referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Burebista-Traian-Decebal

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Centrul din Transilvania va fi condus după moartea lui Burebista de marele preot Deceneu. Moartea lui Burebista a avut drept efect destrămarea regatului său, ale cărui limite fuseseră: în Nord: Carpaţii Păduroşi, în Est: Pontul Euxin, în Sud: munţii Haemus, în Vest: confluenţa râului Morava cu Dunărea Mijlocie...

Varianta Printabila 


1 Burebista
 
Statuia lui Burebista n Parcul Municipal Călăraşi
Burebista, rege al geto-dacilor (82 .Hr. - 44 .Hr.), ntemeietorul statului dac.
ntemeierea statului dac
 
Dacia
Dacia n timpul lui Burebista n prima jumătate a anului 100 .Hr. dezvoltarea societăţii dacice, ntărirea aristocraţiei tribale militare şi transformarea ei n clasă politică au determinat trecerea la organizarea de tip statal. Burebista, care şi ncepe domnia n anul 82 .Hr. Conform istoricului Iordanes, Burebista a moştenit o puternică uniune tribală, care s-a transformat n stat odată cu supunerea treptată a tuturor triburilor şi uniunilor de triburi geto-dace către autoritatea centrală. La acest proces de unificare nu au contribuit numai factori interni (aristocraţia tribală şi masa războinică, puterea şi iscusinţa lui Burebista), ci şi cei externi (creşterea ameninţărilor celţilor şi romanilor). Unificarea triburilor geto-dace s-a realizat pe 2 căi: pe cale paşnică, cnd şefii de trib acceptă supunerea faţă de Burebista de bună voie, şi pe cale războinică, cnd se doreşte păstrarea puterii tribale de către unii conducători locali (cetatea Tyras a fost arsă din temelii). Desigur, creşterea puterii militare a lui Burebista a determinat supunerea de bunăvoie a multor uniuni tribale geto-dacice. Strabon scria că, ascultndu-l pe Deceneu, geto-dacii "s-au lăsat nduplecaţi să taie viţa de vie şi să trăiască fără vin". Unificarea triburilor geto-dacice se termină pe la 60 .Hr.-59 .Hr, cnd Burebista ncepe campania mpotriva celţilor. n munţii Orăştiei va fi centrul statului dac format de Burebista. Aici el formează cetăţi de piatră, cele mai importante fiind: Costeşti, Blidaru, Capalna si Sarmisegetuza, ultima transformată, pnă la urmă, chiar n capitală a regatului.
Luptele cu celţii
Pericolul cel mai apropiat de centrul statului lui Burebista era reprezentat de celţi. n anul 60 .Hr. sau 59 .Hr. porneşte o campanie fulgerătoare mpotriva boilor, tauriscilor şi anarţilor, pe care-i distruge. Rezultatul a fost o masivă migraţie a celţilor spre vest. n teritoriile cucerite au apărut aşezări geto-dace. n aceeaşi campanie au fost zdrobiţi probabil şi scordiscii de la gura Tisei. Hotarele Daciei s-au extins astfel pnă la confluenţa rului Morava cu Dunărea Mijlocie.
Cucerirea litoralului Mării Negre
După campania mpotriva celţilor, Burebista a acordat mare atenţie zonei istro-pontice, unde primejdia romană era n creştere. n anii 73 .Hr.-72 .Hr. cetăţile greceşti pontice sunt cucerite de generalul roman Terentius Varro Lucullus. Cetăţile se răscoală mpotriva guvernatorului Antonius Hybrida. Hybrida a organizat o expediţie, dar a fost nfrnt de greci, aliaţi cu bastarnii şi geţii. Burebista hotărăşte apoi să supuna cetăţile de pe litoralul Pontului Euxin (Marea Neagră). n 55 .Hr. cucereşte oraşul grecesc Olbia de la gurile Bugului, apoi Tyras. Au urmat apoi Histria, Tomis, Mesembria. ntregul litoral pontic şi teritoriul pnă la munţii Haemus (Balcani) se afla sub stăpnirea lui Burebista. De aici, Burebista a organizat expediţii pnă n Macedonia şi Illiria. Devine astfel "cel dinti şi cel mai mare dintre regii din Tracia", cum l numeşte o inscripţie greacă contemporană.
Relaţiile cu Roma
Cuceririle istro-pontice ale lui Burebista au pus statul dac n conflict cu Roma. Aceasta n-a intervenit nsă imediat din cauza situaţiei interne, care culminase cu războiul civil dintre Cezar şi Pompei (49 .Hr.). n primăvara anului 48 .Hr, cnd luptele dintre Cezar şi Pompei se dădeau n peninsula Balcanică, Burebista l-a trimis pe Acornion ca delegat cu o misiune pe lngă Pompei. n schimbul ajutorului militar, Pompei recunoştea vastele hotare ale Daciei. Acesta este nsă nfrnt la Pharsalos şi se refugiază n Egipt, unde este ucis. După această victorie Cezar plănuia o campanie mpotriva Daciei. şi concentrase n anul 44 .Hr. o mare armată pe malul de est al Mării Adriaticei. Este nsă asasinat n acelaşi an.
Moartea lui Burebista şi destrămarea statului dac
Burebista este nlăturat şi ucis de aristocraţia nemulţumită de creşterea puterii acestuia. Moartea lui Burebista a provocat mari transformări şi tulburări. Regatul dac se destramă n 4, mai apoi n 5 state. Centrul din Transilvania va fi condus după moartea lui Burebista de marele preot Deceneu. Moartea lui Burebista a avut drept efect destrămarea regatului său, ale cărui limite fuseseră: n Nord: Carpaţii Păduroşi, n Est: Pontul Euxin, n Sud: munţii Haemus, n Vest: confluenţa rului Morava cu Dunărea Mijlocie. După moartea lui Burebista continuitatea vieţii politice se menţine n Sud-Vestul Transilvaniei, n zona fortificată a Sarmisegetuzei. Puterea n stat a fost preluată de Deceneu. Acesta era rege, mare preot şi judecător suprem. Sub Deceneu, statul dac are un caracter teocratic (religios).






Traian
Marcus Ulpius Nerva Traianus (n. 18 septembrie 53 Italica Santiponce, d. 9 august 117 Selinus Cilicia), mpărat Roman ntre (98 - 117) a fost al doilea dintre cei aşa-zişi cinci mpăraţi buni ai Imperiului Roman şi unul dintre cei mai importanţi ai acestuia. n timpul domniei sale, imperiul ajunge la ntinderea teritorială maximă.
 
mpăratul Traian
Origine
Traian a fost fiul lui M. Ulpius Traianus, un proeminent senator şi general dintr-o familie romană faimoasă. Familia s-a stabilit n provincia Baetica, n Spania de azi, cndva spre sfrşitul celui de-al Doilea Război Punic, iar Traian a fost doar unul din familia Ulpii, care a continuat şi după moartea sa.
S-a născut pe 18 septembrie, 53 n oraşul Italica. Tnăr fiind, a urcat n ierarhia armatei romane, luptnd n cea mai periculoasă zonă a Imperiului Roman, n zona Rinului. A luat parte la războaiele lui Domiţian mpotriva germanilor şi era unul dintre cei mai mari comandanţi militari ai imperiului cnd Domiţian a fost ucis n 96.
Renumele său i-a servit n timpul succesorului lui Domiţian, Nerva, care era nepopular n cadrul armatei şi avea nevoie de ceva ca să le obţină sprijinul. A obţinut asta prin numirea lui Traian ca fiu adoptiv al său şi succesor n toamna lui 97 (27 octombrie). Viitor mpărat Hadrian i-a adus vestea lui Traian despre adopţie, obţinnd astfel bunăvoinţa lui Traian pentru restul vieţii sale. La moartea lui Nerva pe 27 ianuarie 98, Traian i-a succedat fără nici un incident, fiind respectat de supuşi. Astfel primul roman ne-italian devine mpărat.
Traian Optimus
Noul mpărat a fost primit de oamenii din Roma cu mare entuziasm, pe care el l-a justificat prin guvernarea paşnică şi fără vărsare de snge, spre deosebire de domnia lui Domiţian. A eliberat oamenii care au fost nchişi pe nedrept de Domiţian şi a returnat proprietăţi confiscate. Istoricul Dio Cassius susţine că i plăceau vinul şi băieţii, dar că pederastia lui nu a făcut rău nimănui. Popularitatea sa a ajuns la asemenea nivel nct Senatul Roman i-a dat lui Traian titlul de optimus, adică cel mai bun.
Traian - Dacicus Maximus
Dar Traian a fost cunoscut n istorie pentru luptele sale. n 101, a lansat o expediţie n regatul Dacia, aflat la nord de Dunăre şi l-a forţat un an mai trziu pe regele Decebal să capituleze, după ce Traian a asediat cu succes capitala Sarmizegetusa. Traian s-a ntors la Roma ncununat cu succes şi a primit titlul de Dacicus Maximus.
Totuşi, la scurt timp, Decebal a adus iarăşi probleme Imperiului Roman, ncercnd să convingă regatele vecine nord-dunărene să i se alăture. Traian se hotărăşte să atace din nou, inginerii săi construind un imens pod peste Dunăre, şi reuşesc să cucerească Dacia n 106, capitala dacilor, Sarmizegetusa fiind distrusă, Decebal se sinucide, iar n locul capitalei, Traian construieşte un oraş numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. A hotărt să colonizeze Dacia cu romani şi a anexat-o ca o provincie romană.
Pe urmele lui Alexandru cel Mare
Cam n acelaşi timp, regele Nabateei a murit. El a lăsat moştenire regatul său lui Traian, n timp ce Dacia era cucerită, iar imperiul a cştigat astfel ceea ce va deveni provincia Arabia Petrea (sudul Iordaniei de azi şi o mică parte din Arabia Saudită).
Pentru următorii şapte ani, Traian a domnit ca un mpărat civil. n acest timp a corespondat cu Pliniu pe tema creştinilor, spunndu-i n principiu că i va lăsa n pace att timp ct nu-şi vor practica religia n public. A construit cteva noi clădiri, monumente şi drumuri n Italia şi Iberia natală. Magnificul forum, ce include şi Columna lui Traian, care au fost ridicate pentru a comemora victoriile din Dacia, se menţin ncă n Roma, aşa cum se menţine şi arcul de triumf din Mrida.
 

1 Monedă romana de bronz (sesterţ) cu efigia lui Traian
n 113, s-a mbarcat pentru ultima campanie, provocat fiind de decizia Partei de a pune un rege pe tronul Armeniei, un regat asupra căruia cele două mari imperii au mpărţit hegemonia ncă de pe timpul lui Nero. Traian a ajuns primul n Armenia, l-a detronat pe regele existent şi a anexat regatul la Imperiul roman. Apoi şi ndreptat atenţia către sud, către Parthia, cucerind Babylonul, Seleucia şi n final Ctesiphon, capitala n 116. A continuat să meargă către sud, către Golful Persic, a declarat Mesopotamia ca o nouă provincie a imperiului şi s-a plns că e prea bătrn pentru a-i călca pe urme lui Alexandru cel Mare.
 
Imperiul Roman n timpul lui Traian
Şi totuşi nu s-a oprit aici. Mai trziu n 116, a trecut munţii Khuzestan n Persia şi a cucerit Susa, marele oraş. L-a detronat pe regele Partei Chrosoes şi şi-a urcat pe tron propria marionetă, pe Parthamaspates. Imperiul roman nu va mai nainta niciodată att de mult spre est.
La acest moment, sorţii războilui precum şi propria-i sănătate, l-au trădat. Oraşul-fortăreaţă Hatra, de pe Tigru, n spatele său, a continuat să reziste atacurilor romane. Evreii s-a răsculat, la fel şi populaţia Mesopotamiei. Traian a fost astfel forţat să-şi retragă armatele pentru a nnăbuşi revoltele. Traian vedea acest lucru ca pe un amănunt minor, dar nu a mai apucat să condcă o armată pe cmpul de bătălie.
Decesul si Renumele
Trziu n 116, pe cnd se odihnea n provincia Clicia şi plănuia ncă un război mpotriva Partei, Traian s-a mbolnăvit. Sănătatea i s-a nrăutăţit n primăvara şi vara lui 117, pnă cnd pe 9 august a murit. Pe patul de moarte, l-a numit ca succesor pe Hadrian. Acesta, devenind conducător, a returnat Mesopotamia Partei. Toate celelalte teritorii cucerite de Traian au fost păstrate.
Pentru următoarea perioadă, oricărui mpărat nou, chiar şi a celui a Imperiului Bizantin, i se ura n Senat să fie felicitor Augusto, melior Traiano, adică "mai norocos ca Augustus şi mai bun ca Traian". Spre deosbire de alţi conducători ai istoriei, reputaţia lui Traian a rămas nepătată timp de mai mult de 1900 de ani.
Unii văd n Traian un exemplu a acceptării din partea Romei a idealurilor de pe cuprinsul imperiului, n timp ce alţii consideră ascensiunea unui spaniol la tronul Romei ca fiind nceputul sfrşitului adevăratei societăţi romane de aptitudine n ceea ce priveşte desprinderea de la viaţa socială




Decebal
 
Decebal - pe Columna lui Traian
Decebal (iniţial purta numele Diurpaneus), rege dac (87-106).
Statul dac
Statul centralizat dac s-a aflat n apogeul puterii sale sub regele Decebal. Deşi mai restrns ca arie geografică dect teritoriul stăpnit de regele Burebista (82-44 .Hr) - cuprinznd Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul şi sudul Moldovei, noul stat era mai puternic şi mai bine organizat. Limitele statului dac in timpul lui Burebista (82-44 i.Hr.) au fost:in Nord: Carpaţii Păduroşi, n Est: Pontul Euxin, n Sud: munţii Haemus(Balcani), n Vest: Dunărea Mijlocie. Progresele nregistrate n acest timp de societatea dacică erau multiple şi importante: o populaţie numeroasă şi grupată n jurul multor "dave" n care pulsa o vie activitate economică, legături comerciale cu lumea greco-romană, o cultură nfloritoare cu puternice elemente originale.
Personalitate
Regele Decebal a avut mai multe războaie cu romanii, care i vor recunoaşte deosebitele nsuşiri militare şi politice. La nceputul secolului III, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui Decebal, istoricul roman Dio Cassius i făcea următorul portret elogios: "Era foarte priceput n ale războiului şi iscusit la faptă, ştiind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Abil n a intinde curse, era viteaz n luptă, ştiind a se folosi cu dibacie de o victorie şi a scăpa cu bine dintr-o nfrngere, pentru care lucruri el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor".
Pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa Regia se poate citi textul: "DECEBALUSPERSCORILO". Unele interpretări l consideră n limba dacă, posibilul sens fiind de Decebal fiul lui Scoryllo altele n latină ceea ce ar conduce la traducerea Decebal prin Scoryllo..
nceputul domniei
ncă din primul an de domnie, din anul 87, este confruntat cu o situaţie dificilă. Roma organizează prima campanie n inima Daciei. mpăratul [[Domiţian], pentru a-l pedepsi pe Decebal, trimite o armată comandată de prefectul Gărzii Pretoriene, Cornelius Fuscus, să traverseze Dunărea. ntr-un defileu Decebal surprinde ntr-o capcană forţele romane. Comandantul roman cade n luptă iar Decebal duce n Munţii Orăştiei prada de război: prizonieri, trofee şi stindardul legiunii a V-a. Marea batalie are loc la Tapae.
La un an de la această victorie, n anul 88, o armată romană condusă de Tettius Iulianus atacă din nou pătrunznd n Dacia prin Banat. Decebal aşteaptă n defilelul de la Tapae. Confruntarea se ncheie cu victoria romană. Deşi nfrnt de către romani, datorită dificultăţilor ntmpinate de armatele imperiale n Pannonia n lupta cu quazii şi marcomanii, care-l sprijiniseră pe regele dac, Decebal ncheie o pace avantajoasă cu mpăratul Domiţian n anul 89. Decebal era numit client al Romei iar regatul sau regat clienteral, primea mesteri faurari, instructori militari, etc.
Ani de pace
n schimbul unor subsidii n bani şi ingineri, Decebal se recunoaşte rege clientelar al Romei şi continuă, n următorii 12 ani de pace să-şi consolideze puterea şi statul. Procesul de centralizare a statului dac este accelerat, armata este echipată şi instruită. Se iniţiază un vast program de construcţii civile şi militare, ndeosebi n regiunea Munţilor Orăştie. ncearcă să stabilească relaţii cu popoare şi state inamice Romei.
Primul război dacic
Confruntările dintre daci şi romani au renceput n timpul mpăratului Traian. La nceputul anului 101, armata romană, condusă chiar de mpărat, după ambele pregătiri de aproape 3 ani, a atacat Dacia cu 13-14 legiuni şi alte unităţi auxiliare (n total c. 150.000 de soldaţi). La 25 martie 101 mpăratul părăseşte Roma, traversează Dunărea pe poduri de vase la Laederata (Ramna) şi Dierna (Orşova) pătrunznd n Dacia prin Banat. Dio Cassius menţionează episodul n care burii germanici cu aliaţii lor i trimit lui Traian o ciupercă uriaşă pe care era scris un mesaj prin care romanii sunt sfătuiţi pentru binele lor să se ntoarcă la Roma. Are loc bătălia de la Tapae, n vara anului 101 iar Decebal ncearcă să oprească naintarea romană. Bătălia se ncheie nsă cu victoria romană.
n iarna şi primăvara anului 102, Decebal este nfrnt la Nicopolis ad Istrum şi n Dobrogea la Adamclisi. n toamna anului 102, Decebal este silit să ncheie o pace zdrobitoare pentru Dacia: regele dac trebuia să dărme zidurile cetăţilor, să cedeze o serie de teritorii şi să renunţe la orice independenţă n politica externă.
Al doilea război dacic
Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, nalţă, ntre Drobeta şi Pontes, n anii 103-105, un durabil pod peste Dunăre, pe care legiunile romane l trec n vara anului 105, iniţiind cel de-al doilea război dacic. Abandonat de aliaţi, atacat prin Banat, Valea Oltului şi Moldova, constrns continuu la defensivă, Decebal se retrage n citadela din Munţii Orăştie. După cucerirea puternicelor cetăţi care păzeau accesul spre capitală: Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie, Băniţa, Căplna, Tilişca, legiunile romane ncep asediul Sarmizegetusei.
n ciuda rezistenţei dace, cetatea este cucerită şi distrusă din temelii. Decebal, mpreună cu cteva căpetenii, reuşeşte să părăsească cetatea ncercnd să continue rezistenţa mpotriva romanilor n interiorul ţării. Este urmărit de cavaleria romană şi, n urma unei trădări, pentru a nu cădea viu n minile duşmanului, se sinucide.
Urmări
O mare parte a teritoriului statului dac (Transilvania, Banatul şi Oltenia) a fost transformată n vara anului 106 n provincie romană numita Dacia Felix, avand capitala situata la 40 de km de vechea capitala, incendiata in urma razboiului dac din 105-106, purtand numele de Ulpia Traiana Dacica Augusta Sarmisegetusa. Muntenia şi Sudul Moldovei au fost ncorporate n provincia Moesia Inferior. După nfrngerea dacilor, Traian a organizat la Roma o mare şi costisitoare festivitate, care a durat 123 de zile. Zeci de mii de daci au fost duşi n sclavie la Roma, alte zeci de mii de daci au fugit din Dacia pentru a evita sclavia. Detaliile celor două conflicte, grele şi sngeroase au fost relatate de istoricul roman Dio Cassius, dar cele mai bune comentarii sunt basoreliefurile de pe Columna lui Traian construită n Roma de Apolodor din Damasc(n 113) precum şi monumentul triumfal de la Adamclisi, din Dobrogea.
Cu ajutorul foarte bogatului tezaur al regatului dac şi cu aurul extras din minele de aur de la Roşia Montana, Imperiul Roman se va redresa financiar. Astfel, deşi capitala coloniei este Ulpia Traiana Sarmisegetusa, cel mai important oraş din teritoriu este Apullum (Alba Iulia), oraş prin care trece aproape ntreaga cantitate de aur ce ia drumul vestic. Tot Dacia va mai oferi Imperiului mai multe legiuni alcătuite exclusiv din daci care vor lupta n multe colţuri ale Europei.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica