referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Criza rachetelor din Cuba

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

La afirmaţia lui Hruşciov cã armele sovietice din Cuba, aflatã în apropierea Americii, sunt acelaşi lucru cu rachetele americane din Turcia, vecina URSS, preşedintele american a rãspuns cã rachetele americane se aflau acolo pentru a apãra Europa, în schimb singurul scop imaginabil al rachetelor din Cuba este sã ameninţe SUA cu un atac nuclear direct. Kennedy şi-a susţinut ultimatum-ul punând forţele armate americane în stare de alarmã nuclearã...

Varianta Printabila 


1 Criza rachetelor din Cuba

1.Evolutia conflictului  international , cauze, actori implicati, evolutie, fenomenologie, primele reactii şi potentiale consecinte ale izbucnirii conflictului respectiv

Criza rachetelor din Cuba poate fi considerată un exemplu perfect de criză, fiind construită n aşa fel nct toate fazele se regăsesc foarte clar şi sunt bine determinate.Cuvntul „criză”, n ultima vreme a devenit un clişeu fiind folosit foarte des şi aruncat cu uşurinţă in orice mprejurare.Cei mai resonsabili de acest lucru sunt ziariştii, pentru că nu au ştiut să păstreze sensul strict al cuvntului şi l-au făcut să fie depreciat ca instrument de analiză.
Studiul crizelor internaţionale este un fenomen recent ce şi are apariţia odată cu criza rachetelor din Cuba. Criza nu nseamnă neapărat un război, cum este considerată greşit n majoritatea cazurilor.Ea poate fi situată la nceputul, mijlocul sau sfşitul acestuia. Criza din Cuba se nscrie               ntr-un context internaţional de revenire la rzboiul rece dup relativa destindere a anilor 1953-1956. Ea este punctul culminant al unui proces care a nceput cu trei ani mai devreme, n timp ce guerilele cubaneze ale lui Fidel Castro - refugiat n Sierra Maestra n 1956 - au ocupat Havana, dup un lung marş de-a lungul insulei, alungndu-l de la putere pe dictatorul Batista, mult vreme susţinut de SUA .
PRECRIZA-corespunde relaţiilor progresiv degradante ntre Cuba şi SUA de la luarea puterii, la Havana, de către Fidel Castro la 01 ianuarie 1959. Americanii i-au sprijinit pe anticastriştii refugiaţi n Florida, apoi s-a semnat acordul comercial dintre Cuba şi URSS (februarie 1960) care prevedea cumprarea de ctre ruşi a cinci milioane de tone de zahr (principala resurs cubanez) n cinci ani şi au fost naţionalizate ntreprinderile americane (august 1960). n fine, La Washington a fost decis un embargou total asupra comerţului american ctre Cuba (octombrie 1960).
n acest timp, URSS şi-a proclamat prietenia faţ de Cuba şi a fcut cunoscut faptul c va apra insula mpotriva unei agresiuni americane, la nevoie utiliznd chiar armele atomice. Cuba reprezenta un punct evident de atracţie pentru URSS, deoarece i ddea ocazia s pun ferm piciorul n emisfera vestic. Uniunea Sovietic spera şi Statele Unite se temeau c instituirea unui stat marxist susţinut de ruşi n Cuba va marca preludiul unei expansiuni rapide a comunismului de tip sovietic n toat
America Latin şi Central. n momentul n care Fidel Castro a nceput s fac paşi spre a pune capt dominrii economice a insulei de ctre SUA şi s-a autodeclarat comunist, Hruşciov a sesizat posibilitatea unei lovituri majore n favoarea URSS n rzboiul rece. Data de 14 octombrie 1962 marchează ruptura acestui echilibru destul de precar,caracterizat prin mişcări de trupe şi materiale militare ,prin informaţii alarmante din partea serviciilor secrete.ncepnd cu această dată preşedintele Kennedy şi dă seama ca sunt n joc interesele fundamentale ale SUA şi că teritoriul american poate ajunge la discreţia armelor adverse.


ESCALADAREA-debutează pe data de 22 octombrie la ora 19.00, cnd după o ndelungată reflecţie a preşedintelui, coroborată cu consultarea a numeroşi experţi (informatori),rosteşte un discurs televizat n care este anunţat instalarea nu a unei blocade ( act de război) , ci a unei carantine. Măsurile luate lasă să se inteleagă că este posibilă folosirea forţei armate. Preşedintele american era conştient c practica o politic pe muchie de cuţit, care l fcea vulnerabil n ochii americanilor care nu-şi doreau un rzboi şi cunoşteau care ar fi fost preţul de pltit n cazul unui conflict nuclear cu URSS.
ns Kennedy a ţinut s aminteasc compatriţilor si precedentul anilor ’30, care „ne ofer o lecţie clar: evenimentele agresive, dac le permitem s se intensifice fr control şi fr contramsuri, duc finalmente la rzboi.” Kennedy a fost pus la curent cu descoperirea rampelor de lansare şi cu faptul c, pe drumul ctre insul, se afl cargouri sovietice purttoare de rachete ofensive şi de bombardiere Iliuşin. Instalarea acestor arme n Cuba, considerate „defensive” de ctre Kremlin, nu ar fi modificat fundamental raportul de forţe dintre cele dou mari puteri, dar venea n contradicţie flagrant cu
promisiunile sovieticilor şi, mai ales, ar fi putut avea un efect psihologic considerabil asupra aliaţilor Statelor Unite.
Mesajul preşedintelui a fost nţeles. Un sondaj de pe 26 octombrie indica faptul c 84% dintre americani aprobau decizia Casei Albe. n plus, aliaţii americani şi europeni (n frunte cu generalul de Gaulle) s-au regrupat strns n jurul Statelor Unite.
Kennedy a anunţat instituirea blocadei navale a Cubei pn la ridicarea rachetelor sovietice şi a fcut cunoscut c, la cea mai mic ncercare de a le folosi mpotriva SUA, va ordona o replic n aceiaşi termeni.
La afirmaţia lui Hruşciov c armele sovietice din Cuba, aflat n apropierea Americii, sunt acelaşi lucru cu rachetele americane din Turcia, vecina URSS, preşedintele american a rspuns c rachetele americane se aflau acolo pentru a apra Europa, n schimb singurul scop imaginabil al
rachetelor din Cuba este s ameninţe SUA cu un atac nuclear direct. Kennedy şi-a susţinut ultimatum-ul punnd forţele armate americane n stare de alarm nuclear.
PUNCTUL CULMINANT
n dimineaţa zilei de 24 octombrie, cargourile sovietice şi continuă imperturbabile naintarea. Submarine se ndreaptă către Marea Caraibilor.Prezenţa mai multor submersibile este deja semnalată n zonă.Comitetul american de criză apreciază că şocul,dacă va avea loc se va produce ntre orele 10.30 şi 11 dimineaţa.
    FAZA DE DESTINDERE
Preocupat att s obţin succesul n aceast confruntare, ct şi s nu declanşeze un nou rzboi mondial, Kennedy a avut grij s i lase lui Hruşciov posibilitatea de a da napoi fr a-şi pierde prestanţa. Pus n faţa unei fermitţi ce admitea compromisul, Hruşciov a decis s nu rişte o confruntare nuclear şi a ordonat navelor sovietice care se ndreptau spre zona fierbinte s se mprştie şi s nu forţeze blocada naval american.
n 28 octombrie 1962, ca urmare a unor diverse manevre diplomatice, Hruşciov a ordonat ntoarcerea flotei sale şi retragerea rachetelor şi bombardierelor din Cuba. n schimb, „numrul unu” de la Kremlin a obţinut ridicarea blocadei şi permisiunea c americanii nu vor invada teritoriul insulei. „Acest ultim aranjament era un mare cştig pentru URSS, dar, la vremea respectiv, el a fost umbrit de ceea ce prea observatorilor din Uniunea Sovietic o victorie diplomatic major a americanilor şi o cedare din

partea URSS, ntruct Statele Unite şi-au stabilit influenţa suprem n emisfera vestic. Criza s-a atenuat rapid, fapt care a reprezentat pentru Kennedy un mare succes personal, preşedintele american devenind n cteva zile eroul erei nucleare. Hruşciov dimpotriv, al crui mobil a rmas destul de obscur pn n zilele noastre - testare a fermitţii americane, dorinţa de a constrnge Statele Unite la o negociere global, inclusiv n ce priveşte Berlinul, sau pur şi simplu o trguial: retragerea rachetelor americane desfşurate n Turcia şi n Iran n schimbul aceleia a rachetelor sovietice din Cuba? - a pierdut n aceast afacere mult din creditul de care se bucura n lumea a treia şi chiar n URSS.

1 Lumea a fost timp de cteva zile la un pas de o catastrof nuclear. Imediat dup aceast criz a rachetelor, ruşii şi americanii s-au strduit s pun la punct mijloacele de a evita o asemenea confruntare la vrf. Evenimentele din octombrie 1962 au marcat punctul culminant al rzboiului rece, dar şi primul pas al unui proces care va duce la destindere. Criza din Cuba a servit drept moment al adevrului, demonstrnd caracterul sinucigaş al unei confruntri directe n epoca nuclear.

Instrumente pentru soluţionarea conflictului

.Prima şi cea mai importantă pare a fi „compromisul”. n cazul n care Statele Unite nu vor invada Cuba, sovieticii nu vor mai instala in zonă rachete cu bătaie medie şi le vor retrage pe cele care le-au instalat deja acolo.SUA n schimb va retrage rachetele Jupiter pe care le au n Turcia.
Totuşi nceputul crizei , continund cu escaladarea, are n prim plan confruntarea directă dintre cele două state,superputeri,care şi dispută rolul de supremaţie, fără a ţine cont de nimeni.Nu mai există aliaţi, nu mai există parteneri.Ceilalţi sunt deja pioni.Cuba este doar un pretex ca multe altele de-a lungul vremii prin care se demonstrează forţa unui stat.

3. Descrieti modul prin care comunitatea internationala va raspunde la propunerea dvs si explicati strategia prin care veti convinge comunitatea internationala sa reactioneze

    Din punctul meu de vedere comunitatea internaţională nu putea interveni n soluţionarea conflictului.Moscova şi Washingtonul negociază aproape direct, sunt două superputeri care şi-au dat seama de pericolul la care s-au expus şi care nu pot da napoi la simpla intervenţie a unui stat sau altul.Atenţia pe care aceste state o acordă altora este pur si simplu formală şi nscrisă n termeni diplomatici.Cuba este pionul ntr-o partidă de şah. Iluzia dată europenilor că intervenţia lor ar avea vreun rost nu face dect să-i ncadreze mai bine n categoria neputincioşilor.Chiar China, stat cu care URSS avea relaţii foarte bune nu poate face nimic.Este doar un compromis ruso-american pe care nu-l mpiedică nimic.


4. Care raman principalele impedimente si probleme posibile de rezolvat pe termen lung dupa restabilirea pacii - luand in calcul consecintele acumulate de-a lungul conflictului - cine se va ocupa de implementarea solutiilor

Criza din Cuba a fcut cele dou mari puteri s devin conştiente c posesia şi proliferarea armelor nucleare sunt un pericol pentru omenire, motiv pentru care se vor strdui s promoveze un gen de armistiţiu n acest domeniu, fr totuşi s renunţe la cursa narmrii n domeniul armamentelor strategice. Americanii şi ruşii s-au strduit s pstreze un monopol şi s exercite controlul asupra rspndirii armelor nucleare negociind menţinerea unui relativ echilibru ntre forţele lor de descurajare. n egal msur s-au strduit s reduc riscurile unor „derapaje” care ar fi putut rezulta dintr-o eroare de calcul a intenţiilor adversarului. nc din iunie 1963, s-a convenit s se stabileasc ntre Washington şi Moscova un sistem de transmisie - faimosul „telefon roşu” - permiţnd liderilor supremi s intre n comunicare rapid n cazul unei crize grave (pn atunci era nevoie de dousprezece ore pentru ca o scrisoare remis unui ambasador din una din cele dou capitale s ajung la destinatar). Pe 5 august 1963, un tratat semnat la Moscova şi la care vor adera numeroase ţri a interzis experienţele nucleare de alt tip dect cele subterane, chiar şi n scopuri paşnice. Textul cel mai important este ns tratatul de pe 1 iulie 1968 cu privire la neproliferarea armelor nucleare. Statele posesoare ale bombei se angajau s nu ajute n nici o manier celelalte ţri s fabrice sau s achiziţioneze arme nucleare. Celelalte state semnatare şi-au luat la rndul lor angajamentul de a nu se dota cu astfel de arme. China şi Franţa, care tocmai realizaser exploziile primelor lor bombe cu Hidrogen, n 1967 şi respectiv 1968, au refuzat s se asocieze la acest tratat care le interzicea accesul n „clubul nuclear”.


Bibliografie : Crizele internaţionale de la Beijing la Kosovo- Jean-Louis Dufour
              Revista „Lumea”
              Revista „Sfera Politicii”
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica