referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Satul turistic bran

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Pe baza experientei internationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, litoralul si Delta Dunarii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de activitate turismul rural si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase în circuitul turistic a crescut...

Varianta Printabila 


1
Proiect  TURISM  INTERNATIONAL
Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” - Braşov



Turismul rural, ecologic şi cultural
în comuna Bran



~ 2002 ~

Satul turistic Bran

Pe baza experienţei internaţionale şi a practicilor întâlnite în ultimii ani, în Ro¬mâ¬nia sunt considerate ca favorabile dezvoltării turismului zonele montane, li¬to¬ralul şi Delta Du¬¬nării, iar prin acţiunile desfăşurate de asociaţiile ce au ca obiect de ac¬ti¬vi¬ta¬te turismul ru¬ral şi agroturismul, numărul zonelor şi localităţilor rurale atrase în cir¬cu¬itul turistic a cres¬¬cut.
După 1990, odată cu înţelegerea importanţei turismului rural şi agrotu¬ris¬mu¬lui şi co¬-res¬pun¬zător cu elaborarea unor reglementări legate de dezvoltarea acestora, pri¬¬mele gos¬¬¬po-dării omo¬logate au fost în zona Moeciu – Bran – Rucăr. În acest con¬text, stu¬die¬rea experienţei satului turistic Bran este în măsură să ofe¬re elemente de re¬¬ferinţă pentru dez¬-voltarea în această direcţie a altor localităţi şi pen¬tru pro¬mo¬va¬rea tu¬¬rismului rural pe pia¬¬ţa internaţională.

I. Prezentarea generală a zonei Rucăr - Bran
Branul este poarta naturală deschisă la trecerea din Transilvania în Mun¬te¬nia şi cu-loarul dintre Munţii Bucegi şi Piatra Craiului, învecinându-se cu Ţara Bârsei în nord şi no¬rd-est, la sud şi sud-est cu Dâmboviţa şi Valea Prahovei. Din punct de ve¬de¬re al ca¬dru¬lui natural, zona se prezintă ca o depresiune înaltă între 800 – 1.000 m cu ori¬en¬ta¬re NE-SV ce este delimitată de valea râului Bărsa, Munţii Piatra Craiului (cu vârfuri de pes¬te 2.000 m – Vârful Omu 2239 m).
Depresiunea este o platformă cu structuri de conglomerate şi calcar în no¬rd, for¬me carstice în sud, întinzându-se către bazine la Dragoslavele, despăr¬ţi¬te de pa¬sul Giu¬la¬va (1290 m). În zonă În zonă se remarcă un contrast între plaiurile pre¬lungi şi văile pu¬ternic adâncite de forme carstice: chei (Valea Rudăriţei, Valea Che¬ii), so¬ho¬doale, la¬pie¬zuri (Giuvala, Fundăţica), ponoare, izbucuri (Rudăriţa, Fu¬n¬dăţica), do¬li¬ne (Fundata), polii (Obârşia văii Izvorului), peşteri (peştera Li¬li¬e¬ci¬lor), etc.
Localitatea Bran se află în partea de SV a judeţului Braşov, la intrarea în culoarul Rucăr-Bran şi are altitudini cuprinse între 700-900 m. Branul se află la o distanţă de 27 km de Braşov pe DN 73; 109 km de Piteşti; 57 km de Câmpulung; 179 km de Bucureşti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferată se face fo¬lo¬si¬nd re¬ţea¬ua Bucureşti-Braşov (166 km) şi Braşov-Zărneşti (cca. 30 km).
Comuna Bran, atestată pentru prima dată în 1367, este specifică satului montan românesc şi este formată din 5 sate: Poarta, Predeluţ, Sohodol, Şimon, având centrul comunal în satul omonim.
Această regiune are o climă temperată de depresiune intramontană cu veri r㬬co¬roa-se şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 5°C, iar în zonele ve¬cine se în¬re¬gis¬trează valori cuprinse între 4°C (Rucăr), 7°C (Braşov), 8°C (Câm¬pu¬lung). În lu¬¬na iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie tem¬peratura variază între -10 şi -15°C. Zona Bran es¬te bogată în pre¬¬¬cipitaţii, numărul me¬diu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, nu¬¬¬mărul mediu de zile cu nin¬soare este de 60 zile¬/¬a¬n, iar grosimea stratului de ză¬pa¬¬dă este de 40-50 cm (propice pra¬cticării spor¬tu¬ri¬lor de iarnă). Vânturile pre¬do¬mi¬na¬n¬¬te în zonă au o viteză de 3-5 m/s.
Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termică redusă, adă¬po¬st de vân¬turi puternice, strat de zăpadă bogat şi îndelungat, ceea ce arată că ace¬a¬stă zonă are va-lenţe turistice deosebite.
Reţeaua morfo-hidrografică din regiune este desfăşurată conform ori¬en¬tă¬rii re¬lie-fului către bazinul Transilvaniei şi spre Câmpia Română. Există ape de adân¬ci¬me şi de suprafaţă. Apele de adâncime reprezentate de izvoarele aflate la con¬tactul dintre munţi şi culoarul Rucăr-Bran, ele fiind slab mineralizate şi cu o po¬tabilitate bu¬nă. În ca¬drul apelor de suprafaţă, culoarul Rucăr-Bran-Dragos¬la¬ve¬le, are rol de cum¬pă¬nă de ape între bazinul muntean şi cel transilvan. Sunt două râuri colectoare: Bâr¬sa – în sectorul nordic şi Dâmboviţa în sud
Din punct de vedere al florei şi faunei perimetrul se află în cadrul pădurilor de fag ce se amestecă la limita inferioară cu gorunul şi la cea superioară cu co¬ni¬fe¬rele. Pă¬du¬rile compacte de molid sau amestec de fag şi brad apar în Munţii Piatra Cra¬iului, Le¬a¬o¬ta  şi Bucegi, în special la altitudini de 1400 – 1700 m, iar la altitudini înal¬te există jne¬peni, ienupări, floră subalpină şi alpină. Izolat apar porţiuni de larice, ti¬sa, amestecate cu mo¬lid, fag, dar din cauza poluării pajiştile şi fâneţele înlocuiesc acum zona de pădure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colţ, ga¬ro¬¬fiţa Pietrii Cra¬iu¬lui, bulbucii de pădure, sângele voinicului.
Fauna este reprezentată în special în Munţii Piatra Craiului şi Bucegi de ex¬em¬¬plare ca: lupul, capra neagră, ursul, mistreţul, veveriţa, râsul, vulpea, etc. Avi¬fa¬u¬na este re-prezentată de: cocoşul de munte, ierunca, acvila de munte, cio¬că¬ni¬toa¬rea, cin¬teza, pi¬ţi¬goiul etc. În apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean, boiştean.
Toate aceste elemente pot reprezenta mo¬tivaţii pentru practicarea diferitelor for¬¬me de turism: în rezervaţii, speologic, şti¬in¬ţi¬fic, etc.
Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineşte ca fi¬in¬d¬ un sat agrar, cunoscută fiind tradiţia locuitorilor în creşterea animalelor.
Poziţia şi forma satelor sunt o dovadă elocventă a adaptării la formele de re¬li¬ef. Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Şirnea şi Măgura, iar pe terase şi co¬¬aste, fe¬rite de inundaţii, sunt aşezate satele Moeciu, Sbârcioara, Şimon, Bran Po¬ar¬ta. Aceste lo¬calităţi fac parte din categoria satelor de tip risipit cu gospodăriile cu¬no¬¬scute sub forma ar¬haică de “casă cu curte” întâlnite şi în alte zone de munte ale Ro¬¬¬¬mâniei, precum şi în Eu¬ropa, unde poartă denumirea de “gospodărie cu ocol în¬tă¬rit”. Ocupaţiile de bază ale locuitorilor din acest perimetru sunt creşterea ani¬ma¬le¬lor, lucrul la pădure, atât în munţi cât şi prin pendularea între munte şi câmpie. Pre¬do¬¬minantă a fost creşterea vitelor în propria gospodărie cu “văratul” la munte, la stâ¬nele aparţinând obştei satului şi iernatul în gospodărie şi la “hodăi”.
Agricultura se practică pe scară mai redusă datorită terenului slab productiv şi a cli-mei reci, iar lu¬crul la pădure a fost şi rămâne ocupaţia de bază a celor din zo¬nă. Un loc important în eco¬no¬mia acestui sat îl ocupă meşteşugurile şi industriile ţă¬răneşti le¬ga¬te mai ales de prelucrarea lânei. Ţesutul este practicat în fiecare gos¬po¬dă¬rie, iarna, la răz¬boi, realizându-se cunoscutele taluri “în vergi” în alternanţă cro¬ma¬ti¬că alb-negru, “să¬ri¬cile” sau straiele din lână ţurcană cu firul lung, etc. În cadrul meş¬te¬şugurilor se mai remarcă şi prelucrarea lemnului pentru mobilier.
Alt aspect al vieţii satelor din acest spaţiu îl constituie târgurile de ţară bi¬anu¬a¬le (la 9 august Târgul Pantelimonului, la 21 noiembrie Târgul Arhanghelului), unde par¬ti¬ci¬pă alături de brăneni şi locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Ţara Oltului, Ţara Bârsei, etc.

II. Potenţialul turistic al zonei Bran
Potenţialul turistic-cultural la nivelul localităţii Bran este atractiv şi variat, fiind re¬pre-zentată de fondul etno-folcloric originar, manifestări folclorice şi sărbători tra¬di¬ţi¬o¬nale, cas¬telul Bran, muzeul de artă medievală, Biserica de zid cu hramul “Ador¬mirea Maicii Domnului” sau clădirea vechii vămi din secolul al XVIII-lea. În in¬cin¬ta cas¬telului Bran se află un important muzeu etnografic în aer liber ce include gos¬po¬dă¬rii ţărăneşti, instalaţii tehnice, obiecte specifice satelor din zonă.  

II.1. Castelul Bran
Pasul Bran, cunoscut ca unul dintre cele mai importante trecători din Carpaţii Meridionali, este menţionat încă din antichitate în rapoartele geto-dacice. În urma tratatului de alianţă an¬ti¬ot¬o¬ma¬nă încheiat la Braşov în 1395 între Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg, Bran a trecut în stă¬pânirea Ţării Româneşti. Mircea cel Bătrân, bunicul de filiaţie paternă a viitorului voievod Vlad Ţepeş, este primul din dinastia Basarabilor ce stăpâneşte Branul şi tot el a fost cel ce a iniţiat acordarea de privilegii comerciale acestei cetăţi, privilegii care au dus la încurajarea comerţului cu Muntenia.
Intenţia de a construi o cetate în pasul Bran exista încă de la 1364. Actul e¬mi¬s¬ la 19 no¬iembrie 1377 de către Ludovic I acordă braşovenilor apanajul de a ri¬di¬ca un nou fort din piatră la Bran „cu propriile lor osteneli şi cheltuieli” şi să ni¬ve¬le¬ze te¬renul în ve¬derea construirii cetăţii. În schimbul acestui serviciu, braşovenilor li s-au în¬tărit un¬e¬le privilegii asupra celor 13 târguri din Ţara Bârsei, precum au fost din ve¬chi¬me”, acor¬dându-li-se şi altele noi, ca: dreptul de folosinţă a „câmpului numit Tur¬cheş” şi re¬ducerea impozitului regal. Promisiunea mutării vămii de la Rucăr la Bran se in¬clu¬dea tot în noile privilegii acordate Braşovului. Ludovic îşi „rezerva” „tot¬dea¬u¬na” dre¬p¬tul de numire şi destituire a judelui, comitelui şi cas¬te¬la¬nului noii cetăţi, că¬ro¬ra le in¬ter¬zice să se amestece în „libertăţile şi obiceiurile vechi” ale supuşilor din Bra¬şo¬v.  
Castelanul, numit direct de către rege, pe lângă misiunea lui de comandant mi-litar, în¬deplinea şi atribuţiuni administrative şi juridicţionale, întrucât îndată după ri¬di¬care (până la 1382) cetatea a fost înzestrată cu un domeniu, fapt pe care îl aflăm di¬ntr-un act de la 1395, când posesiunile cetăţii Bran, Zărneşti şi Tohan sunt dăruite pa¬rohului Thomas de la bi¬se¬ri¬ca Sf. Maria din Braşov şi fraţilor săi.
În urma tratatului de alianţă antiotomană semnat de Împăratul Sigismund de Lu¬x-em¬burg şi Mircea cel Bătrân, la Braşov, în 1395, Bran trece sub conducerea va¬la¬¬hilor. Astfel, Mircea cel Bătrân – bunicul pe linie paternă a viitorului Prinţ Dracula, cu¬¬noscut în istorie şi ca Vlad Ţepeş - devine primul prinţ din dinastia basarabilor ca¬re stăpâneşte  Branul. Mircea cel Bătrân şi descendenţii săi Mihai I şi Radu al II-lea Praz¬naglava, au acordat comer¬cian¬ţilor o serie de privilegii dar au şi impus in¬ter¬dic¬ţii pen¬tru a preîntâmpina comiterea de abu¬zuri din partea vameşilor. Astfel, ei au în¬cu¬ra¬jat dezvoltarea schimburilor comerciale prin dru¬mul ce trecea prin pasul Bran şi au asi¬gurat protecţia militară a întregii zone.
Răspunzând invitaţiei împăratului Sigismund de Luxemburg, Vlad Dracul – tatăl Prin¬ţului Dracula – a plecat la Nürenberg, pe 8 februarie 1431, unde a fost nu¬mit cavaler al  Ordinului Dragonului şi a primit recunoaşterea europeană a calităţii de Prinţ al Valahiei. Din această cauză, nu puţini sunt acei cercetători care consideră că nu¬mele „Dracul” derivă din simbolul Ordinului Dragonului, contrar interpretării eronate potrivit căreia numele său are o origine nefastă - „Diavolul”.
Fiul lui Vlad Dracul – Vlad Dracula zis şi Ţepeş – s-a născut în oraşul Sighi¬şoa¬ra, nu departe de Braşov. Numele său vine, indubitabil, conform modului în care în general numele româneşti sunt formate, din alăturarea sufixului patronimic „a” sau „ea” la numele tatălui. Astfel „Dracula” sau „Drăculea” înseamnă fiul lui „Dracul”.
Dra¬cula, potrivit descrierii făcute de legatul papal  Nicolae Modrussa, „era nu foarte înalt de statură, dar foarte vânjos şi puternic, cu înfăţişare crudă şi înfiorătoare cu na¬sul mare şi acvilin, nările umflate, faţa subţire şi puţin roşiatică; în care genele foar¬te lungi în¬con¬jurau ochi verzi şi larg deschişi, iar sprâncenele negre şi stufoase îi ară¬tau amenin¬ţă¬tori; faţa şi bărbia erau rase, cu excepţia mustăţii. Tâmplele umflate spo¬reau volumul capului. Un gât ca de taur lega ceafa înaltă de umerii laţi pe care că¬deau pletele negre şi încârlionţate”.
Desele schimbări de domnie, după moartea lui Mircea cel Bătrân (1418), pe de o parte, şi incursiunile otomane pe de altă parte, (în 1421, turcii pătrund prin pa¬sul Bran în Ţa¬ra Bârsei pustiind Braşovul şi localităţile învecinate) determină pe Si¬gis¬mund de Luxem¬bu¬rg să treacă cetatea sub autoritatea voievodatului Tran¬sil¬va¬ni¬ei, însărcinat cu paza hotarelor.
Între 1428 şi 1436, Vlad Dracul, viitorul Prinţ al Valahiei, a fost nevoit să se au¬to-exi¬le¬ze, refugiindu-se în Transilvania, la Sighişoara. Deţinând un rang înalt în ar¬mata imperială, în noua sa poziţie el s-a ocupat de apărarea graniţelor de sud-est şi a trecătorilor intra¬car¬pa¬tice, cea mai importantă dintre acestea din urmă fiind Branul, principala poartă de intrare din Valahia. În numele puternicului său protector – Si¬gis¬mu¬nd de Luxemburg – el şi-a ex¬er¬cit¬at influenţa şi autoritatea în cele mai importante ora¬şe din sudul Transilvaniei: Braşov, Sibiu, Mediaş, Sebeş.
Primul contact cu Branul al viitorului Prinţ Vlad Dracula s-a petrect în 1438, la sfâr¬şitul marii expediţii de jefuire conduse de Murad al II-lea în Transilvania, unde a fost nevoit să ia parte alături de tatăl şi fratele său, pentru a-şi salva viaţa.
Ze¬ce ani mai târziu, destinul lui Vlad Ţepeş Dracula avea să coincidă din nou cu cel al Branului. După ce a fost încarcerat în închisoarea otomană din Egrigöz, Vlad Dracula de¬vine, pentru o lună, Prinţ al Valahiei. În timpul exilului ce a urmat, Vlad s-a bucurat de spri¬jinul şi compania lui Iancu de Hunedoara, care avea o relaţie strânsă cu ţinutul Tran¬sil¬va¬niei de Sud.
La 3 iulie 1456, Iancu de Hunedoara, îl însărcinează pe Prinţul Vlad cu apă¬ra¬rea permanentă a graniţelor, incluzând aici, evident, şi zona Branului. Din grija cu ca¬re era fortuit castelul Bran se poate deduce cu uşurinţă că Vlad Dracula şi Iancu de Hunedoara considerau zona un loc strategic. Ca persoană de încredere a lui Ian¬cu de Hunedoara şi având la dispoziţie o armată formată în mare parte din soldaţi mun¬teni, pentră apărarea sudului Transilvaniei, Dracula traversează munţii, prin Bran, şi odată ajuns în Valahia, îl atacă prin surprindere pe Prinţul Vladislav, pe care îl detronează şi ucide.
Imediat după ce a ajuns pe tron, Vlad Ţepeş Dracula, încheia în 6 septembrie 1456, un tratat cu regele Ungariei, prin care acesta îi asigura protecţie în even¬tua¬li¬ta¬tea unui atac turc. În acelaşi timp, el încheie şi o înţelegere cu braşovenii împotriva tur¬cilor, promiţându-le că-i va apăra şi de alţi duşmani. Cu acest prilej Ţepeş le ac¬or¬dă „dreptul de a face comerţ liber în Ţara Românească, aşa cum făcuse şi înainte”, cu condiţia ca neînţelegerile ivite să fie judecate de domn sau de reprezentanţii săi spe¬ciali.
Dar între Vlad Ţepeş şi braşoveni s-au ivit curând neînţelegeri pricinuite de sprijinul acordat de către saşi lui Dan al III-lea, pretendent la tronul Ţării Româneşti.
Tra¬tativele purtate au dus însă la împăcarea ambelor părţi în decembrie 1457, men¬ţi¬¬nân-du-se respectarea „convenţiilor” făcute anterior. Pentru nerespectarea celor sta¬bi¬lite la sfârşitul anului 1457 Ţepeş va trece la represalii împotriva negustorilor saşi. Dan al III-lea, care se găsea încă la Feldioara, lângă Braşov, consemna în 1459, că au¬zise „cum că Dracul a tras în ţeapă  pe negustorii din Braşov şi Ţara Bârsei care au venit cu mărfuri din Ţara Românească.”
Aprilie 1460 a elucidat situaţia de conflict între Vlad Ţepeş şi Dan al III-lea. Vlad Ţepeş pătrunde prin Bran în Ţara Bârsei „atacând sate, cetăţi şi oraşe”, unde a dat foc grânelor, iar pe cei prinşi i-a tras în ţeapă în apropierea capelei Sf. Iacob din Braşov. Apoi, trecând munţii cu Dan şi oamenii acestuia îl pedepseşte pe pre¬ten¬den¬tul la tronul Ţării Ro¬mâ¬neşti prin slujba de înmormântare, tăierea capului şi în¬gro¬pa¬rea acestuia.
Urmând a se confrunta cu puternica armată otomană condusă de Mahomed al II-lea, care a invadat teritoriile româneşti la începutul verii lui 1462, Dracula aplică cu înţelepciune tactica pârjolirii pământurilor şi îşi organizează armata strategic pen¬tru a apăra ţinuturile atacate de turci. Astfel, munţii şi bătrânele păduri din jurul Bra¬nu¬lui au devenit refugiul soldaţilor, dar şi adăpost pentru femei şi copii.
La15 august 1462, Albert Istemmezö, le-a cerut locuitorilor Braşovului şi Branului să facă pace cu Radu cel Frumos, bazându-se pe o atitudine diplomatică ne¬favorabilă lui Dra¬cula mani¬fes¬ta¬tă în cercurile oficiale transilvănene, care con¬si¬de¬rau că Branul, o cale de o esenţială importanţă eco¬no¬mică, stategică şi militară, tre¬bu¬ie să fie eliberată de sub in¬flu¬en¬ţa lui Vlad, pentru a putea asigura o legătură între Ra¬du cel Frumos şi susţinătorii săi din Tran¬silvania.
După epuizanta confruntare cu Mahomed al II-lea, din care Vlad Dracula a ieşit învingător, în ciuda trădării nobililor care nu-I acceptau intransigenţa, el a plecat la Braşov pentru a întâlni armata lui Matei Corvin care, cu greu, a cucerit oraşul pe 20 noiembrie 1462.
Michael Beheims scria că Vlad, care încă avea o armată puternică, a tra¬ver¬sat Carpaţii şi a ajuns în Braşov unde a purtat îndelungate negocieri cu Matei Cor¬vin. După această întâlnire, prinţul valah a trecut înapoi munţii acompaniat de avan¬gar¬da armatelor ali¬ate, cu al căror ajutor Vlad spera să-şi urmărească duşmanii şi să-şi continue lupta îm-po¬triva otomanilor. Prinţul Vlad şi căpitanul armatei regelui Un¬gariei, Jan Giska, cu luptătorii lor, pe atunci în serviciul lui Matei Corvin, au rămas în munţi pentru a aştepta restul armatei ungare. La început, Jan Giska a fost trimis să-l sprijine pe Dracula, dar oponenţii săi tran¬sil¬vă¬neni au realizat că valahul trecea printr-un moment critic astfel că, profitând de atmosfera nefavorabilă, au conceput o fal¬să scrisoare de trădare chipurile semnată de Dracula, pe care I-au arătat-o Re¬ge¬lui. Acesta fiind date, Matei Corvin, nedorind să să se implice într-o acţiune atât de ris¬cantă în josul Dunării, ordonă ca Dracula să fie arestat. Locul stabilit pentru prin¬de¬rea lui Dracula, care se presupune a fi zona Branului, este dificilă pentru des¬f㬺u¬ra¬rea unei armate, aici până şi carele treceau doar câte unul în şir indian, de îngust ce era drumul. Pus în imposibilitatea de a-şi demonstra considerabilele calităţi mi¬li¬ta¬re, Dra¬cula este capturat la 26 noiembrie 1462. În strmtoarea dintre stâncile Pietrii Cra¬iului, Vlad este legat cu lanţuri şi, trecând prin Bran – unde pentru scurt timp a fost încarcerat în pivniţele Castelului Bran – el este transportat la Mediaş, Alba Iulia şi apoi în temniţele regale din Visegrad şi Buda.
Documentele care atestă că Vlad Dracula a trecut de atât de multe ori prin Bran şi a stabilit relaţii economice şi militare cu Castelul Bran, vorbesc despre im¬por¬tan¬ţa rolului jucat de trecătoare şi castel în relaţiile dintre Transilvania şi Valahia.
În octombrie 1476, când Vlad Ţepeş se află la Braşov urmând a trece pe la Bran în Ţara Românească pentru a-şi ocupa tronul în cea de-a treia domnie, le acor¬dă braşovenilor libertatea de a face comerţ „în toate târgurile şi locurile din ţara dom¬ni¬ei mele, cum a fost şi mai ’nainte aşezământul cel vechi din toate câte le va fi de tre¬buinţă şi vor pofti”.
Vlad Ţepeş a ajuns însă foarte repede în situaţia de a încălca privilegiul acor¬dat braşovenilor întrucât negustorii din ţara sa, cum spune, „nu se pot hrăni săracii”. Li¬mitarea negoţului braşovean în Ţara Românească  nu este numai opera lui Vlad Ţepeş, deoarece în 1478-1482 Basarab cel Tânăr scria negustorilor oraşului de pes¬te munţi „să se înţeleagă” cu negustorii din ţara sa ca „să luaţi marfa de la negustorii noştri la hotar”.
În 1897, scriitorul irlandez Bram Stoker publica thrillerul „Dracula”, apreciat de Oscar Wilde ca fiind „cea mai frumoasă poveste a tuturor timpurilor”. Asemănările din¬tre Castelul Bran şi castelul contelui Dracula din roman i-a deter¬mi¬nat pe nu¬me¬roşi cercetători şi jurnalişti să afirme că locul unde se petrec aventurile descrise de Sto¬ker este chiar Castelul Bran, deşi romancierul nu a trecut niciodata în viaţa sa prin Bran. Trebuie accentuat însă, o dată în plus, că povestea lui Bram Stoker nu are nici o le¬gă¬tură cu prinţul român, Vlad Ţepeş, şi în consecinţă, ea poate atrage o um¬bră nefa¬vo¬ra¬bi¬lă asupra figurii istorice a acestuia, a cărui viaţă şi fapte trebuie cu¬nos¬cu¬te de lume aşa cum s-au petrecut ele în realitate. Personalitatea şi actele sale tre¬bu¬ie evaluate just, iar reputaţia sa este inestimabilă.
Numeroasele filme realizate la Bran, nenumăratele articole scrise aici, mi¬lioa¬ne¬le de turişti dornici să descopere una dintre cele mai fascinante mituri ale se¬co¬lu¬lui, precum şi documentele autentice ce îl însoţesc, frumuseţea locurilor, os¬pi¬ta¬li¬ta¬tea gazdelor, sunt tot atâtea motive pentru care merită să vii la Bran.
Popularitatea cunoscută de poveştile şi anecdotele despre Prinţul Dracula, pre-cum şi larga circulaţie în ţările slave a legendelor despre omorurile săvârşite de „prinţul – vampir”, dovedesc, o dată în plus, interesul pe care îl trezeşte Vlad Ţepeş şi Branul, implicit.
Comparând cu numeroasele dovezi care vin să motiveze acţiunile sale se¬ve¬re, istoricii consideră că acuzaţiile extrem de crude pronunţate împotriva lui Vlad Dra¬cula sunt în contradicţie cu logica istoriei şi legile ţării din acea epocă.
Prinţul Vlad Ţepeş-Dracula trebuie să rămână în memoria istoriei ceea ce a fost pentru po¬po¬rul său: un simbol al justiţiei, exponent prin excelenţă al luptei pentru nea-târnarea şi libertatea ţării sale, model de curaj şi inteligenţă puse în slujba celor mai nobile cauze, geniu militar plin de in¬ven¬ti¬vi¬tate, inegalat diplomat şi om politic de pri¬mă mărime în  epocă, pilduitor exemplu de apărător şi iu¬bi¬tor al ţării şi neamului său. Cine cunoaşte istoria poporului român, poate cu uşurinţă să înţeleagă că fără Dra¬cula Voievod aceasta ar fi lipsită de una din cele mai de seamă personalităţi, dar şi de un mo¬ment de importanţă excepţională pentru libertatea sa.
Stăpânirea cetăţii şi oraşului de către Braşov după 1498 aduce însemnate mo-dificări în primul rând în organizarea şi funcţionarea lor. Oraşul şi districtul Braşov (format din 13 târ¬guri şi comune libere) alegeau în fiecare an doi castelani care ad¬mi¬nistrau veniturile şi chel¬tu¬ielile cetăţii Branului şi domeniului acestuia. Veniturile ce¬¬tăţii rezultau din venitul mo¬ra¬rilor, venitul din piper, venitul de la băutura vândută în ce¬¬tate, venitul realizat din vama ce¬tă¬-ţii, venitul din birşagurile juzilor din Braşov şi dis¬trict, venitul din dijma oilor, venitul re¬zul¬tat din taxa ţiganilor din district, venitul dij¬mei din satele domeniului, venitul din se¬mă¬na-tul şi vân¬¬zarea inului, dijma stupilor din domeniu, dijma porcilor, censul de pe domeniu, taxa vi¬ge¬si¬matorilor pentru slu¬ji¬to¬rii din cetate, venitul sării de la Feldioara şi altele.
După expirarea mandatului de un an castelanii puteau fi realeşi. Excepţie a făcut românul Gheorghe Olah (sau Gheorghe Românul), care a fost ales pe timp de 10 ani. De la mijlocul secolului al XVI-lea, castelanii nu mai sunt aleşi de întregul dis¬tri¬ct, ci numai de judeţ şi senat, ca apoi judeţul să fie cel  care îi numeşte.
Cas¬telanul era în primul rând conducătorul militar al cetăţii, apoi administratorul do¬me¬-niului şi judecător suprem al acestuia. Erau numiţi câte doi tocmai pentru a putea fi gă¬sit întotdeauna unul dintre ei (castelanii) sau pentru a sta la cetate permanent (vice¬¬cas¬te-lanii). Castelanii nu primeau salarii, doar gratificaţii şi li se plăteau de¬plasările la cetate sau pe domenii.
Ca administratori ai cetăţii şi domeniului acestuia, vicecastelanii sau pâr¬că¬la¬bii con¬du¬¬ceau o serie de lucrări, cum ar fi reparaţii de tâmplărie, zidărie, fierărie, so¬be „cu cahle lustruite”, ferestre (discuri de sticlă în ramă metalică), sau de altă na¬tu¬ră, ca pictarea în 1512 a bisericii din cetate de către Dominic, executarea a patru bla¬zoane în sala mare şi două oro¬logii solare în curte de către Gregorius în 1535, vo¬psirea şi revopsirea blazoanelor de pe uşi, precum şi slujbele din biserica cetăţii ş.a.m.d. Toate acestea erau plătite în raport cu valoarea lucrării.
Pârcălabii aveau grijă de înzestrarea cetăţii cu arme, dar şi cu mobilier sau al¬te obiecte, inclusiv alimente şi cele necesare bucătăriei. Ei mai aveau în grijă şi moa¬ra de malţ de la poalele cetăţii, precum şi joagărul.
Din anul 1600, administrarea domeniului este preluată de judeţul şi cojudeţul Bra-şov. Con¬du¬că¬torii cetăţii purtau şi alte denumiri, nu numai de castelani, ci şi prae¬fec¬ţi, aediles, dis¬pen¬sa¬to¬res, patroni inspectores. Toate aceste denumiri vorbesc des¬¬¬pre rolul lor administrativ. Ace¬st lucru se reflectă şi în modificările pe care le-a su¬¬ferit castelul după 1498, când turnul din par¬tea de răsărit se dublează cu pa¬ra¬ment de bosaje: se amenajează logia din interior şi se înal¬ţă zidurile de incintă mo¬di¬fi¬cându-se în sensul amenajării cu două rânduri de metereze, ce¬le inferioare pentru ar¬tilerie, iar cele de sus de pe drumul străzii pentru arme uşoare in¬di¬vi¬du¬ale. În ace¬ea¬şi perioadă se înalţă şi turnul central, donjonul şi pilaştrii cu console cu du¬blu¬te¬r.

II.2. Biserica din Bran
    A fost construită în 1820 şi pictată în 1836 şi poartă hramul Adormirea Maicii Dom-nului. Pla¬nul său are un naos cu patru travee, flancat în extremitatea estică de do¬uă abside semi¬cir¬cu¬la¬¬re în interior şi poligonale în exterior. În vest, deasupra unui ves¬ti¬bul, se află turnul clopotniţei. Ab¬sida altarului este, de asemenea, semicirculară în in¬te¬ri¬or şi poligonală în exterior. Faţadele sunt tencuite şi văruite, iar ferestrele sunt înalte, fă¬ră ancadramente. Cornişa este subliniată de un profil din tencuială. Turnul decorat pe toa¬tă înălţimea cu pilaştri neoclasici conferă o notă ori¬gi¬nală, construcţia păstrând struc¬tu¬ra originală.

II.3. Vama veche din Bran
Construcţia datează din secolul al XVIII-lea, aici funcţionând în trecut vama din tre-cătoarea Bran – Rucăr. Astăzi este muzeu.

II.4. Case memoriale din zona Bran
Sextil Puşcariu (1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric, membru al Acad. Ro¬mâne
Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional Românesc din Bran, sem¬na¬tar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil şi primar al lo¬ca¬lităţii Bran.
Dr. Iosif Puşcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Braşov
Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi neurolog de re-nume mon¬dial, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.
Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei şi mem¬bru al unui număr de 23 de societăţi şi academii de ştiinţe, legat de Bran prin ori¬gi¬ne şi iubire.
Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultăţii de Istorie din Bu¬-cu¬re¬ş¬ti, cercetător şi dascăl de excepţie, fiu al Branului.
Fundaţia Profesorului Ioan Clinciu.

    II.5. Muzeul etnografic  în aer liber din Bran
Este amenajat în parcul din vecinătatea Castelului Bran. În acest muzeu au fost adu-se şi re¬¬con¬sti¬¬tuite unele din cele mai vechi şi mai tipice construcţii din zonă. Deschis pen¬tru public în 1961, mu¬¬zeul număra în 1981, 14 gospodării ţărăneşti şi instalaţii teh¬ni¬ce. Monumentele au fost se¬¬lec¬ţio¬nate şi grupate pe baza cercetărilor din 1958-1960.

II.6. Portul popular în zona Bran
Portul popular brănean a evoluat lent, păstrându-şi specificitatea, unitatea sti¬lis¬ti¬că şi ar¬mo¬nia, dar fiind în acelaşi timp influenţat de portul din Muscel. Epoca sa de ma¬xi¬mă înflorire este con¬siderată a fi a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi până în pri¬me¬le decenii ale secolului nos¬tru. Portul popular din zona Branului, înrudit cu cel al zo¬ne¬lor învecinate – Muscel şi Dâm¬bo¬vi¬ţa – scria Titus Haşdeu în 1979, relevă unele tră¬să¬turi specifice, explicabile pe de o parte prin natura ocupaţiilor, iar pe de alta prin asi¬mi¬larea şi redarea în forme locale a unor elemente de fond transilvănean. Diferenţierile por¬tului pe bază de vârstă, sex, anotimp, condiţii sociale, au dus la o creaţie populară de¬osebit de interesantă prin varietatea pieselor componente ale costumului, bogăţia co¬lo¬ristică şi ornamentală. Din piesele costumului femeiesc se remarcă iile cusute sau alese cu lână sau bum¬bac în tonuri de roşu şi negru cu fire aurii şi argintii, fota largă cu pulpane în vărgi, în¬¬creţită în spate, ştergarul de cap din bumbac sau borangic, lăibărica de catifea neagră.
Costumul bărbătesc este mai redus ca număr de piese. Cămaşa largă din pânză de in sau bumbac, coarecii şi lăibăricele lucrate din zeghii, pieptare, cojocele, căciulile şi glu¬ga definesc structura portului păstoresc deosebit de bine păstrat în toată zona.

III. Oferta ospitalieră a localităţii Bran
Fondată în 1992, societatea română de turism rural, ecologic şi cultural, denumită sem¬ni¬fi¬cativ “Bran-Imex”, a reprezentat de-a lungul timpului un model de agenţie profesională spe¬ci¬a¬li¬za¬tă în cazarea turiştilor în gospodării. În acelaşi timp, agenţia Bran-Imex este şi iniţiatoarea con¬sti¬tuirii ANTREC.
Iniţial s-au făcut cazări la 4-5 case situate în imediata vecinătate a Branului, ul¬te¬ri¬or ex¬tin¬zându-se posibilităţile de cazare şi în satele şi comunele limitrofe. Baza ma¬te¬ria¬lă a so-cie¬tă¬ţii este con¬sti¬tuită din 216 gospodării expertizate de firmă, ele fiind eva¬lua¬te după mai multe ca¬rac¬te¬ristici:
-    capacitatea de cazare, număr de camere, locuri;
-    capacitatea de asigurare a condiţiilor igienico-sanitare;
-    spaţiile destinate preparării şi servirii meselor;
-    posibilitatea de asigurare a hranei şi bună depozitare;
-    dotările facultative în camerele de cazare (televizor, radio, telefon, frigider)
-    dotări facultative în gospodării (parcări, spaţii de recreere, terenuri de sport)

1 Din aceste gospodării identificate, primele (din România) au fost omologate, pri¬mi¬nd la data de 18 ianuarie 1996 primele certificate de clasificare pe stele a fermelor agro¬turistice. La aceste gos¬podării se mai adaugă un număr de ferme şi pensiuni care au fost verificate de către re¬pre¬zen¬tanţii Ministerului Turismului şi cu ajutorul spe¬cia¬liş¬ti¬lor din cadrul ANTREC – Braşov care fac par¬te din Comisia Tehnică de Omologare, aces¬tor gospodării întocmindu-li-se dosare, fiind ve¬ri¬fi¬ca¬te  conform criteriilor de omo¬lo¬ga¬re elaborate de către Ministerul Turismului.
Dezvoltarea turismului rural şi ecologic, în ultimii ani, iniţiat chiar în Bran, de So¬ci¬e-tatea Bran-Imex – a determinat apariţia unui număr însemnat de pensiuni ţărăneşti, nu¬¬măr în continuă creş¬te¬re (67 în 1997 şi 216 în 1998), cu număr de locuri de cazare va¬¬riind între 2 şi 16. Toate aceste pen¬siuni sunt omologate, ele figurând în catalogul ANTREC.

Tabel III.1. Evoluţia numărului pensiunilor din zona Bran-Moeciu în perioada 1998-2000

Localitatea    1998           1999     % ‘99/’98            2000      % ‘00/’99
Moeciu-Cheia    4    6    + 50    11    + 83,3
Moeciu de Jos    21    34    + 61,9    41    + 20,6
Predeluţ    2    6    + 200    14    + 133,3
Moeciu    4    6    + 50    24    + 300
Bran Poarta    1    4    + 300    9    + 125
Bran    24    23    - 4,16    41    + 78,3
Sohodol    -    3    + 300    13    + 333,3
Şimon    5    12    + 140    19    + 58,3
Poarta    4    6    + 50    17    + 183,3
Şirnea    3    2    - 33,3    12    + 500
Peştera    1    1        0    3    + 200
TOTAL    69    103    +49,27    204    + 98,06
Sursa: Bran-Imex (2001)

Tabel III.2. Evoluţia numărului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Localitatea    1998    1999     % ‘99/’98    2000     % ‘00/’99
Moeciu-Cheia    16    79    + 393,75    124    + 56,96
Moeciu de Jos    167    263    + 57,49    299    + 13,69
Predeluţ    8    33    + 312,5    65    + 96,97
Moeciu    9    39    + 333,3    96    + 146,15
Bran Poarta    6    35    + 483,3    79    + 125,71
Bran    112    166    + 48,21    267    + 60,84
Sohodol    6    29    + 383,33    42    + 44,83
Şimon    28    110    + 292,85    192    + 74,54
Poarta    16    35    + 118,75    63    + 80
Şirnea    11    9    - 18,18    39    + 333,3
Peştera    3    8    +166,66    20    + 150
TOTAL    376    806    +114,36    1286    + 62,67
                                    Sursa: Bran-Imex (2001)

Numărul de pensiuni şi implicit de locuri de cazare a crescut în fiecare an (cea mai mare creştere a fost înregistrată în 2000 în Şirnea unde numărul pensiunilor a cres¬cut cu 500% faţă de 1999, an în care, faţă de anul precedent, acest număr scăzuse cu 33,3%), aceasta datorită încurajării dezvoltării acestei forme de turism prin acordarea de fa¬cilităţi pentru persoanele care investesc în turismul rural.
IV. Circulaţia turistică în cadrul unităţilor de cazare
Cele mai multe locuri de cazare aparţin pensiunilor încadrate agenţiei Bran-Imex. Aces¬tea reprezintă, de altfel, cea mai reprezentativă formă de cazare pentru turismul rural. De la în¬fi¬in¬¬ţarea agenţiei, numărul turiştilor care au apelat la serviciile de cazare şi ma¬să oferite de pen¬si¬u¬¬nile acesteia a crescut din ce în ce mai mult, o dată cu creşterea nu¬mărului gospodăriilor ce fac par¬te din agenţie.
În Bran a fost construit în 1970 un hotel al Cooperaţiei – Hanul Bran – menit să atragă tu¬riştii şi, în acelaşi timp, să descurajeze cazarea la fermele particulare. Astăzi el funcţionează concurând cu pensiunile şi fermele agroturistice. Totuşi, numărul turiştilor este destul de ridicat, mai ales în tim¬pul sezonului de vară.
În tabelul IV.1. prezentăm situaţia statistică a turiştilor cazaţi în pensiunile Bran-Imex, în Hanul turistic Bran şi în fermele agroturistice, pentru a ilustra creşterea sem¬ni¬fi¬ca¬tivă a numărului lor, în paralel cu creşterea nu¬mă¬rului pensiunilor ce colaborează cu agenţia Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de ca¬zare şi masă.

Tabel IV.1. Numărul turiştilor în turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)
An    Tip echipament    Români    %    Străini    %    Total turişti    %
1998    Pensiuni turistice
Han turistic Bran    2987
3002    69,42
80,94    1316
  707    30,58
19,06    4303
3709    100
100
1999    Pensiuni turistice
Han turistic Bran    3031
2775    66,19
87,07    1548
  412    33,80
12,92    4579
3187    100
100
2000    Pensiuni turistice
Ferme agroturistice
Motel Bran    3214
  874
2163    66,43
83,64
86,83    1624
  171
  328    33,57
16,36
13,17    4838
1045
2491    100
100
100
Sursa: Bran-Imex (2001)

În anul 1998 au fost cazaţi în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turişti din care 2987 români şi 1316 străini, iar în Hanul turistic Bran au fost ca¬za¬¬ţi un total de 3709 turişti, din care 3002 români, iar 707 străini, aceştia din urmă fiind cu 46,27% mai puţini decât în pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fo¬st de 2 zile în trimestrele I, II şi IV şi de 6 zile în trimestrul III, această medie rămânând va¬¬la¬bilă şi pentru anii următori (1999, 2000).
În anul 1999, ca urmare a creşterii numărului de locuri în pensiunile turistice, a cres-cut şi numărul de turişti, acesta ajungând la 4579 (3031 români şi 1548 străini), cu 6,41% mai mare decât în anul pre¬cedent. Numărul turiştilor cazaţi în Hanul turistic Bran a cunoscut o scădere cu 14,07% faţă de anul precedent, o creştere mai mare con¬sta¬tân¬¬du-se în cazul turiştilor străini, care au fost cu 41,73% mai mulţi decât în anul pre¬ce¬de¬nt, în comparaţie cu numărul turiştilor români care au fost doar cu 7,56% mai puţini în 1999 comparativ cu 1998.
În anul 2000 se observă modificări în totalul turiştilor cazaţi în pensiuni – 3214 ro¬mâ¬ni şi 1624 străini, ambele categorii cunoscând creşteri, iar în cadrul fermelor ag¬r¬o¬¬tu¬ris¬tice au fost cazaţi în total 1045 turişti (874 turişti români şi 171 turişti străini).
După 1998, fluxul de turişti a început să crească şi să nu mai fie concentrat doar în trimestrul III, ci şi în trimestrele I şi IV când satele din zona Bran-Moeciu sunt soli¬ci¬ta¬te pentru diversele manifestări tradiţionale.

Tabel IV.2. Evoluţia în timp a numărului de turişti cazaţi în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

An       Turişti români        %         Turişti straini        %          Total turişti      %
1998    2987        -    1316        -    4303       -
1999    3031    + 1,47    1548    + 17,63    4579    + 6,41
2000    3214    + 6,03    1624    + 4,9     4838    + 5,65
Sursa: Bran-Imex (2001)

Numărul turiştilor români şi străini cazaţi în pensiunile turistice, ca urmare a creş¬te¬rii numărului unităţilor de cazare, a cunoscut o creştere continuă în perioada 1998-2000. Astfel, ponderea în 1999 a numărului de turişti cazaţi în pensiuni turistice (faţă de 1998) a crescut cu 6,41% (creşterea mai mare a cunoscut-o numărul turiştilor străini ca¬za¬ţi), iar în 2000 creşterea a fost de 5,65%, numărul turiştilor străini cazaţi în pensiuni fi¬in¬d în creştere, dar nu atât de semnificativă ca în anul precedent. În 2000 o creştere sem¬¬nificativă a cunoscut numărul turiştilor români cazaţi în pensiunile din zona Bran-Mo¬eciu – 6,03%.

Calculul coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare:
                                                   Nr. înnoptări turist
                      CUC  = ---------------------------------- x 100    %
                                   Nr. locuri disp. x 365 zile




Tabelul IV.3. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri):

             1998             1999             2000
Nr. înnoptări turist            13.727            22.893            24.190
Nr. locuri cazare             376              806              1286
CUC             10%             7,76%              5,15%


Calculul duratei medii a sejurului:
        Nr. înnoptări turist
                    Durata medie a sejurului = ----------------------------      zile
          Nr. total al turiştilor

Tabel IV.4. Durata medie a sejurului (zile):

             1998             1999             2000
Nr. înnoptări turist            13.727            22.893            24.190
Nr. total turişti             4303             4579             4838
Dms [zile]             3,19               4,99                 5


Calculul indicatorului densităţii turistice:
a.    în raport de populaţie:    
                 Nr. turişti
                           dp = ----------------------      %        
                                     populaţia totală

b. în raport de suprafaţă
                 Nr. turişti
                           dt =   ----------------------      km2     
                                     suprafaţa totală

Tabel IV.5. Calculul indicatorului densităţii turistice în raport cu populaţia şi cu su-prafaţa comunei Bran:

             1998             1999             2000
Nr. total turişti             4303             4579             4838
Populaţia Branului             5669             5752             5794
Suprafaţa Branului             6218             6218             6218
dp [loc]             0,759             0,796                   0,835
dt [ha]             0,692             0,7364             0,778

Începând cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta turistică ru-rală la nivelul în¬tregii ţări. Broşura cuprinde oferta turistică din cele 5 zone ale ţării (Mol¬dova şi Bu¬co¬vi¬na, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, Maramureş, Crişana şi Banat, Tran¬silvania). Fie-care echi¬pament turistic este prezentat cu ajutorul unor pictograme ce in¬clude:
•    număr persoane ce pot fi cazate
•    suprafaţa
•    număr camere cu 1,2,3 paturi
•    număr de băi
•    număr de duşuri
•    telefon
•    încălzire
•    mic dejun
•    toaletă
•    televizor
•    maşină de spălat
•    acceptare animale
•    curte
•    limba străină vorbită de gazdă (F; G; E; R;I;S)
•    distanţa la cel mai apropiat oraş din zonă
O centralizare a tuturor datelor privind gospodăriile clasificate din satul turistic Bran, evi¬den-ţiază următoarele: suprafaţa minimă de cazare a unei gospodării este de 23 m2 cu po-sibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafaţa maximă de 162 m2 putând caza 16 per¬soa¬ne. Gospodăriile au în general camere cu 2 paturi şi cu baie. Pentru sezonul rece, ma¬joritatea gospodăriilor sunt prevăzute cu încălzire. Aproape toate echipamentele au în dotare maşini de spălat, oferă mic dejun şi au curte. Proprietarii vorbesc limbi străine de circulaţie internaţională: franceza, germana şi engleza, dar şi italiana sau spa¬ni¬ola.
    Din punctul de vedere al tarifelor practicate în zona Bran, societatea Bran-Imex, care este singura specializată în turismul rural din acest perimetru, avea următoarea ofertă la nivelul anului 1998:

Tabel IV.6. Ofertă de preţuri în turismul rural – zona Bran 1998 ( tarif/pers.)
                                   Reduceri (grup min.15 pers, min. 2 nopţi)
                                                                    sau cameră min. 1 lună
Cazare                        
Single     7 USD    9 USD    10 USD    6 USD    8 USD    9 USD
Dublă     9 USD    11 USD    12 USD    8 USD    10 USD    11 USD
Triplă     11 USD    13 USD    15 USD    9 USD    11 USD    13 USD

Masa     Pensiune completă:
 10 USD    Mic dejun
Dejun
Cina     2 USD
 4 USD
 4 USD    Pensiune completă:
 9 USD    Mic dejun
Dejun
Cina    1,8 USD
3,6 USD
3,6 USD
                        Sursa: Oferta ANTREC, Bran-Imex (1998)

Faţă de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), în Bran nu sunt practicate di¬fe¬ren¬-ţieri de tarife pentru turiştii străini şi români, acest lucru fiind în concordanţă cu reco¬ma¬¬n¬dă¬ri¬le Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferenţiate.



V. Concluzii şi propuneri de valorificare a zonei Bran
Aspectele turismului în ariile rurale se încadrează cel mai bine turismului cultural, cu accent pe înţelegerea stilurilor de viaţă contrastante şi a interschimbului de cu¬noş¬tin¬ţe şi idei. De aceea, turismul rural îi atrage pe cei în căutare de contact personal şi in¬te¬rac¬¬ţiune cu diverse culturi, medii şi grupuri de oameni. Printre aceste manifestaţii se nu¬mă¬ră: turismul recreaţional cu accent pe solicitare fizică şi pe activităţi legate de mediu (ci¬clism sau drumeţii montane), turism ecologic cu accent pe natură şi vizitarea pe¬isa¬je¬lor contrastante (vizite în parcuri şi rezervaţii naţionale), turismul moştenirii istorice care se concentrează pe locuri sau evenimente istorice, adesea cu scop educaţional. Tu¬ris¬mul rural poate, de asemenea, să includă călătorii de o zi dintr-un loc în altul, într-o ma¬nie¬ră secvenţională, în contrast cu turismul urban unde accentul cade pe destinaţia ur¬ba¬nă ca focus pentru activităţi turistice urbane.
În planificarea turismului rural este necesară o cooperare între toate organizaţiile, co-misiile şi organismele implicate în această activitate. În Marea Britanie, Countryside Co-mmission (forul care se ocupă de dezvoltarea spaţiului rural, mai ales din punct de ve¬¬dere turistic) considera în 1998 că turismul rural capabil să se autosusţină vine ca o so¬¬lu¬ţie pentru a minimiza impactele negative asupra mediului, culturii şi vieţii sociale.
În ţările Europei Occidentale, destinaţiile rurale ocupă o pondere tot mai mare din to-talul destinaţiilor de vacanţă. Stresul cotidian al vieţii citadineîi îndeamnă pe locuitorii marilor metropole să caute liniştea mediului încă netransformat radical de civilizaţie. Şi dacă în ţările superdezvoltate din vest acest mediu rural a început să se modernizeze din ce în ce mai mult, la noi în ţară, tradiţia şi obiceiurile sunt încă foarte bine conser¬va¬te. În încercarea de a cunoaşte o altă ţară şi oamenii săi, alte tradiţii,  numeroşi turişti stră¬ini aleg ca destinaţie România, mai ales ca urmare a promovării ofertei turstice rura¬le efectuate de ANTREC la târgurile şi expoziţiile organizate peste hotare.
Condiţiile socio-economice actuale au dus la degradarea bazelor de cazare ale sta-ţiunilor de tradiţie de pe litoral sau din zona montană. Dar în timp ce hotelurile altă¬da¬tă moderne sunt lăsate să se paraginească, au apărut alte baze de cazare, în mediul ru¬ral, de dimensiuni mai mici dar mai uşor de întreţinut şi adaptat la nevoile actuale ale tu¬ris¬mului. Casele ţărăneşti au luat locul complexelor hoteliere în topul preferinţelor tu¬riş¬ti¬lor. Dintre motivele cele mai importante avute în vedere în alegerea ca destinaţie a pen¬si¬u¬nilor turistice, enumerăm:
•    confortul din ce în ce mai ridicat pe care îl oferă fermele şi pensiunile agro¬tu¬ris¬tice pe fondul preocupării constante şi permanente a gazdelor pentru sa¬tis¬fa¬cerea cerinţelor clientului;
•    în staţiunile tradiţionale, de tip citadin, turistul se simţea doar o parte a unei ma¬se de turişti în timp ce în sate el este privit individual şi tratat aparte; de do¬rinţele lui se ţine cont în alcătuirea meniului, spre exemplu;
•    intimitatea sporită conferită de faptul că pensiunile sunt de dimensiuni incom¬pa-rabil mai reduse decât hotelurile;
•    crearea unor relaţii de prietenie cu familia gazdă şi menţinerea legăturilor ani de zile, cu revenirea în aceeaşi pensiune mai mulţi ani la rând;
•    oferta de produse proaspete din gospodăria ţărănească, preparate de turişti sau de gazdă la cererea turiştilor;
•    un mediu mai puţin poluat.

Propunere program turistic “Vacanţă în zona Bran” pentru turişti străini

Ziua I: sosire la Aeroportul Otopeni, plecare spre Bran. Cazare în gospodăriile sătenilor. Masă de seară.
Ziua II: mic dejun, vizită la Castelul Bran şi la complexul muzeal ţărănesc. Prânz. După ami-ază liberă. Spre seară, organizarea unei mici petreceri în funcţie de sezon: vara în aer liber, iarna, lângă vatră – întâlnire cu femeile din zonă, posibilitate de a vedea şi prac¬¬tica diferite meşteşuguri tradiţionale: torsul lânei, ţesut, etc. Seară românească: ma¬să tradiţională, muzică, dansuri populare din zonă.
Ziua III: mic dejun, excursie în comuna Moeciu (cu autocarul, biciclete, căruţe, sănii, etc). Masă la una din pensiunile turistice. Cină.
Ziua IV: mic dejun, excursie în Braşov şi Poiana Braşov, cu vizitarea oraşului, a Bisericii Ne-gre, Primei Şcoli Româneşti şi Bisericii Sf. Nicolae. Prânz în Poiana Braşov. Cina la Bran.
Ziua V: mic dejun, excursie în satul Dâmbovicioara, vizitarea Peşterii Dâmbăvicioarei şi Peş¬-terii Urşilor. Prânz. Vizitarea gospodăriilor ţărăneşti, cu participarea turiştilor la acti¬vi¬t㬬ţile domestice. Întâlnire cu meşteri populari, posibilitatea achiziţionării de produse de ar¬tizanat. Cina la Bran.
Ziua VI: mic dejun, excursie pe cărările din Piatra Craiului. Masa de prânz în natură. Cina la Bran.
Ziua VII: mic dejun, excursie la Fundata. Întâlnire cu meşterii populari şi observarea sau prac¬ticarea unor vechi îndeletniciri (ţesutul covoarelor, confecţionarea costumelor po¬pu¬la¬re), posibilitatea achiziţionării de produse de ar¬tizanat. Masa la o stână. Seara foc de tabără şi divertisment.
Ziua VIII: mic dejun. Plecarea spre aeroportul Otopeni. Îmbarcarea în avion.   

Costul unei excursii de 7 nopţi petrecute în Bran-Moeciu: 199USD (grup de 42 turişti străini exclusiv biletele de avion)
Condiţii de transport-cazare-masă:
-    autocar    3 ***
-    pensiuni    
-    masa la pensiuni (se oferă gratuitate la mesele servite la stână şi cina de despărţire)
-    taxe vizită    10USD




Bibliografie

1.    Ionescu Dunăreanu Ion: “Munţii Piatra Craiului”, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

2.    N. Popescu: “Munţii noştri”, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

3.    “Castelul Bran” – Broşură, Colecţia Tezaurul României, 1997

4.    Nicolae Stoiceascu, „Vlad Ţepeş”, Ed. Acad., Bucureşti, 1976

5.    XXX (1998-2000) – Buletine informative ANTREC, Bran
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica