referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Evolutia industriei in perioada 1945-1989

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Transpunerea in fapt a modelului productiei industriale bazat pe industria grea s-a realizat intr-un efort investitional,realizat prin fortarea investitiilor in acest sens, in defavoarea consumului populatiei si cu pretul unor profunde dezechilibre sectoriale...

Varianta Printabila 


1 UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIESTI
FACULTATEA: STIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR







REFERAT




EVOLUTIA INDUSTRIEI IN PERIOADA    1945-1989



2006-2007











CUPRINS


                                                                                                           Pag.
Capitolul I:  Aspecte generale ale economiei dupa cel de-al doilea
             razboi mondial  ............................................................................      3     


Capitolul II: Industrializarea - motorul  cresterii economice in Romania     4
II.1. Dinamica produsului social si a productiei industriale  ............    8     


Concluzii   ................................................................................................      9       


Bibliografie   ..............................................................................................   10



CAPITOLUL  I:  Aspecte generale ale economiei dupa cel de-al doilea razboi mondial

După cel de-al doilea război, una dintre cele mai urgente probleme era redresarea economiei, pentru că agricultura, industria si intreaga infrastructură economică suferise mari distrugeri si pierderi.
Consecintele nefaste ale patrunderii Uniunii Sovietice in economia romaneasca au fost: ruperea legaturilor traditionale cu Occidentul, o izolare si mai completa decat cea din timpul suzeranitatii otomane din secolul al XVIII-lea si exploatarea economica directa din partea U.R.S.S prin intermediul sovromurilor (societati mixte romano-sovietice,infiintate in urma unui acord economic incheiat la Moscova la 8 mai 1945,care activau in principalele sectoare ale economiei romanesti).
Īn prima jumătate a anului 1947,Partidul Comunist a acţionat pentru a-si mări controlul asupra tuturor ramurilor economiei. Planificarea si conducerea centralizata erau la ordinea zilei si toate masurile pe care le-a luat s-au dovedit a fi doar faza pregatitoare in vederea nationalizarii industriei si colectivizarii agriculturii. La 5 aprilie,un nou Minister al Industriei si Comertului si-a asumat puteri largi in strangerea si distributia bunurilor agricole si industriale de consum, alocarea materiilor prime pentru industrie,regularizarea investitiilor in intreprinderile particulare si detinute de stat si in controlarea creditelor. Transformarea economiei romanesti in conformitate cu modelul sovietic a fost insotita de integrarea ei in blocul sovietic.
In iunie 1948, Marea Adunare Nationala a votat legea nationalizarii intreprinderilor industriale, de asigurari, miniere si de transport,care, impreuna cu inceputul procesului de colectivizare in martie 1949,au facut din stat singurul detinator de resurse,care puteau fi astfel directionate spre accelerarea dezvoltarii industriale.
Planul de stat lansat la 24 decembrie 1948 urmarea realizarea a 5 obiective:dezvoltarea extensiva,autarhia economica,planul central si planificarea,investitii masive in industria grea in dauna celei de consum si sovietizarea industriei romanesti.
Structura investitiilor
Tabelul 1

Anul    Industrie
1951    48,5%
1953    57,5%
1981    50,7%
1982    46,9%
1983    48,0%
1984    51,7%
    
In consecinta, programul de modernizare rapida, lansat dupa 1948,a fost un esec. Parametrii propusi nu au fost realizati,chiar daca in anumite ramuri s-a inregistrat o crestere a productiei industriale. Realitatea de la sfarsitul anilor 1950 indica persistenta acelorasi probleme:inapoierea,in principal, apoi o structura sociala predominant agrara, cu o eficienta scazuta.


CAPITOLUL II: Industrializarea - motorul  cresterii economice in Romania

In perioada 1951-1989,dezvoltarea economiei s-a desfasurat pe baza planurilor cincinale si a fost concentrata pe dezvoltarea industriala.Prin aceasta se urmarea transformarea Romaniei intr-un stat industrial-agrar cu o economie eficienta,lichidarea decalajelor de dezvoltare economica dintre zone,regiuni,judete si apropierea nivelului dezvoltarii economico-sociale a acestora,crearea unei structuri moderne a economiei in profil de ramura,departamental si teritorial,in care industria sa aiba rolul central,alegerea si folosirea rationala in procesul dezvoltarii a resurselor disponibile din fiecare zona si unitate teritoriala,in concordanta cu nevoile tarii si ale zonei sau unitatii teritoriale.
In primii ani, industrializarea-considerata motorul cresterii economice in Romania-s-a realizat preponderent pe cale extensiva,prin marirea personalului si a  investitiilor,iar construirea combinatului siderurgic de la Galati poate fi considerat ca simbolul acestei politici de industrializare prin forte proprii-o dezvoltare,pentru a folosi expresia lui de Gaulle,„tous azimutus”.

Industrializarea- ritm de crestere
Tabelul 2

    1938    1950    1965
Industria chimica    100%    193%    1200%
Industria constructiilor de masini    100%    179%    2300%
Industria alimentara    100%    107%    382%
        
Dupa 1970,Ceausescu a accentuat rata de dezvoltare a industriei,fara a tine cont de indicatorii economici reali.
Autoritatile au investit in trei domenii: industrie grea (siderurgie, constructii de masini, aeronautica, industrie extractiva si industrie chimica); infrastructura: Canalul Dunare-Marea Neagra, Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari; proiecte cu caracter mai mult propagandistic decat economic: Canalul Bucuresti-Dunare si transformarea Capitalei in port la Dunare, Centrul Civic si Casa Poporului, transformarea satelor, prin sistematizare, in orase agro-industriale.
Astfel, ponderea investitiilor alocate industriei constructoare de masini, energiei electrice si termice, combustibililor, chimiei si metalurgiei, in intervalul 1980-1989, s-a situat intre 17,7%- 28,9%, 10,8%- 25, 2%, 13,2%- 22,1%, 9,5%- 14,7% si 10%- 14,2%.
        Tabelul 3
Anul    Industrie
1951    48,5%
1953    57,5%
1981    50,7%
1982    46,9%
1983    48,0%
1984    51,7%

Transpunerea in fapt a modelului productiei industriale bazat pe industria grea s-a realizat intr-un efort investitional,realizat prin fortarea investitiilor in acest sens, in defavoarea consumului populatiei si cu pretul unor profunde dezechilibre sectoriale.
Investitiile efectuate in economia nationala inregistreaza o tendinta de crestere permanenta, de la un interval la altul,pana in 1986, iar ulterior o tendinta de scadere.In cadrul investitiilor efectuate in economia nationala,cele alocate industiei ocupa locul central,ele situindu-se in jurul a 45-46%,in unii ani atingand chiar si peste 50%. Deosebit de semnificativa este alocarea investitiilor industriale pe cele doua grupe ale industriei. Astfel, grupa A, in care erau incluse ramurile producatoare de mijloace de productie,adica de bunuri investitionale,respectiv industriile metalurgica,siderurgica, constructoare de masini s.a., a beneficiat de cea mai mare parte a investitiilor, de peste 80% in intreaga perioada, apropiindu-se,uneori, chiar de 90%. Grupa B, in care erau incluse industriile producatoare de bunuri de consum individual,industriile alimentara,textila, de pielarie,s.a.,a beneficiat,in medie, de aproximativ 11% din investitiile industriale,rareori ajungand in jurul a 16%.
Efectuarea unor investitii de asemenea proportii s-a concretizat in sporirea numarului de intreprinderi,atat al celor de stat,cat si al celor cooperatiste(intr-o masura mai mica_.    
    

1 Nr. intreprinderilor industriale in perioada 1960-1989
    Tabelul 4
Anul    1960    1970    1980    1985    1986    1987    1988    1989
Intreprinderi(nr).Total din care:    1658    1731    1752    1913    1048    1972    1091    1102
-industrie de stat de subordonare republicana si locala    11319    11372    11334    11456    11520    11526    11532    11541
-industrie cooperatista    3339    3359    4418    4457    5528    5546    5559    5561
    
Numarul populatiei salariate specializata in industrie a crescut considerabil:  
                                                                                                                 Tabelul 5
Anii    Populatie ocupata in
Economie,mii persoane    Fonduri fixe ale industriei
        Mii persoane    % in total populatie ocupata
1950    8377,2    1000,7    12,0
1960    9537,7    1440,2    15,1
1970    9875,0    2276,8    23,0
1980    10350,1    3678,7    35,5
1985    10586,1    3927,8    37,1
1986    10669,5    3978,4    37,3
1987    10718,6    4013,8    37,4
1988    10805,4    4064,6    37,6
1989    10945,7    4169,0    38,1
    
In perioada 1950-1989 productia industriala totala a crescut de 44 ori,in ritm mediu anual de 10,2%,cea a ramurilor din grupa A de 61 ori, iar cea a ramurilor din grupa B de 25 ori,in ritm mediu anual de 11,1% si respectiv 8,6%.Cresterea mai mare s-a inregistrat pana in 1980,ulterior ritmul mediu anual fiind de 3,3% in anii 1981-1989 si de 2,6% in anii 1986-1989.
In perioada 1950-1989, a crescut productia principalelor produse industriale,astfel:
    Tabelul 6
Produsul    Unitatea de masura    1938    1989    Nivelul maxim
Energie electrica    Mil. kwh    1130    75851    1989
Titei extras    Mii tone    6594    9173    1970=13377
Tractoare    Bucati    -    17124    1983=77142
Combine pentru recoltat paioase si porumb    Bucati    -    5649    1985=6806
Autocamioane    Bucati    -    13515    1985=20788
Apartamente din fondurile
Statului    Numar    -    54979    1981=150509
Incaltaminte din piele    Mil. perechi    3    52    1980=64

Astfel, sub aspect strict cantitativ,rezultatele sunt remarcabile, dar ele eu fost insotite de neajunsuri numeroase de ordin calitativ. Unul din aspectele negative este acela ca sporirea fondurilor a avut loc paralel cu un proces de crestere a gradului de uzura fizica si morala, reinnoirea lor tehnica fiind nesemnificativa la nivelul ansamblului economiei nationale,prin aceasta urmarindu-se micsorarea ratei amortizarii si,implicit, a a costurilor de productie.
Mentinerea in functiune a utilajelor cu grad avansat de uzura fizica si morala impune o crestere semnificativa a activitatii de intretinere si de reparatii. Astfel,fondurile banesti alocate pentru intretinere si reparatii cunoaste o curba permanent ascendenta, de la 21,7 miliare lei in 1975 la 80,0 miliarde lei in 1989. La acestea se adauga si calitatea scazuta a marfurilor romanesti si,implicit,lipsa de competitivitate pe pietele straine, care se resimte cu deosebire in comertul exterior si se masoara in deficitele balantei exterioare.
Dezvoltarea industriilor mari consumatoare de energie a dus la cresterea consumurilor energetice ale industriei,avand ca rezultat cresterea cheltuielilor de productie si scaderea profitabilitatii activitatii industriale,iar in unele situatii chiar pierderi,care au fost suportate de la bugetul statului.

Ponderea consumurilor energetice si de energie electrice in industrie in totalul consumurilor pe economie,in perioada 1981-1989
             Tabelul 7
Consumuri    1981-1985    1986-1989
Consumuri energetice    73,9    77,2
Consumuri de energie electrice    77,4    79,5
    
Dezvoltarea doar a ramurilor preferate ele politicii industriale de atunci,s-a facut si cu pretul neglijarii,sau chiar sacrificarii altor  ramuri industriale,intre care si industria alimentara,careia,in 1980-1989,i s-a alocat mai putin de 5% din totalul investitiilor industriale.Oferta scazuta de produse alimentare pe piata interna a dus la aparitia „pietei paralele”,a preturilor de specula si, implicit, la diminuarea consumului populatiei si a nivelului de trai,dar si la ingustarea pietei interne,un fenomen care are efect de bumerang  asupra posibilitatilor viitoare de dezvoltare a unei parti a capacitatii de productie a industriei.In prima parte a perioadei mentionate,fenomenul a imbracat forma mascata a unei mase monetare disponibile si a cresterii economiilor populatiei.In cea de-a doua el imbraca forma evidenta a deprecierii monetare,prin cresterea preturilor si scaderea veniturilor reale ale populatiei.
Economia romaneasca este,fara indoiala,cea mai strict centralizata si rigid planificata economie din intregul lagar socialist, o situatie care genereaza ineficienta,lipsa de flexibilitate,care descurajeaza initiativele.Accentul excesiv pus pe dezvoltarea industriei grele a creat un dezechilibru care face ca pe hartie tara sa arate bogata,dar cu pretul saracirii populatiei.In mod paradoxal,fabricile industrializarii socialiste, in loc de a produce bogatie,produc saracie.
Romania ilustreaza perfect anecdota celor sase paradoxuri ale socialismului: nu exista somaj, dar nimeni nu lucreaza, dar planul se depaseste; planul se depaseste, dar magazinele sunt goale; magazinele sunt goale, dar toti au frigiderele pline; toti au frigiderele pline, dar toti sunt nemultumiti; toti sunt nemultumiti, dar , la alegeri, guvernul obtine 99,99% din voturi.  
Pentru a atenua subutilizarea capacitatilor de productie, se recurge la importul de materii prime si de energie,dar datorita utilajelor si tehnologiilor invechite,se accentueaza criza energetica si de materii prime,precum si slaba profitabilitate  a industriei. Se contureaza astfel un cerc vicios, pentru depasirea caruia se apeleaza la folosirea partiala a unor capacitati de productie, conservarea altora, suprasolicitarea resurselor interne de combustibili,de petrol indeosebi s.a. Toate acestea nu reusesc insa sa modifice principial efectele negative ale politicii economice din acea vreme. Subutilizarea cronica a capacitatilor de productie, deci implicit a fortei de munca din industrie, mascata adesea prin concedii fara plata, program redus de lucru s.a , a limitat substantial cresterea produsului social si mai ales a venitului national daca avem in vedere ca in perioada 1985-1989 contributia industriei la crearea produsului social si a venitului national reprezenta circa 66% si respectiv 59%.

II.1. Dinmica produsului social si a productiei industriale

Dinamica produsului social si a venitului national creat in industrie,
in perioada 1950-1989
       Tabelul 8
                            1989 in procente fata de
                           1950                 1980                            1985                         1988
Produs social       35 ori               137                               107,8                       97,8
Venit national     39 ori               108                                 94,2                        92,4   
    
O imagine de ansamblu asupra evolutiei industriei romanesti in perioada 1938-1989 ne arata o substantiala crestere cantitativa a productiei industriale,dar insotita si de multe consecinte negative, ele caror efecte se manifesta cu deosebire in ultimul deceniu,cand ritmul mediu anual de crestere cunoaste o tendinta evidenta de diminuare,  la 3,3% in perioada 1981-1989 si la 2,6% in perioada 1986-1989, in timp ce in perioada 1951-1989 el a fost de 10,2%.


Dinamica productiei industriale in perioada 1938-1989

    
    Anii comparati
Anii de baza    1938    1950    1960    1970    1980    1985    1988    1989
1938    100    147    502    17 ori    48 ori    58 ori    66 ori    65 ori
1950        100    340    11 ori    33 ori    40 ori    45 ori    44 ori
1960            100    334    966    12 ori    13 ori    13 ori
1970                100    289    348    394    386
1980                    100    120    136    134
1985                        100    113,3    110,9
1988                            100    97,9

Concluzii

In 1989,desi Romania anunta rambursarea datoriei externe,criza economica devenise acuta in toate sectoarele economiei. Produsele industriale aveau tot mai putin acces pe pietele occidentale,organismele financiare internationale evitau Romania, iar Ceausescu a renuntat la clauza natiunii celei mai favorizate in schimburile cu Statele Unite.
Dupa 1989 se urmareste cu perseverenta nu numai depasirea dezorganizarii si caderii unor industrii, ci si perfectionarea lor, ridicarea calitatii si ieftenirea produselor,promovarea intereselor fundamentale ale economiei tarii.

Bibliografie


o    ***  Anuarul statistic al Romaniei 1990.
o      Barbulescu, Mihai; Deletant,Dennis; Hitchins, Keith; Papacostea, Serban;Teodor, Pompiliu-  Istoria Romaniei (editie revazuta si adaugita),  Editura Corint, Bucuresti,  2003.
o     Constantiniu, Florin-  O istorie sincera a poporului roman, EdituraUnivers Enciclopedic,  Bucuresti,  1997.
o    Dumitrescu, Nicoleta (coord.)- Istoria romanilor(manual),  Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2001.
o    Ionete C.-  Criza de sistem a economiei de comanda in etapa sa exploziva,  Editura Expert, Bucuresti,  1993.
o    Mitu, Sorin (coord) - Istoria romanilor(manual), Editura Sigma, Bucuresti, 2000.
o    Muresan,  Maria,  Dumitru-  Istoria economiei, Editura Economica, Bucuresti,  1998.
    Scurtu,Ioan(coord.)-  Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi(manual),  Editura Petrion, Bucuresti, 2000.







Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica