referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Leonardo Benevolo - Orasul in istoria Europei

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Patrimoniul antic are de suferit de pe urma invazilor barbare,multe dintre locurile publice,precum:terme,teatre,amfiteatre,circuri au fost distruse,dar au rămas alte patrimonii culturale în care putem găsi o mica parte a arhitecturii romane,şi anume:FORUL:denumit ca şi prototipul oraşului imperfect ; COLOSSEUMUL:care rămâne un element dominant al peisajului roman,era loc al martiriului primilor creştini...

Varianta Printabila 


1


Rezumat :

Leonardo Benevolo : Oraşul n istoria Europei

 



Specializarea : Relaţii Internaţionale şi Studii Europene

Istoria Evului Mediu : Universitatea “Petru Maior”

Numele studentului :
Asistent Universitar:



MARTIE 2009




Cuprins :




Introducere …………………………………………………...3


1.    Despărţirea de antichitate …………………………….3


2.    Formarea unui nou sistem urban……………………..4


3.    Epoca desavrşirilor…………………………………...6


4.    Confruntarea cu lumea………………………………...7


5.    Dificila adaptare la regulile perspectivei……………...8


6.    Oraşul industrial…………………………………….….8


7.    Europa n lumea contemporană…………………….....9


8.    Bibliografie………………………………………………9








Introducere

“ Oraşul – drept locul unde
se ntalnesc şi se ncrucişeaza
toate firele istoriei ”.

       Oraşele europene s-au născut odată cu Europa  ......n rezumatul cărti : ”Oraşele n istoria Europei ” de Leonardo Benevolo,o să vorbesc despre ce teme cuprinde această carte,care este viziunea autorului asupra Evului Mediu,nceputurile oraşelor europene,dezvoltarea urbană care ncepand cu mileniul al III – lea .Chr. permite oţtinerea unei accelerări n timp şi imprimă un ritm mai rapid evoluţiei umane ,formarea oraşelor medievale,criza oraşelor dupa căderea Imperiului Roman de Apus,mai mult o să prezint o parte din acţiunile despre care autorul ne informează pnă n secolul al XIX –lea.
       n cadrul acestui rezumat ţin să subliniez că fiecare capitol va avea parte de o ”disecare”.

1.    Despărţirea de antichitate

       Din informaţiile pe care le deţinem datorită arheologilor şi istoricilor putem argumenta că Europa s-a născut pe ruinele lumii antice dar si faptul că continuă să se confrunte cu această lume.De altfel n antichitate oraşul este cel care domină raporturile instituţionale şi organizarea teritoriilor.
       n acest capitol autorul dezbate nceputurile oraşelor care a avut loc n perioada mileniul III şi II . Chr., pe Valea Nilului, a Indului şi a Fluviului Galben ,dar şi despre rolul oraşului. De asemenea este menţionat oraşul grec,care este un “oraş deschis ”şi totodată arhitectura oraşelor care deţin sau nu fortificaţii. n zona mediterană imperiul reuneşte un mare număr de oraşe-stat sau chiar crează acolo altele noi.
Despre transformăriile urbane din Imperiul Trziu,odată cu năvălirea barbariilor dar şi slăbirea statului imperial,securitatea acestor oraşe este compromisă.
Pe langă aceste informaţii,autorul cărţii ne ofera ocazia de a vedea hărţiile dar şi planurile oraşelor europene,n special planul oraşului Trevi,şi anume:Porta Nigra,catedrala lui Constantin,circul,amfiteatrul,dar acestea oraşe care se dezvoltaseră liber sunt nevoite să se  nconjoare de ziduri  pentru a-şi asigura securitatea cetaţeniilor.
Despre criza oraşelor dupa căderea Imperiului Roman de Apus,autorul spune că  reorganizarea urbană este ntreruptă  n Occident după  secolul al V- lea,prin prăbusirea statului imperial ,care duce la un mediu supradimensionat.
n cadrul acestui capitol se face o paralelă ntre Imperiul Roman şi Imperiul Chinez,pentru a vedea diferenţele dintre cele două imperii:pană n secolul al VI- lea,att Imperiul Roman ct şi Imperiul Chinez sunt nsoţite de difuzarea unei credinţe religioase interne şi “straine”:creştinismul respectiv budismul;ei bine această situaţie se schimbă dupa sec.VI:după o reunificare a Chinei n 581 realizată de cele două dinastii Sui şi Tang,care au un efect pozitiv asupra Chinei asigurndu-i o supravieţuire durabilă,dinamism demografic,etica tradiţiei imperiale,progrese ştiinţifice,tehnologice şi n cele din urma o superioritate mondială indiscutabilă  din punct de vedere economic dar şi administrativ ,pe cnd Iustinian eşuează.
       Patrimoniul antic are de suferit de pe urma invazilor barbare,multe dintre locurile publice,precum:terme,teatre,amfiteatre,circuri au fost distruse,dar au rămas alte patrimonii culturale n care putem găsi o mica parte a arhitecturii romane,şi anume:FORUL:denumit ca şi prototipul oraşului imperfect ; COLOSSEUMUL:care rămne un element dominant al peisajului roman,era loc al martiriului primilor creştini .Cu timpul alte oraşe cunosc evoluţii diferite n funcţie de situaţiile economice,culturale şi n cele din urmă militare,care erau cele mai importante.Mai marii conducători ai lumii şi stabilesc reşedinţa n mai multe ţinuturi,exemplu:Theodoric la Ravenna şi Pavia;Ataulf şi Galla Placidia la Barcelona şi multi altii;n final multe dintre oraşele importante n lumea medievală şi pierd rolul politic şi economic,altele se atrofiază  sau dispar complet.Cu timpul nsa ideea de oraş şi pierde sensul general  şi se individualizeaza printr-o nouă subordonare faţă de elementele geografice.Oraşele care au mai rămas n picioare,n cadrul lor natural,omul rencepe să-şi exercite inventivitatea  :n oraşele romane se schimba arhitectura:teatre,temple,amfiteatre,apeducte sunt fortificate,iar unele au rol  defensiv şi comercial.
       Concluzia acestui capitol este faptul că oraşele suferă anumite schimbări att din punct de vedere arhitectural,economic ct şi cultural,datorită invaziei barbariilor sau a altor mijloace.

2.    Formarea unui nou sistem urban

       n capitolul 2 al carţii putem observa că autorul ncepe prin a evidenţia o parte a istoriei din a doua jumatate a secolului al X- lea.
       Att oraşele ct si civilizaţia n sine ncepe un proces de evoluţie:se cunosc noi tehnici de cultivare,folosirea de terenuri muntoase şi de şes,noi surse de energie:mori de vnt sau de apă .Dar această evoluţie are un efect benefic asupra oraşelor,punndu-le ntr-un cadru favorabil:oraşele devin centre specializate n activităţi care nu sunt supuse autorităţii politice,iar ncepand din secolul al XI-lea oraşele şi dobndesc autonomia şi susţin n mod avantajos confruntarea cu puteriile statale slăbite si ndepărtate .
       ntre timp cunostiinţele lăsate moştenire de civilizaţia antică,ncep să fie şterse din peisajul fizic şi mental:anumite opere precum picturile şi sculpturile religioase ncep să dispară,patrimoniul artistic al Romei a fost ars n timpul războiului mpotriva goţiilor (535-553).
O mică parte din piesele de artă aparţinnd lumii medievale au fost găsite,dar n cea mai mare parte lipsesc,făcnd imposibilă cunoaşterea adevarată a unor fapte şi a unor acţiuni a civilizaţiei medievale,putem doar să presupunem dar nu să ştim cu adevarat.
       Despre oraşele maritime autorul ne dezvăluie cum au evoluat din punct de vedere arhitectural,punndu-le n lumina pe cele mai importante oraşe:Veneţia care este unul dintre oraşele care ncepe o expansiune n Adriatica şi Mediterana,deşi la nceput apare ca un oraş-stat comercial,mai trziu se face cunoscută datorită faptului că este un oraş inundat de apă,dar cel mai important se datorează prin mulţimea de canale construite pentru navigare şi comerţ.Veneţia este singurul oraş-stat european care concurează cu succes statele naţionale din secolul al XVI-lea  şi şi păstrează poziţia de putere mondială pana n secolul al XVIII-lea.Despre celelalte ţinuturi maritime,precum Pisa care este un spatiu locuit nca din epoca romană şi etruscă ,ntlnim tehnici de construcţie ca n Veneţia:poduri,apeducte şi multe facilitaţi,deasemenea stilul pisan cu timpul va cunoaşte o răspndire şi un prestigiu de valoare n Sicilia,Sardinia şi Toscana,n final n anul 1404 cade sub dominaţie florentină iar de atunci devine un paşnic oraş de provincie .Desigur aceste inovaţii structurale le ntlnim şi n alte oraşe europene.Se pune ntrebarea:datorită cărui fapt oraşele ntalnesc o asemenea evoluţie?La această ntrebare ne raspunde autorul,şi anume:că o parte din populaţia nouă s-a mutat la oraş din lipsa locului de munca la ţara,ducănd la creşterea mesteşugarilor,această acţiune are limitele ei,oraşele ncep să fie supraaglomerate iar atunci statul se decide să acţioneze prin implementarea unor taxe care apoi sunt folosite pentru construirea de fortificaţii şi armament.Tot n acest capitol autorul distinge patru inovaţii majore din societatea medievala:edificiile publice şi private formează un complex;structura spaţiului public al oraşului:episcopia, ordinele religioase(desigur un oraş mai mare are şi un centru religios mai mare)iar fiecare oraş este mparţit n cartiere,strazi ş.a.Oraşul ocupă spaţiul cel mai restrns,centrul este locul cel mai căutat,clădirile cresc n nalţimi, n special bisericile si palatele,dinamismul dezvoltarii dă oraselor un aspect mereu neterminat .
     
1 n cadrul oraşelor italiene, mai specific Bologna care este un oraş antic unde n 1088 se nfiinţeaza celebra universitate,care este cea mai veche din Europa şi primeşte n custodie Pandectele lui Iustinian ,ncep să apară noi construcţii definnd mai nuanţat oraşul:structura zdirii din cărămidă şi piatră;n cele mai multe cazuri planul oraşului erau n formă dreptunghiulară dar n timp şi va schimba forma,exemplu:n oraşele fluviale precum:Bordeux, Kln,Tours evoluează de la forma dreptunghiulară la forma de tip semicerc mărginit de fluviu.Sunt construite cetăţi pe vrful colinelor, prima cetate medievală apare n secolul al VII-lea ocupnd doua coline:Santa Maria şi Castelvecchio,unde desigur este construită o catedrală ntemeiată de Rothari.
       n finalul acestui capitol mai trebuie menţionate cteva aspecte ale zonelor de aşezare a civilizaţiei medievale dar şi colonizarea şi orasele noi.
Pentru nceput zona mediterană n cadrul căruia intra oraşele de origine romană:Bologna,Florenta,oraşul ndiguit Ferrara.A doua zonă este Italia meridionala şi Spania care n urma invaziilor barbare au de suferit (7secole sub dominaţie arabă),Roma e devastată.Dar acestea şi dobndesc teritoriul de drept urmnd să-şi impuna din nou dominaţia asupra vechilor modele de construcţie.Ultima zonă este aria septentrională, unde ntlnim o diferenţa dintre oraşele aşezate pe ruinele antice:Treveri, Kln, Mainz,Londra  şi cele născute dintr-o concepţie originală nu mai sunt att de importante.Se dezvoltă noi tehnici de construcţie:utilizarea lemnului.
       Paris este un oraş care se dezvoltă n prima jumatate a secolului al XII-lea şi care cu timpul o să cunoască o evoluţie semnificativă n arena internaţionala.Elita intelectuala a Parisului are drept centru universitatea  avnd n frunte personalităţi ca Ablard şi Sf. Bernard,dar şi a meşteriilor din le-de-France care au dezvoltat disciplinele tehnice şi formale dominnd ntreaga Europa.n vecinătatea Olandei,  Flandra se concentrează asupra industriei textila de unde oraşele şi cştigă autonomie politică şi un rol economic pe scena internaţională.
nainte de a ncepe cu colonizarea şi oraşele noi mai trebuie notat Bruges ca fiind cel mai mare oraş comercial din Europa transalpina.
       Colonizarea şi oraşele noi se datorează importurilor de alimente şi materii prime dar şi exportarea produselor comerciale şi industriale.Datorită creşterii populaţiei este nevoie ca pădurile să fie defrişate pentru mărirea producţiei şi a locuinţelor.Aceste acţiuni duc la formarea de oraşe noi ntemeiate de regi,vasali sau ordine religioase .

3.    Epoca desăvrşirilor

       Dacă n al doilea capitol autorul scrie că oraşele ncep să prinda contur,al treilea capitolul este vorba despre ntreruperea dezvoltării oraşelor europene datorită unei mari crize economice care durează din prima treime a secolului al XIV-lea pană la jumătatea secolului al XV-lea.Pe langă acest eveniment care se dovedeşte a fi unul fatal oraşelor,mai apare o criză a ciumei : 1347-1348 unde oraşele mari ca:Florenta,Kln pierd locuitori,cifra aflndu-se ntre 40.000 şi 75.000 de locuitori. Efecte pozitive al acestei crize economice este:deschiderea primului drum carosabil care traversează Alpii,serviciu de curierat  ntre Bruges şi Veneţia,mai mult prima bursa de comert este organizată n prima jumatate a secolului  al XV-lea de familia Van der Beurs .
       Dupa cum argumentam n primele fraze,criza economica se face simţită n fiecare domeniu:de la ţărani,mesteşugari pnă n cadrul instituţiilor universitare din Evul Mediu.
       O nouă cultură artistica i-a naştere ncepnd din 1300 construindu-se noi clădiri publice şi private.Bisericile cunosc o evoluţie ridicată,se folosesc noi metode, materiale sau anumite efecte de stil sunt folosite uneori pentru personalizarea oraşului.Mai marii pictori precum Masaccio,Donatello,Paolo Uccello,Pelaconi sunt ctiva dintre cei care repun n discuţie rolurile culturii tradiţionale dar totodată şi Filippo Brunelleschi care este capul influenţări noii arhitecturi ct şi arta figurativă .
       n finalul acestui capitol pot spune că autorul ne transmite evoluţia oraşelor din punct de vedere al artei,lucrările unor pictori care au pus bazele n decorarea oraşelor,ntemeierea de noi catedrale care semnifică măreţia oraşelor dar totodata şi imaginaţia artiştilor.

4.    Confruntarea cu lumea

“Lumea nouă”.

       O nouă lume se naşte.“Confruntarea cu lumea”este un capitol care scoate n evidenţă nceputul unor serii continue de expediţii care au loc pe mai multe continente.
       Istoria ieşirii din“stupul Europei”se datorează istoricilor francezi care măsoară şi şi dau seama că Europa a atins o masă crtică  fapt care duce la ieşirea din frontierele Europei,căutarea de noi teritorii a nceput.Nu ntrzie să apară şi conflicate ntre alte ţări din afara Europei:este vorba despre conflictele materiale si culturale.n anul 1403 mpăratul Chinei trimite n Oceanul Indian o serie de expediţii maritime,comerciale şi militare pe cnd europeni instaurează o economie mondială.Pentru a putea pleca n astfel de expediţii ncep să se investească bani devenind totodata o afacere.Aceste expediţii au efecte negative mai ales n cazul Imperiului Aztec unde ntre anii 1519-1520 sunt invadaţi de catre Hernn Corts care l cucereşte,urmnd ca Francisco Pizzaro să cucerească Imperiul Incaş 1523-1537.Colonizarea Asiei şi Africii reprezintă unul dintre cele mai mari apogee ale europenilor.Deşi unele expediţii au eşuat (expediţia lui Diogo Co 1485 şi Francesco Barrreto n 1569)dorinţa de cunoaştere a fost mai profundă,ele au continuat urmnd ca n 1595 olandezii sa şi facă apariţia pe Insula Java(Oceanul Indian),desigur n acelaşi timp francezii şi alte popoare europene.Binenţeles că aceste colonizări sunt benefice pentru ţăriile europene deoarece au oportunitatea de a-şi mări puterea dar şi influenţa n cadrul sistemului internaţional.
       n concluzie acest capitol cuprinde expediţiile europeniilor,descoperirea de noi teritorii şi cel mai important eveniment o să fie o confruntare dar de data aceasta nu numai prin arme ci şi prin cultură,limbă şi tradiţie.

5.    Dificila adaptare la regulile perspectivei

“Cine să povestească diversele lovituri ale instructorului
Despre braţe rupte şi picioare rupte??? ”

       n opinia mea capitolul 5 este unul dintre cel mai complex capitol al cărţi,n special construirea de noi oraşe,forme ale oraşelor(străzi, clădiri)ntr-o perioadă att de scurtă dar totodată şi schimbăriile care au loc,pe primul loc clasndu-se arhitectura.Datorită Păcii de la Cateau–Combrsis (1559) şi Conciliului de la Trento (1563)Europa şi regăseşte echilibru politic şi religios şi ncepe o perioadă  de reorganizare care priveşte şi amenajăriile urbane şi teritoriale .
Perioadele care au pus bazele transformăriilor urbane din 1550-1750 şi-au pus amprenta pe tot ceea ce nseamnă arhitectură,cultură,istorie şi artă a Europei demonstrnd capacitatea de muncă,imaginaţie şi ambiţia artiştiilor de a schimba lumea.Porturile sunt extinse,străziile capătă o noua formă:drepte, depăşind uneori 4,5 km lungimea, noi planuri ale diferitelor oraşe sunt create, exemplu:Planul de extindere a oraşului Torino (1620) sau reconstrucţia Lermei (1604).ntre anii 1540 si 1640 se recuperează aproape 120.000 de ha şi alte 45.000 de ha n secolul urmator. Cu timpul nsa ncepe o noua aventură (1650):formarea unui nou clasicism . Deasemenea n aceste noi proiecte se implica inclusiv mai marii conducători, exemplu:Henric al IV- lea care a realizat o reformă a  aparatului administrativ pe care se bazează absolutismul monarhic.Oraşe precum Veneţia, Sankt Petersburg, Madrid,Torino au parte de “disecări” atente şi rafinate:se construiesc noi poduri, apeducte,fntni,drumuri dar chiar şi reconstruirea de cartiere.
Incendiul din Londra oferă o ocazie unică n Europa de a reconstrui la scară mare o capitală după un model modern :lărgirea străziilor,canalizarea fluviului,parcuri regale şi edificii publice.

6.    Oraşul industrial

       Dacă n capitolul 5 observăm construirea de noi oraşe,străzi,n capitolul 6 oraşul devine un loc industrial.Oraşul capătă o nouă nfăţisare care va depăşi un prag critic şi dau schimbări un caracter revoluţionar .
Evenimentele care au dus la influenţarea acestor peisaje revoluţionare sunt: creşterea populaţiei,creşterea producţiei industriale şi mecanizarea sistemelor productive.Pe lngă aceste evenimente mai sunt menţionate diversitatea situaţiilor politice,religioase şi n ultimul rnd progresul tehnic şi spiritul de iniţiativă.
Apariţia căilor ferate reprezintă o adevarată revoluţie industriala pentru umanitate. Dar toate aceste beneficii de pe care omul are de cştigat cu timpul va cunoaşte probleme serioase datorită(cum spuneam mai sus)creşterii populaţiei,şi anume: canalizarea,reţeaua de apă,iluminatul cu gaz,transport public,şcoliile.Cu toate aceste probleme nu este ncă stabilit cine trebuie să răspundă cu soluţionarea lor.
       Haussman este personajul principal n cadrul construirii de apeducte şi alte utilităţi benefice pentru umanitate care s-au păstrat pna n zilele noastre.

7.    Europa n lumea contemporană

      n ultimul capitol al cărţii “Oraşul n istoria Europei” autorul surprinde acţiuniile care se petrec n oraşele europene ncepnd din secolul al XIX-lea.Ca urmare a invaziilor,n cadrul Congresului de la Berlin (1878) se hotăreşte mpărţirea Africii care se pare că a fost un proces aproape mplinit.
Acţiuniile europenilor n Africa şi India sunt de mare importanţă:noi oraşe i-au naştere peste altele vechi sau se construiesc altele n apropriere de siturile originale. Totodata sunt construite 3 noi orase de-a lungul Canalului de Suez:Port-Said (1859),Port-Tewfik şi Ismaailia(1862)dar şi modernizarea oraşului Cairo.De aici putem trage concluzia că datorită colonizăriilor europene unele ţari vor cunoaşte o evoluţie att arhitecturală ct şi materială.
Pe langă aceste schimbări cultura şi tradiţia europeană se suprapune cu cultura şi tradiţia africana care vor duce la o serie de conflicte,este impusa chiar şi o limbă care mai trziu o sa devină oficilă.
       Rolul oraşului ncepe să fie definit prin funcţiile pe care le deţine:locuinta, munca,cultivarea trupului şi a sufletului,un ultim aspect locuinţa reprezintă elementul principal al oraşului .
n ultimii 50 de ani Europa suferă din nou de noi schimbări şi planificări n special după Primul Război Mondial şi Al Doilea Război Mondial fiind reconstruite case,edificii publice care au fost distruse.
Aceste evenimente şi-au pus amprenta pe tot ceea ce nseamna arhitectura:n 1946 Marea Britanie lansează un program intitulat new towns ;Suedia fiind neutră n război,ntre anii 1940-1950 realizează planuri de extindere att a capitalei ct şi a oraşelor vecine;Franţa aplică programul villes nouvelles iar Germania şi construieşte un patrimoniu urban ntr-un cadru evoluat dar nu nnoit .
       n concluzie pot argumenta că Europa cunoaşte o renaştere arhitecturală care va fi baza noilor aşezări.
“S-a născut din propria ei cenuşă”.



Bibliografie : Leonardo Benevolo,Oraşul n istoria Europei,Cluj-Napoca,Polirom, 2003,Iasi,260 pagini.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica