Institutii oculte contemporane Categoria: Referat Istorie
Descriere: Intr-un interviu acordat cotidianului Le Monde, “Comandantul Marcos”
declara că “Armata Zapatistă nu este o miscare de guerilă, ci, o armată
ciudată care vorbeste mult si luptă putin sau de loc.Principala sa armă
este cuvântul: în acest domeniu, succesele au fost mai evidente ca pe... |
|
||
|
|
|||
|
1 Institutii oculte contemporane AL FATAH. Miscare palestiniană, creată la 1 ianuarie 1966, pentru lupta armată împotriva institutiilor militare si economice israeliene din teritoriile palestiniene ocupate 7 de Israel. Condusă de Yasser Arafat. După 1987, când relatiile cu americanii, Comunitatea Europeană si anumite organizatii israeliene au evoluat, s-a optat pentru “intifada” (“războiul pietrelor”, lupta populară fără arme). Pentru Al Fatah, Jihadul (Războiul Sfânt) se reduce la eliberarea natională; membrii miscării care mor în luptă sunt declarati “sahizi”(martiri). După atentatul din 22 ianuarie 2002, comis de un palestinian înarmat cu armă automată, asupra unui grup de trecători israelieni, seful diplomatiei israliene, Shimon Peres, i-a cerut lui Arafat să se dezică de oraganizatia pe care o conduce, declarând Al Fatah în afara legii si, de asemenea, să-i aresteze pe teroristi. ARMATA ISLAMICĂ PENTRU ELIBERAREA LOCURILOR SFINTE MUSULMANE. Organizatia care a revendicat atentatele de vineri 14 august 1998 asupra ambasadelor Statelor Unite din Nairobi (Kenya) si Dar-Es-Sallam (Tanzania), al căror bilant provizoriu este de 168 morti (155 în capitala kenyană) si aproape 5 000 răniti; 11 americani si-au pierdut viata în cele două atentate. În iunie 1998, în timpul unui interviu televizat, Ossama bin Laden, un multimilionar saudit (averea sa numără 140 milioane listerline), stabilit în Afganistan si bănuit a fi principalul responsabil al atentatului, s-a referit la o “fatwa” (edict religios emis de o autoritate teologică islamică) - antiamericană, ce anunta o zi neagră pentru Statele Unite. ARMATA ZAPATISTĂ DE ELIBERARE NATIONALĂ. Miscare rebelă din provincia mexicană Chiapas, care luptă pentru drepturile indienilor din Mexic. Răscoala a fost initiată la 1 ianuarie 1994, de “Comandantul Marcos”, sub a cărui figură carismatică, adesea scunsă de un ciorap negru prevăzut cu orificii în dreptul ochilor si gurii, se află un fost student în sociologie si filosofie la Paris, considerat a avea idei marxiste, pe adevăratul nume Rafael Sebastian Guillen Vicente. El este considerat “o adevărată legendă vie în rândul dezmostenitilor soartei din Mexic”. Intr-un interviu acordat cotidianului Le Monde, “Comandantul Marcos” declara că “Armata Zapatistă nu este o miscare de guerilă, ci, o armată ciudată care vorbeste mult si luptă putin sau de loc. Principala sa armă este cuvântul: în acest domeniu, succesele au fost mai evidente ca pe plan militar”. Episcopul mexican, Samuel Ruiz, persistent în întretinerea legăturilor între miscarea indienilor si statul mexican, sublinia la jumătatea deceniului trecut: “marea majoritate a populatiei tăii sărăceste din cauza datoriilor externe, a presiunii din partea institutiilor monetare interntionale si a politicii de restrictii interne - 73 la sută din cei 14.807 copii născuti în tribul Chiapas în anul 1994 au murit; 80 la sută din populatia din junglă si regiunile muntoase suferă de subnutritie, iar analfabetismul a crescut la peste 70 la suta în ultimii ani”. Episcopul Ruiz consideră că “Prima Lume” este responsabilă pentru pentru acest sistem economic “inuman, amoral si necrestin”. BANDA CELOR PATRU. A fost condusă de Chiang Ching, văduva lui Mao Zedun, născută în 1914; în 1938, ca tânără artistă la vârsta de 24 de ani, aceasta îl cunostea pe Mao, care avea atunci 45 de ani. În 1974, cu doi ani înainte de moartea lui Mao, s-a despărtit de acesta. Gruparea a fost alcătuită din doi ziaristi si un muncitor; avea la bază credinta că “într-o societate comunistă, va conduce în mod sigur o împărăteasă”. În 1976, după moartea lui Mao, încearcă un puci cu scopul de a prelua puterea, dar membrii grupului sunt arestati. La 14 mai 1991, în timp ce la televizor se transmitea un film serial despre copilăria lui Mao, Chiang Ching ( în vârstă de 77 de ani) s-a sinucis în închisoarea Quincheng. CAMORRA. Termen de origine spaniolă, care semnifică o ceartă, o discutie, o dispută violentă. Termenul a fost adus în Italia de spanioli, ceea ce a făcut ca una din explicatiile date aparitiei Camorrei, ca asociatie secretă, să fie aceea de creatie a brigandajului străin. Initial, Camorra a fost, se pare, un anume gen de luptă patriotică, continuatoare a societătii Calderarilor, societate ultraregalistă din Napoli, numită astfel de la căldarea pe care o avea drept simbol si emblemă. Sub Ferdinand al II-lea, societatea Calderarilor a continuat să existe din motive politice, chiar si-a perfectionat în întreaga ei activitate, sub o denumire nouă - Camorra. Societatea atinge apogeul dezvoltării sale în 1860, în timpul ultimei guvernări a regatului Neapole de către Burboni. Numai către 1860, “ea controla” (cum o face încă si în prezent), comertul - licit sau clandestin - al fiecăruia din cele 12 cartiere din Napoli, metodic jecmănite, dar îsi lua sarcina de a mentine disciplina printre detinutii închisorilor, autoritătile penitenciarelor făcând ele-însele apel la redutabila societate secretă pentru a mentine ordinea în închisori” (Serge Hutin). În secolul al XX-lea, Camorra si-a adaptat scopurile si metodele la societatea contemporană. Astfel, Nunzio de Falco, în vârstă de 47 de ani, poreclit Lupul era seful Camorrei din Neapole si coordona traficul de droguri între Italia si Spania. Dar, la 13 noiembrie 1997 a fost arestat de politia spaniolă, în sud-estul Spaniei, având asupra sa l0 milioane pesetas. În prezent, Camorra este încă puternică în Neapole: cele 60 de clanuri traditionale (“cosche”) existente si-au pierdut însă structura de tip piramidal, nu mai respectă “codul de onoare” si actionează ca niste bande urbane obisnuite, implicate în afaceri imobiliare, depozitări de resturi menajere ilicite (un nou “filon” de exploatat), contrafacerea unor titluri bursiere, contrabanda cu tigări); “armata” Camorrei napolitane număra oficial în 1998, 6.356 persoane, care se sprijineau pe o “retea” de cel putin 200.000 de napolitani - o cincime din populatia zonei orasului Neapole - căreia îi asigură venituri din contrabanda cu tigări. În acel an, Camorra napolitană era prezentată astfel de reputata jurnalistă Crina Sîrbu: “O retea aproape imposibil de dezmembrat. Când statul a încercat cu cinci ani în urmă să eradicheze acest negot clandestin, contrabandistii au organizat o uriasă manifestatie pe străzile din Neapole scandând <<Vrem să ne continuăm comertul. Activitatea noastră este o muncă asemănătoare altora, este supapa socială>>!”. 1 CARTELUL DROGURILOR. Organizatie clandestină columbiană, condusă de Pablo Escobar, cu sediul în orasul Medellin (2,8 milioane locuitori). În iulie 1992, acesta, împreună cu 9 confrati au reusit să evadeze din închisoare, punând conditii autoritătilor statului, în legătură cu predarea si apoi moartea sa. CĂMĂSILE ALBASTRE. Societate secretă chineză creată în aprilie 1932, ce reunea extremisti din Guomindang - partidul nationalist chinez si vâna conducătorii comunisti din Shanghai, Beijing, Canton si Hong Kong. CONSILIUL PENTRU RELAłII EXTERNE (CFR). A fost conceput în anul 1919, la Paris, ca filială din SUA a Institutului Regal de Afaceri din Londra si a diverselor Grupuri ale Mesei Rotunde. ÎnfiinŃat în 1921, l-a avut printre membrii fondatori pe Colonelul Edward Mandell House, consilierul presedintelui SUA de atunci, Wodrow Wilson. Pe lângă socialismul de stat, House dorea un guvern mondial unic, o singură armată mondială, o economie mondială unitară sub oligarhia financiară anglo-saxonă si un dictator al lumii slujit de un consiliu de doisprezece oameni credinciosi... Principala coloană vertebrală a organizaŃiei s-a format pe linia cooperării financiare deja existente dintre Banca Morgan din New York si un grup de financiari internaŃionali din Londra, condusi de fraŃii Lazard... Din cei cca 2.900 de membri, cel puŃin 500 sunt foarte puternici, alŃi 500 fac parte din centre de influenŃă, iar restul sunt influenŃi în viaŃa universitară, mass-media, afaceri si finanŃe, armată sau guvern. CâŃiva sunt conservatori simbolici. Conform părerii unui om care a fost membru timp de 15 ani, Contra- Amiralul Chester Ward, fost judecător general al Marinei până în 1960, Acest scop de promovare a dezarmării si subordonare a suveranităŃii si independenŃei naŃionale a SUA, într-un unic guvern mondial atotputernic este singurul obiectiv dezvăluit unei proporŃii de cca 95 % din 1.551 membri (în 1975). Mai există încă două scopuri ulterioare, pentru promovarea cărora se foloseste influenŃa CFR; dar e improbabil ca acestea să fie cunoscute de mai mult de 75 de membri, sau ca respectivele scopuri să fi fost vreodată identificate în scris. În cartea “The Price of Power”, scrisă pentru Consiliul de RelaŃii Externe, la scurt timp după Al Doilea Război Mondial, un grup de analisti CFR de marcă, sub conducerea lui Hanson Baldwin, a făcut afirmaŃia că “scopul nostru suprem (subl.ns.), chiar dacă s-ar putea să se afle la decenii sau secole întregi distanŃă, trebuie să constea într-o lume unică, iar noi trebuie să încercăm permanent să tămăduim, să peticim si să legăm, pentru a evita fortificarea finală a Europei în două tabere. Pat Robertson Sediul CFR se află în Pratt House, la coltul dintre Park Avenue si Sixty-Eight Street, în New York, vis-a-vis de ambasada rusă la ONU. Ramura din SUA a Institutului Regal de Afaceri din Londra mai este cunoscută sub numele de Institutia de Est. Printre membrii marcanti ai CFR se numără si George Bush si Henry Kissinger (ex-director al CFR), consilier de politică externă pentru doi presedinti americani. COSA NOSTRA. A luat nastere la sfârsitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, când a avut loc marea emigratie către SUA. Printre cei care au părăsit Sicilia din motive economice, s-au aflat si câteva sute de mafioti, cei care au stat la baza organizării în SUA, a organizatiei secrete, Cosa Nostra, denumită initial Mâna Neagră. Cosa Nostra actionează “de preferinrtă” în 8 state mai bogate din cadrul SUA: New York, New Jersey, Illinois, Lousiana, Florida, Nevada, Michigan si Rhode Island dar operează “în profunzime” si în alte 9 state. In SUA, are constituite 24 de “familii”, dintre care 12 formează asa numita Comisie Natională, unde se iau cele mai importante hotărâri privind “politica” organizatiei. Cca 5 000 de membri actionează în toate aceste “familii”, toti italieni, în marea lor majoritate, de origine siciliană. “Familiile” cuprind între 20 si 1000 de membri. In orasul New York si în împrejurimile acestuia actionează 5 familii din Cosa Nostra. Gangsterii sunt împărtiti uneori în două mari bande rivale: White Syndicate si Black Mafia. Cifra de afaceri anuale a organizatiei întrece fondurile alocate bugetului militar american si, în general, reprezintă o sumă care este de trei ori mai mare decât totalul încasărilor statului italian. Numai de pe urma jocurilor de noroc si a pariurilor, Cosa Nostra obtine profituri nete de 6 miliarde de dolari anual; din zona cazinourilor si hotelurilor luxoase ale Las Vegas-ului sunt transferati anual la bănci din Elvetia si Bahamas cca 200 milioane dolari. Din comertul cu stupefiante, Cosa Nostra obtine mai mult decât veniturile firmei General Motor’s. 10 % este cota care revine organizatiei din pariurile sportive ilegale. Tenebroasa corporatie a crimei dispune de aceeasi structură organizatorică pe care o au giganticele companii industriale. Si asa cum ne spune Lamberto Artioli, activitatea organizatiei este subîmpărtită în adevărate ramuri interdependente care reprezintă, centralizează si administrează diversele si multiplele afaceri ale lumii subterane a infractorilor, ca si cum ar fi niste complexe productive. Există astfel o diviziune pentru achiziŃionarea si desfacerea drogurilor, una pentru împrumuturi cu dobândă (până la 90% pentru un împrumut săptămânal), una pentru santajul privind strângerea gunoaielor din marile orase (nici această activitate aducătoare de venituri nu a scăpat), una pentru hotii de autocare, alta pentru jocurile de noroc prohibite, una pentru “juke-box” (“cutii muzicale”, discoteci), alta pentru pariurile la manifestatii sportive (ogari si pelota în Florida; curse de cai la New York, Texas, Lousiana, California si, din nou, Florida; box si rugby în special la New York, baschet în multe state dar, mai ales, în Florida si California) si o diviziune financiară plasată, ca oricare altă firmă bancară, în centrul afacerilor bursiere de pe Wall Street. În aprilie 1961, la hotelul “Ambasador East” din Chicago s-au întâlnit presedintele John Kennedy si mafiotul Salvatore Giancana, pentru a pune la cale lichidarea lui Fidel Castro. Ulterior, Skinny d’Amato, colaborator apropiat al lui Giancana declara: "Kennedy promisese Cosei Nostra, că dacă va fi ajutat să devină presedinte, va permite revenirea în America a lui Joe Adonis, un alt mare mafiot". Promisiunea nu a fost respectată, pentru că fratele său, Robert, procuror general, nu a acceptat asa ceva. In iunie 1963, Santos Trafficante, seful Cosei Nostra din Florida sutinea că "fratii Kennedy sunt necinstiti sau uită să-si tină cuvântul. Acest tânăr Kennedy va avea neplăceri, va fi asasinat". La 23 septembrie 1966 s-a produs prima captură de căpetenii ale organiztiei Cosa Nostra, într-un orăsel faimos pentru turneul de tenis pe care-l găzduieste în fiecare an - Forest Hills. Se pare că aceasta s-a datorat dezvăluirilor aproape complete pe care le făcuse gangsterul Joe Valachi, arestat în 1963 la New York. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat Word
Free Download Referat PDF |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
