referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Regimul comunist din Romania

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

De aici şi până la desfiinţarea şi interzicerea partidelor politice a fost un drum scurt. Opoziţia a fost extirpată. În noiembrie 1947, prin înlăturarea P.N.L.-ului din guvern, PCR-ul a rămas singurul partid care conducea ţara. Deşi Regele Mihai I a fost sfătuit să nu se reîntoarcă în ţară, patriotismul său l-a nevoit să o facă...

Varianta Printabila 


1 Regimul comunist din Romnia


Toată povestea noastră ncepe n sumbra zi de 23 august 1944, ca urmare a deplasării unei delegaţii romne la Moscova, pentru semnarea Convenţiei de Armistiţie cu Naţiunile Unite. Ruşii, conform nţelegerilor secrete cu forţele aliate, se hotărăsc să-şi extindă puterea, doresc să aibă controlul total. Prin introducerea comunismului n Romnia au reuşit să preia o ţărişoară cu o istorie pe ct de lungă, pe att de frumoasă din punct de vedere istoric. n 20 februarie, primul lider comunist, Gheorghe Apostol a fost rănit, iar ca răspuns, patru zile mai trziu, cţiva bolşevici au deschis focul asupra unor manifestanţi pentru a impune prin forţă guvernul Groza, acest guvern instaurndu-se după demisia generalului Rădescu, respectiv n data de 6 marie 1945. Pentru ca Partidul Muncitoresc din Romnia să atragă noi simpatizanţi, Petru Groza a pus n vigoare reforma agrară. Vicleşugul acestei măsuri s-a văzut cţiva ani mai trziu, cnd comuniştii au trecut la cooperativizarea agriculturii. n faţa perspectivei de a rămne fără pămnt, o parte a ţăranilor nemulţumiţi au protestat. Aveau să ndure suferinţa temniţelor comuniste sau, mai grav, să fie mpuşcaţi.
ncercnd să stopeze ascensiunea comunismului n Romnia, n anul 1946 Regele Mihai a declanşat greva generală. Singurele consecinţe au fost includerea a doi reprezentanţi ai PNL şi PNŢ n Guvern.. Groza a creat lagărele de deţinuţi, a impus controlul total al ziarelor şi a declanşat alegeri „libere”. Pentru intimidarea „huliganilor naţionalişti” s-au impus arestări. Sovieticii i-au sprijinit pe comunişti şi au preluat puterea prin falsificarea alegerilor, mpotriva partidelor istorice. Un nou val de arestări a nceput după semnarea Tratatului de Pace cu Naţiunile Unite. Sute de mii de romni au fost aruncaţi n temniţele comuniste. O parte a lor nu a mai văzut lumina zilei niciodată. Jilava, Gherla, Aiud, Sighetul Marmaţiei, Gherla este numele a doar cteva din nfricoşătoarele lagăre care erau răspndite n ntreaga ţară. Au fost nchişi nu numai membrii partidelor politice, ci şi ofiţeri ai Armatei Romne, pentru vina de a fi cucerit Basarabia, intelectuali care se mpotriveau instaurării unui regim dictatorial al proletariatului, prelaţi ai Bisericii, care au luat atitudine mpotriva ateismului comunist, şi, n general orice om care era n dezacord cu regimul comunist. De aici şi pnă la desfiinţarea şi interzicerea partidelor politice a fost un drum scurt. Opoziţia a fost extirpată. n noiembrie 1947, prin nlăturarea P.N.L.-ului din guvern, PCR-ul a rămas singurul partid care conducea ţara. Deşi Regele Mihai I a fost sfătuit să nu se rentoarcă n ţară, patriotismul său l-a nevoit să o facă. Această ntoarcere n ţară l-a costat pe regele Mihai I pierderea tronului. n data de 30 decembrie 1947, Regelui Mihai i s-a cerut abdicarea, acesta semnnd-o, fiind şantajat cu executarea a peste 1000 de studenţi aflaţi n arest. Romnia devine după această dată Republică, deşi acest fapt nu a fost niciodată votat de guvern, dar asta nu a fost un impediment pentru comunişti. O altă fărădelege a comuniştilor a fost schimbarea sistemului monarhic, prin falsificarea rezultatelor referendumului.
    Un nou capitol al comunismului a nceput odată cu moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Locul său n Partidul Muncitoresc din Romnia a fost luat curnd de „mult prea iubitul tovarăş Nicolae Ceauşescu”. De la primirea n funcţie a lui Ceauşescu el l-a atacat pe fostul conducător, pentru a ieşi n evidenţă, spunnd despre el nsuşi că este „deschizătorul marii politici”. n 1964 sunt eliberaţi deţinuţii politic.
    ntr-o perioadă scurtă, ntre anii 1965-1971, Ceauşescu a adoptat o nouă Constituţie, a schimbat numele ţării n Republica Socialistă Romnă şi a redenumit Partidul Muncitoresc din Romnia n Partidul Comunist Romn. Prin promisiunile cu caracter populist, Ceauşescu şi-a cştigat simpatia poporului, dar şi pe cea a Occidentului.
    n august 1968,  trupele sovietice mpreună cu trupele tratatului de la Varşovia se hotărăsc să atace Cehoslovacia. La Bucureşti, Nicolae Ceauşescu pregăteşte o mişcare inteligentă. Se hotărăşte să condamne invazia, lucru care strneşte admiraţia chiar şi n rndul intelectualilor, care pnă atunci erau rezervaţi faţă de PCR. Cazurile lui Paul Goma şi Nicolae Breban sunt edificatoare n acest sens. Sute de mii de oameni au participat la mitingul n care Nicolae Ceauşescu condamna invadarea Cehoslovaciei de trupele armatei sovietice.
    Pentru a amplifica rolul Republicii Socialiste Romne „tovarăşul” efectuează o serie de vizite repetate n afara teritoriului romnesc.
    ncepnd din anul 1972, Ceauşescu Nicolae şi pune rudele n funcţii de partid, cea mai bine promovată fiind soţia sa, Ceauşescu Elena.
    n anul 1974, Ceauşescu este investit n funcţia de preşedinte al Republicii. De cnd a fost investit n funcţie „tovarăşul” a luat o serie de decizii economice greşite, ceea ce a adus cţiva ani mai trziu Republica Socialistă Romnă ntr-o situaţie de criză şi colaps financiar.
    n 1980, Republica Socialistă Romnă semnează un acord cu privire la schimburile de produse dintre Republică şi Comunitatea Europeană. Acest fapt i aduce lui Ceauşescu simpatia popoarelor europene, dar şi vizita a doi preşedinţi ai Statelor Unite ale Americi, preşedinţii Nixon şi Ford.
    Pentru că noile blocuri construite trebuiau să fie populate, „tovarăşul” ia una dintre cele mai groaznice măsuri luate de Partidul Comunist Romn, aceea de a demola gospodării ţărăneşti. Tot n programul său de demolări, pe lngă gospodării, „tovarăşul” mai are două ţinte: monumentele istorice şi bisericile. Romnii exilaţi şi comunitatea internaţională ncep să ia atitudine. Prin aceste demolări, Ceauşescu a remodelat capitala, dndu-i acesteia un nou stil.
Tot n acest program de remodelare al Bucureştiului, Ceauşescu demarează construirea Casei Poporului (a doua ca mărime din lume, după Pentagon).
    n 1977 are loc greva minerilor din Valea Jiului. Minerii declară grevă generală. Este nevoie de intervenţia directă a lui Nicolae Ceauşescu, care, mergnd n Valea Jiului, le promite ndeplinirea solicitărilor protestatarilor. După ncetarea grevei, liderii minerilor sunt arestaţi, iar Valea Jiului este mpnzită de Securitate.
Paul Goma ncearcă să constituie o organizaţie anticomunistă, Charta ’77, n jurul căreia să solidarizeze romnii n lupta mpotriva dictaturii. Att el, ct şi cei care i s-au alăturat, sunt arestaţi.

1 Tot n anul 1977, Partidul şi Republica primesc o lovitură grea prin fuga ”trădătorului” Pacepa. Acesta era unul dintre conducătorii de vrf ai temutei Securităţi. Colaboratorii lui Pacepa rămn n continuare cu funcţii de conducere n structura Departamentului de Informaţii externe.
    O năpraznică lovitură strneşte tipărirea cărţii lui Pacepa - „Orizonturi roşii: Cronicile unui spion comunist”, n 1986. n această carte este dezvăluită colaborarea Partidului Comunist Romn cu terorişti arabi şi se arată faptul că Republica făcea spionaj mpotriva industriei americane. Sunt prezentate, de asemenea, planurile de atragere a susţinerii politice a Occidentului.
    Starea izolării Republici Socialiste Romne se accentuaează după aceste dezvăluiri, iar starea economică devine din ce n ce mai precară.
    „Momentul fericit” al lui Ceauşescu a trecut, şi odată cu acesta şi simpatia oamenilor a nceput să dispară. Majoritatea oamenilor erau nemulţumiţi, drept urmare, n data de 15 noiembri 1987, muncitorii de la Steagul Roşu din Braşov au ieşit n stradă, pentru că de cteva luni li se făceau reţineri nejustificate din salariu şi pentru că nu mai suportau condiţiile de viaţă ale unui regim care se considera ca fiind, n primul rnd, al muncitorilor. Iniţial, protestul a fost, putem zice, paşnic. S-a nceput cu slogane ca „Vrem mncare”, „Vrem lumină la copii” etc. Pe traseu, celor 200 de „stegari” li s-au adăugat alţi oameni, şi ei la rndul lor fiind nemulţumiţi de condiţiile de traai de la vremea aceea. Momentul n care manifestaţia a prins o altă conotaţie a fost intonarea actualului imn naţional (interzis şi ştiut de puţină lume la acea vreme) şi rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”. De atunci a nceput adevărata revoltă a oamenilor. De atunci a nceput adevărata revoltă anticomunistă. Lozinci ca „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!” au răsunat n tot Braşovul. Manifestanţii s-au ndreptat spre Judeţeana de Partid, unde au fost provocaţi prin nesăbuitele vorbe ale unui activist de partid: „Sunteţi voi viteji azi, dar să vă văd eu mine!”. Manifestaţia a degenerat, şi fiindcă era zi de alegeri şi nomenclatura comunistă se pregătea de sărbătoare, pe geamuri au nceput să zboare scaune, caşcaval, documente, salam. De pe clădirea Judeţenei de Partid, n uralele manifestanţilor, a fost aruncat un portret-gigant al Secretarului General al Partidului, „tovarăşul Nicolae Ceauşescu”, de către un muncitor de la Tractorul, pe nume Gheorghe Duduc.
    Securitatea, văznd ce turnură a luat manifestaţia, a trimis ndată la sediul Judeţenei de Partid forţele speciale.
    A doua zi s-a soldat cu arestări, iar sintagma „nu vă faceţi griji, dau cteva declaraţii şi apoi se ntoarec acasă” a fost auzită de nevestele sau rudele celor arestaţi din cauza participării la revoltă.
n drumul spre Inspectoratul General de Poliţie – Bucureşti, maşina „novembriştilor” se „strică”. Se răspndeşte zvonul că muncitorii, elevii şi studenţii arestaţi vor fi executaţi. Această „stricare neaşteptată” era o tactică prin care te terorizau psihic, prin care comuniştii ţi arătau că ei deţin puterea, că eşti n minile lor şi că ei pot face orice cu tine şi cu viaţa ta.
După bătăile primite la Inspectoratul General de Poliţie – Bucureşti, novembriştii s-au ntors acasă pentru a-şi primi pedepsele. Majoritatea au fost deportaţi n oraşe ca Alexandria, Piatra Neamţ, Slobozia, etc. Ideea era să mpartă „gruparea huliganică” prin toată ţară, pentru ca ea să nu mai existe, şi să nu se mai revolte vreodată mpotriva „mult-pre-iubitului şi stimatului tovarăş Nicolae Ceauşescu”. Cnd venea „tovarăşul” ntr-un oraş n care existau deportaţi „novembrişti”, aceştia erau nevoiţi să stea la secţiile de miliţie nchişi, pentru „a nu perturba buna desfăşurare a activităţilor”.
15 Noiembrie 1987 a fost nceputul sfrşitului. n decembrie 1989, n Timişoara ncep manifestaţiile de protest mpotriva regimului comunist. Oraşului martir Timişoara i se alătură Braşovul, Clujul, Bucureştiul. n cele din urmă, ntreaga ţară. Din păcate, n timpul revoluţiei sunt ucişi peste 1000 de oameni, majoritatea tineri protestatari, sătui de promisiunea făuririi Epocii de Aur.
Un regim de ocupaţie instaurat prin crimă, cu sprijinul Armatei Roşii, ieşea din istorie tot prin crime. Petre Ţuţea, şi el unul dintre deţinuţii politici ai acestui regim, definea regimul comunist ca pe o crimă continuă. Realitatea acelor timpuri i-a dat deplină dreptate.
Ce a nsemnat, totuşi, regimul comunist pentru Romnia? Scriam mai nainte de crimele acestuia. Crimele comuniştilor nu au fost, nsă, numai de natură fizică. nchiderea n puşcării a elitelor politice, religioase, culturale, economice, miltare, ţărăneşti constituie o altă crimă de neiertat. S-a ncercat o nivelare la nivelul cel mai de jos al celor care aveau să conducă ţara. Aceasta a făcut ca Romnia să piardă cteva zeci de ani n dezvoltarea sa.
Dar, poate cel mai important lucru care a fost furat romnilor este libertatea. Am vorbit despre libertatea furată celor care au ndurat iadul nchisorilor comuniste. Dar toţi romnii au fost ntr-o nchisoare, mai mare, numită Republica Socialistă Romnia, n care restricţiile şi constrngerile erau dominante.
Şi, pentru a arăta ura comuniştilor faţă de tot ce nseamnă spirit uman, ar trebui menţionat că şi cărţile au fost arestate, nu doar autorii lor. Peste 8000 de titluri de cărţi au fost interzise. Autori romni, vii sau morţi, au fost puşi la index: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Constantin Noica, Petre Ţuţea, Nichifor Crainic şi mulţi, mulţi alţii. O crimă ale cărei efecte sunt vizibile, poate, numai astăzi. Şi, ceea ce mi se pare celmai edificator, este un lucru pe care l-am auzit de la un deţinut politic, anume acela că un poet a fost condamnat la moarte pentru o poezie pe care a scris-o.
Petre Ţuţea spunea că libertatea omului este prezenţa divină din el. Şi, de aceea, trebuie s-o apărăm. Este cea mai importantă lecţie pe care am nvăţat-o de la cei care au luptat mpotriva comunismului.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica