si lacul poliuretanic PF 193, respectiv PO 267.xx sau lacurile si grundurile pentru exterior TXW 72.50 (lac transparent), FW 73.01 (grund alb), TXW 71.40.01 (lac alb).
- Incompatibilitate ntre straturi (nflorirea peliculei) – n cazul n care nu exista compatibilitate ntre straturi, (de exemplu peste un strat de produs nitrocelulozic se aplica un material poliuretanic) n timpul uscarii, materialul din stratul inferior tinde sa iasa la suprafata, umfla pojghita fina de lac si o sparge.
- Lipsa aderentei ntre straturi – se ntampla n cazul produselor cu ntarire chimica (poliuretanice, acrilice, poliesterice). Acestea, spre deosebire de lacul nitro, nu mai pot fi atacate de diluantul stratului urmator, astfel incat un strat sa se ancoreze de celalalt. Aderenta dintre straturi este datorata, in acest caz, rugozitatii fine creata prin slefuire.
- Alte defecte de pelicula – uneori pelicula are un aspect valurit sau lacul nu se aseaza bine (este mai putin sau prea mult). Aceste fenomene se pot datora presiunii mari din pistol. Pentru un pistol manual cu cana se recomanda o presiune de 2.5-3.5 atm.. n cazul pompelor este bine de consultat furnizorul pentru a vedea care sunt parametrii optimi de lucru. Alta cauza este alegerea gresita a duzei. De exemplu, la un pistol manual se recomanda pentru baituri duze de 1.3-1.5 mm, pentru lacuri si grunduri obisnuite 1.8-2 mm, iar pentru produse tixotropice 2.5-3 mm.
- Imprimari – daca stratul final de lac nu este bine uscat si mobilierul se stivuieste sau se ambaleaza, pot aparea imprimari n pelicula de lac. De aceea, nainte de ambalare sau montare, se recomanda sa se astepte un interval de 24h, pentru ca uscarea sa se produca si n profunzimea stratului.
Acestea sunt cele mai frecvent ntalnite defecte de finisare din domeniul prelucrarii lemnului. Mai apar si multe altele datorate lipsei de experienta a personalului sau a ntelegerii gresite a modului de lucru cu materiale de finisare. Din acest motiv specialistii ICLA vor fi ntotdeauna alaturi de dvs. pentru rezolvarea problemelor cu care va confr
Finisarea pigmentata s-a prezentat numai avnd ca suport MDF-ul, ceea ce poate conduce la ideea gresita ca numai materialele poliuretanice sunt pigmentate si numai MDF-ul poate fi astfel finisat.
De aceea, propunem acum o finisare colorata, cu produse nitrocelulozice, executata pe lemn masiv. Acest tip de finisare se preteaza att pentru obtinerea mobilierului modern destinat camerelor de copii, dormitoarelor, ct si unui mobilier antichizat, cu efecte foarte spectaculoase.
Materialele pe care le propune sunt nitroemailurile din seria unde Y este indicativul culorii, serie ce contine culori precum rosu caramiziu, verde, verde lamie, albastru nchis si deschis, galben, crem, etc, culori ce pot fi amestecate una cu cealalta obtinndu-se o infinitate de nuante.
In cazul n care doriti sa obtineti un mobilier modern va propune urmatoarea varianta. Mobila, executata din lemn masiv (se recomanda bradul sau lemn cu pori mari, al carui desen poate fi pus n evidenta, de tipul stejar, frasin) se pregateste foarte bine n alb, dupa care se aplica un strat. Acesta patrunde bine n lemn, asigurnd o buna aderenta la suport si o absorbtie redusa a nitroemailului ce urmeaza sa fi aplicat (ceea ce nseamna o economie de material). Dupa uscare, circa 30 minute, se slefuieste si se aplica primul strat de email colorat, de ex– albastru deschis. Se lasa sa se usuce, se slefuieste usor si se aplica cel de-al doilea strat. Se obtine astfel o mobila vesela, foarte apreciata de copii si tineret, care pastreaza att caldura, ct si desenul lemnului. Daca mobilierul finisat contine un dulap cu mai multe sertare, putem alterna culorile albastru deschis cu cel nchis, obtinnd astfel un efect garantat.
Acelasi finisaj poate fi utilizat si n cazul n care dorim sa ascundem unele probleme ale lemnului: mbinari n dinti, noduri cazatoare nlocuite cu crengi, lemn cu inima colorata, retusuri grosiere cu chit, etc.
O utilizare mult mai spectaculoasa a acestor nitroemailuri este pentru obtinerea mobilierului antichizat. Se recomanda folosirea lemnului de brad, plop, tei, etc, caruia i poate creste printr-o finisare bine aleasa.
Modelele alese pentru acest tip de finisare trebuie sa contina rame, conise, etc, care se preteaza foarte bine la antichizare.
Mobilier patinat din plop sau tei
Mobilierul se slefuieste final n alb cu hrtie de slefuit cu granulatia de min.150 si se desprafuieste. Se aplica un strat de nitroemail caramiziu. Se lasa sa se usuce si se aplica, fara slefuire, pe toata suprafata, un bait de nuc nchis pe baza de apa, obtinut cu concentratul de culoare prin diluare cu apa 1:10. Daca se doreste o culoare mai nchisa a patinei, dilutia va fi de 1:6 sau 1:8. Aplicarea se face cu crpa sau cu buretele, cu miscari circulare pentru ca patina sa poata intra n toate micile denivelari ale lemnului, dnd senzatia de nvechit. In final, stergerea se va face n lungul fibrei (daca nu se doreste ca acele miscari circulare sa ramna). Se lasa sa se usuce cel putin 30 min., dupa care se aplica un lac nitro cu gradul de luciu dorit sau pentru o mai buna protectie n timp a efectului lac acrilic Pentru finisarile antichizate se recomanda lacuri cu grad de luciu ct mai scazut (5,10,15). Daca se doreste un finisaj cu pelicula mai groasa se pot aplica doua straturi de nitroemail colorat sau, pentru economie, un strat de grund nitro incolor si un strat de nitroemail.
Mobilier antichizat din brad
Se executa mobilierul din brad cu un design clasic, vechi si se pregatste bine n alb. Se aplica un strat de grund nitro colorat 2-3% cu concentrat de culoare (nuc roscat). Se lasa sa se usuce, se slefuieste, dupa care se aplica un strat de nitroemail crem (sau verde). Dupa uscare se ncepe antichizarea. Mobila se slefuieste pe muchii pna la ultimul strat, se loveste, se zgrie, se nteapa, dupa care se aplica patina pe toata suprafata, la fel ca n exemplul anterior. In locurile deteriorate se va acumula mai multa patina, obtinndu-se un efect foarte interesant. Dupa uscare se protejeaza cu lac incolor ca mai sus.
Mobilier pictat
Mobilierul din brad, plop sau tei se slefuieste bine n alb si se desprafuieste. Se aplica un strat de grund nitro NO 998.30, se usuca si se slefuieste. Se aplica apoi emailul colorat albastru. Se lasa sa se usuce dupa care se aplica patina cu uscare rapida PI 9649 (nuc nchis). Patina se aplica mai mult pe borduri si superficial n rest. Se slefuieste pe toata suprafata, insistnd n unele locuri pna la primul strat. Dupa slefuire se picteaza pe tabliile usilor si a sertarelor mici motive florale, iar pe canturi se aplica cu pensula nitroemail albastru deschis. Desenele se fac cu pensula, cu culori pe baza de apa. Tot efectul se protejeaza cu lac nitro sau acrilic mat (max.15).
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica