referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Analizatorul vizual

Categoria: Referat Medicina

Descriere:
Analizatorul vizual este un sistem multifuctional complex, format din trei subsisteme

Varianta Printabila 


ANALIZATORUL VIZUAL (Ochiul)

Anatomia globului ocular (GO)

  • Analizatorul vizual este un sistem multifuctional complex, format din trei subsisteme:

  • Subsistemul periferic – de receptie, format din globul ocular si anexele acestuia

  • Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale:

    • nervul optic, incrucisat partial la nivelul chiasmei optice

    • radiatiile optice ale lui Graziolet

  • Subsistemul de integrare a imaginii vizuale – aria corticala, campurile 17, 18, 19 ale lui Brodman

    Anatomia globului ocular si a anexelor (subsistemul de receptie)

    • Anexele globului ocular sunt:

    • Cele doua pleoape, terminate printr-o margine ciliara unde se insera 1-2 randuri de cili – care au rol de protectie a GO

    • Conjunctiva

    Conjunctiva

    • care are doua portiuni:

    • bulbara

    • palpebrala – de la marginea pleoapei, ea captuseste fata interna a pleoapelor, rasfrangandu-se printr-un spatiu virtual (fundul de sac conjunctival superior si inferior) cu conjunctiva care isi termina insertia la nivelul limbului sclero-cornean pe GO

    • Patologia infectioasa inflamatorie a conjunctivei = Conjunctivita

    • La nivelul conjunctivei se poate intalni hiperemia conjunctivala care poate avea doua localizari:

  • In periferie, in fundurile de sac = periferica  semn obiectiv major al unei conjunctivite

  • In vecinatatea limbului sclero-cornean = hiperemia conjunctivala perilimbica perikeratica – semnul obiectiv major al unei Iridociclite sau atac de glaucom



  • Aparatul lacrimal, care este format din:

    • aparatul de producere a lecrimilor = glandele lacrimale principale si 30-40 de glande lacrimale accesorii. Glandele accesorii secreta secretia continua de lacrimi, glandele principale au o secretie intermitenta. Lacrimile umecteaza corneea si se elimina prin aparatul de drenaj al lacrimilor, format din:

    • punctele lacrimale – superior si inferior

    • canaliculele lacrimale

    • sacul lacrimal

    • canalul lacrimo-nazal care dreneaza lacrimile in nas

  • Sistemul muscular extrinsec, este format din:

    • 4 muschi drepti: superior, inferior, intern, extern

    • 2 muschi oblici: mare (superior), mic (inferior)

  • Orbita – cavitate osoasa care adaposteste GO

    Globul ocular

    • Din punct de vedere anatomic este format din trei straturi:

  • Stratul extern – de invelis

    • anterior – Corneea = membrana transparenta, avasculara, foarte bine inervata, cu rol de protectie si de mediu refringent, asigurand din refringenta totala de 60 de dioptrii, 45 de dioptrii

    Corneea

    • 2/3 posterioare – corneea se continua cu Sclera, strabatuta in polul posterior de filetele de iesire ale nervului optic; la acest nivel intra si iese din ochi a. centrala a retinei

    • Trecerea intre cornee si sclera se face la nivelul unei zone de condensare conjunctivala = limb sclero-cornean, zona extrem de importanta din punct de vedere anatomic, pentru ca aici dreneaza umorul apos din ochi, in aparatul conjunctival, acesta fiind locul de abordare chirurgical in interventiile pe globul ocular deschis

    • Procesele infectioase:

    • Cornee  Keratite

    • Sclera  Sclerite

  • Tunica vasculara – Uveea, este formata din trei elemente:

    • irisul, anterior, care in partea centrala are un spatiu liber – orificiul pupilar prin care camera posterioara comunica cu camera anetrioara si prin care circula umorul apos

    • pe fata interna a limbului scelro-cornean se afla corpul cilia, format din:

    • procesele ciliare, cu rol in secretia umorului apos

    • m. ciliar care se leaga prin Zonula lui Zinn de cristalin si asigura acomodatia cristalina

    • 2/3 posterioare din Uvee sunt reprezentate de Coroida, care este tunica vasculara a polului posterior si care prin bogatia ei de pigment are rol de camera obscura pentru imaginea vizuala

    • procesele infectioase ale uveei – uveite (irido-ciclo-coroidite)

    • cele mai frecvente inflamatii ale uveei sunt:

    • uveita anetrioara – Iridociclita

    • uveita posterioara – Coroidita

    • Exista o continuitate intre structura coroidei si a retinei – inflamatiile se transmit rarisim (de aceea nu se stie daca o boala este chorio-retinita sau retino-coroidita)

    • Prin contactul retinei cu vitrosul, retina se confrunta cu afectiuni inflamatorii ale corpului vitros

  • Tunica nervoasa – Retina

    • se insera la nivelul Orei Serrata de corpul ciliar; la acest nivel, in miopia forte si fortissima se produc leziuni prodispozante dezlipirii de retina – complicatia cea mai grava a miopiei

    • retina are 10 structuri, din care stratul functional cu conuri si bastonase. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei, conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena). Prin existenta celor trei tipuri de conuri – adaptarea celor trei culori fundamentale (rosu, verde, albastru), dupa teoria tricroma a lui Young – macula asigura vederea diurna, colorata. Pe masura ce ne indepartam de macula, spre periferie, numarul de celule cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase, astfel incat la periferia retiniana exista numai celule cu bastonase, aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne, care apreciaza diferentele de: alb, negru, cenusiu

    • la nivelul retinei, in partea centrala - papila nervului optic – care corespunde locului de iesire a acestuia, locul de intrare si de iesire a arterei si venei centrale a ochiului.

    • Trunchiurile vasculare centrale, la emergenta in papila, se divid in 4 ramuri: temporale (superioare si inferioare) si nazale (superioare si inferioare), pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei

    • Temporal de papila se afla macula lutea, care ofera valoare maxima functiei vizuale

    • In structura anatomica a globului ocular exista o lentila biconvexa – Cristalinul, care prin turtire si bombare, miscrorat de catre muschii ciliari, aduce imaginea vizuala pa suprafata retiniana, indiferent de pozitia obiectului in spatiu

    • In structura anatomica a globului ocular exista trei spatii libere:

  • Anterior

    • Camera anterioara – un spatiu mare intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului, limbul sclero-cornean, iar in mijloc – orificiul pupilar

    • Camera posterioara – un spatiu extrem de mic si practic inexistent, in partea centrala cand cristalinul este bombat si orificiul pupilar este in mioza. In mod normal este liber in partea centrala prin orificiul pupilar, dar intr-o irido-ciclita, cand se formeaza sinechii iriene posterioare (aderenta intre marginea posterioara a irisului si marginea anterioara a cristalinului) umorul apos secretat in camera posterioara de procesul ciliar nu se mai poate elimina in camera anterioara si acumulandu-se duce la formarea de glaucom secundar

  • Posterior

    • Corpul vitros, a carui structura este constatnta toata viata

    • Functia principala a analizatorului vizual este perceptia vizuala

    • Pentru a fi perceput un obiect este nevoie de impulsul extern – lumina care actioneaza printr-un proces fotochimic cu descarcarea pigmentului vizual, Rodopsina (retinen + opsina). Acest proces fotochimic transforma potentialul de repaos al celulelor nervoase in potential de actiune – unda care se transmite la cortex unde imaginea vizuala este perceputa si analizata si apoi se retransmite o unda la retina pentru perceptia finala a imaginii vizuale.

    • Materializarea functiei vizuale – acuitatea vizuala care este maxima la nivelul maculei si este modificata practic in toata patologia oftalmologica, scaderea de vedere fiind semnul subiectiv major pentru care pacientul se adreseaza medicului oftalmolog.

    Refractia oculara

    • GO este un mediu refringent total de 60 de dioptrii

    • Medii refringente:

    • Corneea 45 d

    • Umorul apos (refringenta minima)

    • Cristalinul 15 d

    • Corpul vitros (refringenta minima)

    • Ochiul cu refringenta normala – imaginea razelor de la infinit se formeaza pe suprafata retinei

    • Viciile de refractie = Ametropii, acestea sunt:

  • Sferice – in care imaginea unui punct din spatiu este un punct pe retina, pentru ca exista aceiasi refringenta in toate meridianele corneei. Se corecteaza cu lentile sferice convergente sau divrgente

  • Hipermetropia – imaginea razelor se formeaza in spatele retinei.

    Hipermetropia

    • Clasificare:

    • mica: +1 - +3

    • medie: +3 - +7

    • foarte mare: > +8

    • Etiologie:

    • dpdv anatomic - cel mai frecvent GO este de dimensiuni mici

    • dpdv al refringentei - in afrachie -lipsa cristalinului

    • dpdv al curburii - in cornee plana

    • Hipermetropul nu vede bine nici de aproape nici de la distanta, cristalinul se acomodeaza continuu

    • Tabelul Donders – amplitudinea acomodării la diferite vârste


    ani

    3

    12

    45

    70

    D

    20

    12

    3,5

    0



    • In functie de acomodatie, hipermetropia poate fi:

    • latenta, aceasta este prezenta la copilul mic si compensata de acomodatie, aceasta este menifesta la adult

    • totala (latenta si manifesta)

    • Exista un paralelism intre acomodatie si convergenta, hipermetropul folosind in exces convergenta

    • Copilul hipermetrop este depistat doar cand exista strabism convergent, in aceasta situatie imaginea vizuala se formeaza in afara maculei – imaginea vizuala va avea claritatea mai scazuta in functie de numarul de conuri care axista acolo unde aceasta se formeaza

    • Ambliopie = pierderea functiei unui ochi fara existenta unei leziuni organice

    • Tratamentul strabismului convergent si al ambliopiei functionale

    • intre 3-7 ani, altfel nu se mai recupereaza. Ochiul hipermetrop fiind mic, nu predispune la complicatii, dar in evolutie hipermetropul va face prezbiopie mai devreme si valoarea prezbiopiei se sumeaza cu cea a hipermetropiei

    • Tratamentul hipermetropiei, este in esenta optic:

    • lentile convergente cu cea mai mare valoare dioptrica pentru a rezolva acomodatia

    • corectia optica se face in functie de varsta, copilul mic si foarte mic nu primeste ochelari, dar cei cu strabism si ambliopie vor primi corectie cat mi aproape de valorile viciului de refractie

    • la adultul cu hipermetropie aprox. +4 – corectia este aceiasi pentru aproape si pentru adultul cu > +4, corectia este pentru departe

     

    Miopia

    • Ochi mare in care razele formeaza imagini in fata retinei

    • Clasificare:

    • Mica: -1 - -3

    • Medie: -3 - -7

    • Mare: -8 - -10

    • Fortissima: > -10

    • Ochiul miop:

    • dpdv anatomic: GO este de dimensiuni mari

    • dpdv al refringentei: in cataracta nucleara

    • dpdv al curburii: Keratocon

    • Ochiul miop nu vede la distanta, el vede la apropiere. Are insuficienta de convergenta cu exces de divergenta. Predispune la strabism divergent

    • Ochiul miop in functie de determinarea genetica:

    • Miopie benigna

    • Miopie maligna (boala)

    • Complicatriile miopiei sunt legate de alungirea polului posterior al GO cu subtierea retinei si a coroidei, putandu-se produce hemoragii retino-coroidiene

    • Cele mai frecvente complicatii sunt legate de fixarea retinei de restul structurilor anatomice: la papila, macula, oro-serrata

    • Complicatii in vecinatatea:

  • papilei: coroidoza miopica peripapilara si conusul miopic – subtierea retinei si coroidei in vecinatatea papilei n. optic

  • maculei: dupa 60 de ani bilateral se face o impregnare pigmentara a maculei – pata Fuchs, care este cauza principala de scadere a vederii la miopii in varsta

  • oro-serrata: leziuni predispozante pentru dezlipirea si ruptura retiniana – fotocoagularea cu laser limiteaza dezlipirea de retina

    • Tratamentul:

    • Medical – este ineficient dar util in complicatiile miopice

    • Corectia optica – cu lentile sferice divergente, date in cea mai mica valoare ioptrica, pentru a nu transforma ochiul din miop in hipermetrop. Aceasta corectie optica se poate face cu:

    • Lentile aeriene

    • Lentile de contact (indicatie majora in caz de miopie unilaterala)

    • Pentru miopiile mici si medii este aceiasi corectie pentru aproape si departe

    • Pentru miopiile mari si foarte mari – cu 4 dioptrii mai putin decat pentru cea de aproape

    • Chirurgical (keratotomia cu laser) – utila pentru cazurile cu pana la 7-8 dioptrii; aceasta operatie poate fi:

    • clasica

    • sleroplastia

    • operatia focala – scoaterea cristalinului

    Vicii de refractie compuse – Astigmatismul

    • este asferic

    • imaginea unui punct din spatiu este o sfera pe suprafata retinei

    • exista un viciu de refringenta intre punctele de pe suprafata corneei ce depaseste o dioptrie

    • exista un astigmatism fiziologic de pana la 1 dioptrie, determinat de compresia pe care o realizeaza pleoapa pe cornee compensata de procesul de acomodare.

    • Astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindrice convergente sau divergente cu un singur meridian activ care se atasaza perpendicular pe meridianul astigmat.

    • Astigmatismul este de trei feluri:

  • Simplu – intotdeauna un ax este emetrop, al doile ax poate fi hipermetrop astigmatism simplu hipermetropic sau al doilea ax este miop astigmatism simplu miopic

  • Compus: ambele axe sunt + Astigmatism compus hipermetropic, sau - Astigmatism compus miopic

  • Mixt

    • Tulburarile fiziologie ale acomodatiei Prezbiopie

    Prezbiopia

    • Prezbiopia = scaderea puterii de acomodare a cristalinului si corectia optica de aproape in functie de deficitul acomodarii: citim si scriem la 25 cm., avem nevoie de 4 dioptrii pentru vederea de aproape, la varsta de 45 de ani puterea de acomodare a cristalinului este de 3,5 d. deficitul acomodativ se corecteaza cu + 0,5 d. pentru vederea de aproape, iar pentru vederea la distanta NU este necesara.; la varsta de 70 de ani pentru vederea de aproape sunt necesare + 4 d. daca pacientul a fost emetrop si pentru vederea la distanta sunt necesare + 2 d.

    Tulburari patologice ale acomodatiei

  • Astenopatia acomodativa – oboseala acomodatiei la hipermetrop (fara corectare – se trateaza prin corectie optoca dupa paralizia acomodatiei) sau prezbiop

  • Spasmul acomodativ – trebuie purtata lentila de + chiar daca pacientul vede mai bine cu –

  • Paralizia acomodatiei – prin tratament cu Atropina


    Culorile


    Ochiul poate vedea 7 milioane de culori. Anumite culori pot irita ochii si pot cauza dureri de cap .Alte culori sau combinaţii de culori sunt liniştitoare. Deci folosirea corecta a culorilor poate mari productivitatea, minimaliza obosirea vizuala si pot relaxa intreg corpul.

    Culoarea regilor era purpuriu. Pentru persoanele importante, se desfăşoară covoare roşii. In unele culturi se credea ca anumite culori aveau puteri energizante sau vindecătoare. De exemplu, o pictura a lui Jan Van Eyeck (1434) descrie o mireasa in perioada Renascentista

    Purtând o rochie verde ,arătând, astfel dorinţa si posibilitatea de a purta copii. Omul Verde era zeul fertilităţii in cultura celta. Verdele era o culoare sacra pentru egipteni, reprezentând speranţa si bucuria primăverii.

    Culorile dau anumite stări camerelor . Culorile reci fac camerele sa para mai mari si aduc un sentiment de calm . Culorile calde fac camerele mari sa fie mai confortabile si mai călduroase. Se crede ca e vopsirea sufragerie in negru va face mesele mai plăcute.

    Verdele duce la vitalitate ,si se recomanda vopsirea camerei copiilor in aceasta culoare, dând copiilor un plus in activităţile lor.

    Restaurantele nu vopsesc niciodată buradaria in roşu deoarece se pare ca aceasta va duce la o stare de enervare a bucătarului. Centrul neliniştii din creier este activat de galben. “La copii aceasta va duce la planşete , iar la adulti ,va duce la enervare” declara Carlton Wagner, directorul Institului pentru Studierea Culorilor Wagner.

    Albastru va face o persoana mai atenta la trecerea timpului, si astfel, de exemplu , vor petrece mai puţin timp mâncând. Pentru persoanele care adorm mai greu, se recomanda culori ca roz pal, verde , albastru si roşu pal. Despre culori:

    VERDE

    • este culoarea cea mai odihnitoare pt ochi

    • poate ajuta la diminuarea durerii, uneori poare chiar alina durerea creşterii dinţilor la bebelusi

    • oamenii care lucrează intr-un mediu colorat in verde are mai puţine dureri de stomac

    • Cazurile de sinucidere au scăzut cu 34% când podul Blackfriar din Londra a fost vopsit in verde


    GALBEN

    • Copii plâng mai mult in camere galbene

    • Soţii se cearta mai mult cu soţiile in camere galbene

    • Este prima culoare pe care o observa ochiul uman

    • Este cea mai obositoare culoare pentru ca reflecta mai multa lumina, ducând la stimularea excesiva a ochiului

    Un studiu a arătat ca majoritatea copiilor folosesc galben si maro pentru a desena supărarea. Un studiu pe copii cu vârste mai mici de 7 ani a arătat ca majoritatea aleg jucării de culori pure , nu pastelate. Alt studiu a schimbat culoarea mâncării, dar a arătat ca oamenii nu doreau sa mănânce carne gri si salata purpurie. Aceasta a arătat ca oamenii vor ca lucrurile sa fie colorate cum ar trebui sa fie.

    O lucrare, a studiat 65 de studenţi care au cumpărat schiuri acvatice .Etichetele de avertizare au fost de mai multe culori. Rezultatul la crestera probabilitatii de rănire la produsele cu avertizări scrise cu roşu, verde si negru.

    O firma comercializează lentile de contact rosii pentru gaini deoarece studii medicale au arătat ca găinile care vad roşu in timpul zilei sunt mai fericire si mananca mai putina hrana. Purtătorul de cuvânt al firmei a apreciat ca lentile vor imbunatati recolta de oua cu 600 milioane $ pe an.

    Spitalele folosesc albastru si purpuriu in sălile de aşteptare pentru a ajuta la calmarea pacienţilor.


    Vederea Stereoscopica

    Oamenii si celelalte animale care sunt capabile sa focalizeze ambii ochi asupra unui singur obiect sunt capabile de vedere stereoscopica, care este fundamentala pt o percepţie mai adânca a lucrurilor. Principiul consta in prezentarea unei imagini din doua unghiuri , puţin diferite, pentru ca apoi ochiul sa contopească aceste imagini intr-o singura imagine tridimensionala.

    Una din categoriile de imagini stereoscopice sunt numite autostereograme, care nu necesita intrumente speciale pt a fi vizualizate, si au putut fi realizare cu ajutorul graficii pe calculator. Doua imagini ,reprezentand ochiul stang, respectiv drept , sunt suprapuse .Vazuta normal , imaginea rezultata arata ca un model abstract. Imaginea tridimensionala apare atunci cand ocii privitorului sunt focalizati ,si de exemplu , doua puncte diferite sunt suprapuse, si se vede numai unul .


    Defecte de vedere

    Cele mai comuna tulburare a vederii este cauzata de cristale sau alte mici corpuri opace ce blocheaza o parte a irisului, si deobicei sunt indepartate dupa putin timp.

    Opacitatile mai serioase sunt numite cataracte, si sunt rezultatul unor raniri mecanice, batranete, sau deficiente in alimentatie. Opacitatea corneei poate cauza deasemenea obstructurarea vederii, dar aceasta poate fi reparata prin transplantul unei sectiuni currate de cornee de la o alta persoana.


    Deformari

    Miopia este cauzata de lipsa simetriei a globului ocular, sau lipsa abilitatii muschilor oculari de a schimba forma lentilelor , pentru a focaliza corect imaginea pe retina .Miopia poate fi corectata prin folosirea lentilelor biconcave. Presbitismul, este cauzat de pierderea elasticitatii ochiului odată cu înaintarea in vârsta, apare de obicei după vârsta de 50 de ani , si poate fi corectata prin purtarea unor ochelari cu lentile convexe. Strabismul poate fi corectat pin purtarea unor lentile speciale, dar in stadii avansate, este necesara o operaţie asupra muşchilor oculari. Ambliopia este o slăbire a vederii, fără o avarie fizica a ochiului, si poate fi cauzata de abuzul de droguri, alcool , tigări ,sau poate fi cauzate de isterie.


    Daltonismul

    Este cauzat de un defect congenital in retina , sau pe o portiune a nervului optic.


    Orbirea

    Presiunea pe nervul optic poate cauza orbirea. Desprinderea retinei din interiorul globului ocular poate cauza orbire, pentru ca retina va iesi din cadrul imaginii formate de lentile. Corectarea permanenta a acestui defect se face numai prin operatie



    Bibliografie:

    Microsoft® Encarta® 99 Encyclopedia

    Benton, William. Ed. Encyclopedia Britannica. Vol. 6. Chicago. 1961. 54“Choosing Color: Guidelines to Give You Bright Ideas.” Yahoo. 20 November 1998.

    Morton, J.L. “Color and Appetite Matters.” Yahoo. 6 November 1998. Morton, J.L. “Color and Culture Matters.” Yahoo. 6 November 1998.

    Nassau, Kurt. Experimenting with Color. New York. 1997.

    The Science of Light and Color. Yahoo. 20 November 1998.

    Van De Water, Ana. “Moody Blues: Room Colors Affect Emotions.”

  • Referat oferit de www.ReferateOk.ro
    Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
    Horoscop
    Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
    referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica