referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Voievodul Bogdan - inteleietorul Moldovei

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

După expediţia militară comandată de regele Ungariei împotriva tătarilor, voievod în Moldova este uns Dragoş din Bedeu (Maramureş), Descălecătorul, însă atât el cât şi Sas, fiul şi urmaşul lui la tron, militează pentru instaurarea relaţiilor feudale şi de supunere faţă de coroana maghiară...

Varianta Printabila 


1 Bogdan din Cuhea, ntemeietorul Moldovei

La fel ca majoritatea ţărilor europene, statul modern romn s-a făurit prin unifi-carea provinciilor istorice locuite de romni. Meritul ntemeierii politice şi militare a voie-vodatului Moldovei aparţine maramureşeanului Bogdan din Cuhea, la mijlocul sec. al XIV-lea.
Prin faptele sale, consemnate n cronicile vremii şi acţiunile ntreprinse, el s-a detaşat net faţă de toţi ceilalţi stăpnitori de sate şi noroade, preocupaţi mai degrabă să-şi apere proprietăţile şi privilegiile n faţa tendinţei expansioniste a regalităţii maghiare. Toate acestea ne permit să conturăm portretul unui lider politic (dar şi militar) cu personalitate puternică, cu un set de principii ferme, nedispus să facă vreun compromis cancelariilor străine, a căror interes era diferit faţă de cel al populaţiei din zonă.
Bogdan deţinea o reşedinţă fortificată la Cuhea (descoperită n anii ‘60, n urma unor săpături arheologice conduse de Radu Popa) şi făcea parte dintr-o familie de nobili ce stăpneau douăzeci şi două de sate pe cursul superior al Izei (ntre Strmtura şi Brsana), dar şi pe Valea Vişeului.
A fost proclamat, la un moment dat, voievod al  ntregului Maramureş, n timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342). n acest interval a reuşit să menţină autonomia voievodală a „ţării”, nsă la nceputul domniei lui Ludovic I de Anjou (1342-1382), casa regală izbuteşte să-l destituie pe Bogdan (probabil n 1343). Există două ipoteze cu privire la motivele acestei decizii politice: fie un conflict cu nobilul maghiar Ioan, castelan al cetăţii Visc, reprezentantul regelui n Maramureş; fie o decizie a fostului rege Carol Robert, de a impune o taxă (de 18 dinari) pentru fiecare „poartă iobăgească”, ceea ce ar fi dus la o „mişcare de amploare a ţăranilor din Maramureş”, sub conducerea lui Bogdan, pentru apărarea vechilor libertăţi.
Au urmat aproape două decenii de hărţuiri reciproce, nsă, n ciuda „infidelităţii” de care era acuzat de coroana maghiară, aceasta nu a ndrăznit să-i confişte averile sau să ia alte măsuri juridice sau militare mpotriva lui, graţie notorietăţii de care Bogdan se bucura n rndul comunităţii maramureşene.
Se presupune că, n această perioadă, Bogdan a ntreprins mai multe incursiuni spre răsărit, n ţinuturile Moldovei, unde, pnă n 1353, tătarii pustiau şi jefuiau satele din zona colinară şi riverană.
După expediţia militară comandată de regele Ungariei mpotriva tătarilor, voievod n Moldova este uns Dragoş din Bedeu (Maramureş), Descălecătorul, nsă att el ct şi Sas, fiul şi urmaşul lui la tron, militează pentru instaurarea relaţiilor feudale şi de supunere faţă de coroana maghiară.
n 1358 (sau 1359), voievodul Sas moare, nsă regele Ludovic e ocupat cu o cam-panie mpotriva lui Duşan al Serbiei şi nu are timp pentru asigurarea unei succesiuni „fidele” n Moldova. Deşi ţinutul romnesc de la est de Carpaţi era o prioritate pentru casa regală maghiară, care plănuia un imperiu angevin de la Marea Baltică pnă la Marea Adriatică.
Visul imperial e spulberat de voievodul Bogdan care, n 1359, porneşte de la reşedinţa din Cuhea mpreună cu un număr de oşteni şi trece pe la pasul Prislop-Borşa, n Moldova, unde i alungă de la domnie pe urmaşii lui Dragoş.
Se presupune că acţiunea lui Bogdan nu ar fi avut sorţi de izbndă dacă nu ar fi beneficiat, att de factorul surpriză, ct şi de contextul favorabil, dar mai cu seamă de un corp de soldaţi credincioşi şi bine pregătiţi, la care s-a aliat populaţia locală, nemulţumită de tendinţa de suzeranitate a Ungariei.
Chiar şi n aceste condiţii, averile lui Bogdan n Maramureş rămn intacte, regele Ludovic spernd la o supunere ulterioară a noului voievod faţă de interesele coroanei. Adevărul este că regele nu a bănuit consecinţele acţiunii lui Bogdan, pe termen lung, care plănuia realizarea unei „instituţii statale”, cu toate atributele aferente.
n cei şase ani de domnie, principala preocupare a lui Bogdan a fost să respingă n-cercările regelui Ludovic de a prelua puterea asupra Moldovei. I-a urmat la tron fiul său, Laţcu (1365-1375), care a continuat politica de apărare a independenţei noului stat. Succesorul său a fost voievodul Ştefan, un alt fiu al lui Bogdan, care se căsătoreşte cu Margareta Muşata şi ntemeiază dinastia Muşatinilor (următorii domnitori fiind Petru I Muşatinul şi Roman I, fiii celor doi). Dinastia a condus Moldova pnă la Ştefan cel Mare, respectnd testamentul lui Bogdan I ntemeietorul: independenţa acestei provincii romneşti. n 1859, Moldova se uneşte cu Muntenia, iar n 1918 cu Transilvania, formndu-se statul modern romn (monarhic şi, n prezent, republican).

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica