referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Disparitia Cehoslovaciei 1939 si impactul asupra evolutiei relatiilor internationale din Europa Cent

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

La insistenţele Angliei, Franţa reprezentată de Daladier, s-a lăsat convinsă să nesocotească prevederile tratatului şi să nu acorde ajutor Cehoslovaciei. Fără sprijinul francez, cehii nu puteau spera nici la cel sovietic. În faţa presiunii franco-engleze, preşedintele cehoslovac Bénès, trebuie să-şi dea acordul la dezmembrarea propriei ţări. La începutul lui septembrie 1938, guvernul ceh a recunoscut autonomia locuitorilor de etnie germană din Sudet ...

Varianta Printabila 


1 I. ISTORICUL PROBLEMEI
    
    Anul 1937 aduce o perioadă de răgaz n escaladarea violenţei care caracterizează de doi ani politica statetelor totalitare. Convins nsă că insolenţa şi intimidarea i vor permite să-şi realizeze scopurile şi că nu are de ce se teme de democraţiile „decadente” şi erodate de spiritul pacifist, pe 5 noiembrie Hitler şi anunţă colaboratorii cei mai apropiaţi că a venit momentul ca Reichul să anexeze comunităţile germane din Europa Centrală şi Orientală şi fixează etapele constituirii „Germaniei Mari”.
    Doctrinele lui Hitler scoteau n evidenţă planul nazist de constituire a unui nou imperiu (Reich) german, al treilea din istorie. Potrivit afirmaţiilor Fűhrerului, cel de-al Treilea Reich urma să conducă lumea şi să dureze o mie de ani. mplinirea acestui destin presupunea ca poporul german să dispună de Lebensraum (spaţiu n care să-şi ducă existenţa). ncă de la nceputul anilor ’20 Fűhrerul declarase că acestă Germanie extinsă urma să includă şi ţara sa natală, Austria. Acesta a gndit constituira „Germaniei Mari” n două etape. Prima etapă: Anschluss, cea de a doua etapă: regiunea sudetă, parte componentă a Cehoslovaciei.
    Anul 1938 constituie o cotitură decisivă n relaţiile internationale din Europa. După Anschluss-ul din luna martie (anexarea Austriei de către Germania), Hitler se ntoarce spre Cehoslovacia. Acest stat multinaţional creat n 1919 după prăbuşirea Imperiului Habsburgic, cuprinde populaţii cehe la Vest şi slovace la Est. Revendicările germane se ntemeiază pe existenţa teritoriului Sudeţilor, populat de 3 milioane de locuitori, de cultură „germană” şi care, din 1919, n ciuda slavizării ţării, rămn ataşaţi originii lor etnice şi lingvistice. Acestă regiune industrială, care controlează trecătorile spre Austria şi Germania, apare drept vitală pentru Cehoslovacia.
        Caracterul etnic eterogen al populaţiei sale reprezintă totuşi un grav factor de slăbiciune. Şi ntr-adevăr, dacă partea Occidentală a Cehoslovaciei, Boemia, cea mai bogată şi cea mai populată, aparţine incontestabil Europei Occidentale prin structurile sale economice şi sociale, Estul ţării, Slovacia, mai puţin dezvoltată din punct de vedere economic, aparţine mai mult de tările eminamente agrare ele Europei de Est. Acestor diferenţe n dezvoltarea economică li se adaugă diferenţe lingvistice şi religioase care explică puternicul curent autonomist care apare in Slovacia şi care ameninţă unitatea ţării .
    Anexarea Sudeţilor nu este dect un pretext pentru Hitler. Scopul său final rămne cucerirea ntregii Cehoslovaciei, şi aceasta din mai multe motive. Această ţară constituie pe de o parte cea mai eficientă dintre alianţele Franţei. Este dotată cu o economie modernă şi cu o importantă capacitate militară. Bogatele sale regiuni agricole, materiile sale prime abundente, industria sa prelucrătoare dinamică, pot fi utile autarhiei germane.
    n martie 1938, Hitler i-a convins pe pe germanii sudeţi să pornească o campanie de autodeterminare n regiunea din Cehoslovacia locuită de ei. Cum acordarea acestui drept i-ar fi lăsat descoperiţi pe cehi ntr-o zonă critică pentru apărarea naţională, cştigul de cauză al germanilor sudeţi ar fi sporit vulnerabilitatea Cehoslovaciei n cazul unui atac nazist. Hitler se aştepta ca cehii să refuze, ceea ce i-ar fi oferit pretextul unei invazii .
    Atracţia exercitată de Germania nazistă duce la constituirea unui Partid German al sudeţilor, strns legat de Partidul Naţional Socialist Muncitoresc German (PNSMG) şi al căriu şef, Konrad Henlein, cere autonomia teritoriilor locuite de aceştia. La realizarea planurilor sale de distrugere a Cehoslovaciei, Germania hitleristă a folosit partidul sudetogerman. Acţionnd conform instrucţiunilor secrete date de Hitler, Konrad Henlein şi-a manifestat deschis, mpreună cu numeroşii lui conaţionali, aderenţa la nazism. „Autonomia” revendicată de Henlein pentru minoritatea germană depăşea şi cele mai mari concesii pe care guvernul cehoslovac era dispus să le facă: acceptarea pretenţiilor sudetogermane ar fi nsemnat nimicirea republicii .
    După ce mult timp guvernul ceh a refuzat orice negociere, la sfatul unui mediator englez, lordul Runciman, sfrşeşte prin a accepta o discuţie cu Henlein, n scopul de a acorda sudeţilor autonomia pe care o cer. n timp ce guvernul ceh ncerca să soluţioneze diferendul cu germanii sudeţi, Hitler şi-a repliat forţele n vederea atacului. Cehii ncheiaseră două tratate de apărare, care le făgăduiau protecţie. Unul obliga Franţa să intervină n cazul unei agresiuni din exterior. Celălalt cerea sovieticilor să acorde sprijin defensiv Cehoslovaciei ori de cte ori o făceau şi francezii.
    Liderii britanici se temeau că aceste acorduri vor dezlănţui un război pe ntregul continent, război pe care nu era deloc pregătită să-l susţină. Primul ministru al Angliei, Neville Chamberlain este convins că revendicările sudeţilor sunt legitime şi că se poate ajunge la o nţelegere cu Hitler. Hotărt să salveze pacea cu orice preţ, Chamberlain şi nsuşeşte „soluţia” germanilor .
La insistenţele Angliei, Franţa reprezentată de Daladier, s-a lăsat convinsă să nesocotească prevederile tratatului şi să nu acorde ajutor Cehoslovaciei. Fără sprijinul francez, cehii nu puteau spera nici la cel sovietic. n faţa presiunii franco-engleze, preşedintele cehoslovac Bns, trebuie să-şi dea acordul la dezmembrarea propriei ţări. La nceputul lui septembrie 1938, guvernul ceh a recunoscut autonomia locuitorilor de etnie germană din Sudet .
    

1 II. ACORDUL DE LA MNCHEN ŞI CONSECINŢELE SALE

La 29 septembrie 1938, reprenzentanţii Germaniei (Hitler), Marii Britanii (Chamberlain), Italiei (Mussolini) şi Franţei (Daladier) – Cehoslovacia şi U.R.S.S. nefiid invitate să ia parte, s-au ntlnit la Műnchen, n Germania, pentru a discuta despre conflictul din regiunea sudetă. Şeful celui de al III-lea Reich duce aici o bătălie care era cştigată dinainte. n negocierile de la Műnchen, cei patru lideri au convenit rapid asupra unei soluţii simple. Ei i-au oferit lui Hitler tot ce-şi dorea. Fűhrerul a acceptat n dar zona Sudeţilor, cu fortificaţiile ei.
La Paris şi la Londra, este iluzia păcii. La ntoarcerea n capitalele lor, Daladier şi Chamberlain au parte de o primire entuziastă, n timp ce Lon Blum denunţă „laşa cedare”. n Franţa, această ruptură mpiedică constituirea unui consens mpotriva Germaniei. De fapt, Muűchenul provoacă o repliere a sovieticilor, nemulţumiţi de a fi fost lăsaţi deoparte. Franţa s-a discreditat n ochii aliaţilor săi răsăriteni. Hitler este de atlfel foarte conştient de pierderea de prestigiu a Franţei şi de divergenţele ce o opun unei Anglii gata să accepte faptul mplinit şi a cărei alianţă el ncă mai speră să o obţină.
    Pentru moment, opiniile occidentale se divizează n „műncheneze” şi „antiműncheneze” . Opoziţia faţă de Műnchen este totuşi mai omogenă la Londra (n principal o grupare a conservatorilor condusă de Churchill, Eden, Duff, Cooper), dect la Paris unde ea regrupează o minoritate de extremă dreaptă (Henri de Kerilis), unii dintre socialişti şi totalitatea comuniştilor.
    U.R.S.S. este nemulţumită că a fost nlăturată de la tratativele pentru rezolvarea conflictului şi i bănuieşte pe occidentali că au dirijat spre Est ambiţiile hitleriste. Franţa este discreditată n mod special n ochii aliaţilor săi din Europa Centrală, aflaţi acum la bunul plac al dictaturilor. ncercuită, dezmembrată, Cehoslovacia, care constituie pivotul sistemului francez de apărare, este ameninţată cu o dispariţie imediată. Hitler este ncurajat n politica sa de agresiune, ca şi conducătorii fascişti .
    Acordul de la Műnchen şi consecinţele sale au fost dezastruoase. n teritoriile ocupate, sute de mii de cehi şi slovaci au rămas pradă terorii fasciste. Cehoslovacia a pierdut mai mult de o treime din suprafaţa şi din populatia sa, frontierele stategice, precum şi circa 40 % din industrie. Slăbită din punct de vedere economic şi incapabilă fiind să se mai apere, ţara a ajuns, inevitabil, n sfera de influenţă a Germaniei.
    Lovitura de forţă are loc la data de 15 martie 1939 şi va pune capăt definitiv existenţei Cehoslovaciei. n timp ce preşedintele Hacha, succesorul lui Bns, vrea să se opună experienţei autonomiste slovace, conduse de Monseniorul Tiszo,susţinută de Germania, este convocat la Berlin şi somat să accepte intervenţia trupelor germane, care are loc n aceeaşi zi (15 martie 1939) n Boemia. n concluzie, Hitler se hotărăşte să profite de dificultăţile acestei ţări şi s-o desfiinţeze definitiv. La mai puţin de şase luni de la Conferinţa de la Műnchen, Germania a preluat controlul asupra ntregului teritoriu ceh, sub pretextul prentmpinării unor tulburări politice .

III. CONCLUZII

    n februarie 1938, Hitler a testat frontal marile puteri, prin ocuparea Austriei. A mers mai departe şi a obligat la Műnchen, n septembrie 1938, ca Chamberlain şi Daladier, sa-i ofere pe tavă, regiunea sudetă. După ce a umilit Anglia şi Franţa, desfiinţează după şase luni statul cehoslovac şi soseşte ca un erou de legendă n Praga. şi dă seama că şi poate permite orice . Urmează campania mpotriva Poloniei.
Alături de Slovacia, devenită prietenă a Germaniei, şi n timp ce Ungaria anexează şi Rutenia subcarpatică, Hitler fondează un „protectorat al Boemiei şi Moraviei”, veritabil satelit al Reichului. n plin elan, va mai obţine pe 22 martie de la Lituania oraşul Memel.
n acest timp, Mussolini, profitnd de dinamica evenimentelor şi nevoind să fie mai prejos, invadează pe neaşteptate Albania pe 7 aprilie 1939. Confruntarea cu democraţiile părea inevitabilă.
nsă trezirea acestora la realitate se produce destul de trziu. Imediat după Muűchen, Franţa şi Marea Britanie speră ncă să ajungă la un acord cu Hitler. ncă de pe 30 septembrie 1938, Chamberlain semnase cu Hitler o declaraţie de neagresiune, fără de altfel ca guvernul francez să fi fost informat.
Chiar şi după violarea acordurilor de la Műnchen de către Germania şi a acordului mediteranean de către Italia, Franţa şi Marea Britanie nu se gndesc ca să răspundă prin forţă. Francezii şi englezii, prea trziu treziţi, ncearcă să stabilească un baraj diplomatic mpotriva Reichului, promiţnd Statelor ameninţate de agresiunea germană sau italiană (Polonia, Rorqnia, Grecia) ajutorul militar.
nsă barajul mpotriva lui Hitler este lipsit de soliditate. Belgia şi Olanda, temndu-se de represaliile germane, refuză garanţiile franco-engleze. Acestui „front european” i lipseşte mai ales sprijinul U.R.S.S. şi S.U.A. .



IV. BIBLIOGRAFIE:

1.    Barber, John, Istoria Europei Moderne, trad. Truţea Daniela, Editura Lider, Bucureşti, 1993;
2.    Berstein, Serge, Pierre, Milza, Istoria secolului XX, Vol. I, Sfrşitul lumii europene (1900-1945), Editura All, Bucureşti, 1998;
3.    Idem, Istoria Europei, Vol. V, Secolul XX (din 1919 pnă n zilele noastre), trad. Timu Monica, Editura Institutul European, Iaşi, 1998;
4.    Carpentier, Jean, Lebrun, Franois (coord.), Istoria Europei, trad. Băluţă Mariana, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006;
5.    Ciachir, Nicolae, Istoria politică a Europei de la Napoleon la Stalin, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1998;
6.    Kratochvil, Miloš, Istoria (Cehoslovacia), trad. Greceanu Radu, Editura Orbis, Praga, 1968;
7.    Onişoru, Gheorghe, Istoria contemporană universală, 1917-1945, Editura Fundaţiei Romnia de Mine, Bucureşti, 2005;
8.    Vianu, Alexandru, Buşe, Constantin (coord.), Istorie universală. Epoca contemporană, Vol. I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.

    
 
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica