referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Alfred Mahan si geopolitica americana

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Toate aceste trei criterii, apreciază Mahan, au fost întrunite de Marea Britanie. Poziţia geografică a acestei ţări, conjugată cu forţa sa navală, au asigurat pentru Marea Britanie rolul de putere mondială pe care l-a deţinut atâta vreme. Atât dobândirea, dar mai ales păstrarea Imperiului Britanic, au fost dependente de asigurarea controlului asupra oceanelor...

Varianta Printabila 


1   Alfred Mahan si geopolitica americana


R. Fifield şi E. Pearcy consideră că Alfred Mahan şi preşedintele Roosevelt sunt printre cele mai mari personalităţi ale geopoliticii americane (“Geopolitics in Principle and Practice”, pag.82). Mahan a fost un autor de seamă care şi-a elaborat opera n termenii strategici de care SUA aveau aşa de mare nevoie la acea vreme, iar Roosevelt a asigurat transpunerea n practică a multora dintre ideile gnditorului american. Achiziţionarea Canalului Panama n 1903 şi deschiderea lui efectivă n 1914, acţiune iniţiată de preşedintele american, a pornit şi de la evaluarea făcută de Mahan. n anul 1890, autorul american a atras atenţia asupra cerinţei ca SUA să construiască un canal care să traverseze istmul dintre cele două Americi. Pentru a asigura securitatea acestui canal era necesar ca SUA să deţină superioritatea navală n Caraibe şi n Estul Pacificului. Ceea ce transforma insula  Hawaii ntr-un  punct strategic vital pentru apărarea SUA de “o invazie barbară” dinspre Asia. Prin urmare, n decizia strategică de a construi canalul este cuprinsă şi ideea lui Mahan, formulată cu cţiva ani nainte.
Opera lui Mahan ar putea fi caracterizată drept o pledoarie pentru construirea de către SUA a unei puternice flote navale, indispensabile noului statut de putere al SUA.  Preşedintele Roosvelt este unul dintre cei care au pus n practică această idee, iar ntre 1907 – 1909 a trimis n jurul lumii noua flotă americană ca simbol al puterii SUA. Gestul preşedintelui american, spun comentatorii, a urmat unui tip de “glceavă” diplomatică. Cu puţin timp nainte, board-ul educaţional din San Francisco hotărse ca elevii japonezi, chinezi şi coreeni să frecventeze şcoli separate. Ceea ce a provocat indignare la Tokyo şi chiar o ncordare n relaţiile bilaterale. Trimiterea flotei reprezenta un semnal că alta este acum puterea Americii.
 Alfred T. Mahan (1840 – 1914), amiral al marinei americane, a fost şi profesor la Naval War College din Newport (Rhode Island),  calitate n care scrie principala sa lucrare: “The Influence of Sea Power upon History”, publicată n 1890. Volumul reprezintă o privire monografică asupra rolului jucat de forţa maritimă, ntre anii 1660-1783, n ascensiunea Marii Britanii. Trei ani mai trziu, Mahan publică o altă lucrare tip monografie, intitulată “The Influence of Sea Power upon the French Revolution and Empire” care urmăreşte evoluţia flotei franceze ntre anii 1793-1812.
n viziunea autorului american, pentru a deveni o mare putere, o ţară trebuie să ndeplinească trei condiţii sau criterii. n primul rnd, trebuie să se nvecineze pe o lungime considerabilă cu oceanul planetar sau să aibă acces la acesta printr-o mare deschisă spre oceanul planetar. n al doilea rnd, să nu aibă n vecinătatea imediată vecini puternici. n sfrşit, să dispună de o capacitate navală şi de un potenţial militar ridicat al flotei marine.  Toate aceste trei criterii, apreciază Mahan, au fost ntrunite de Marea Britanie. Poziţia geografică a acestei ţări, conjugată cu forţa sa navală, au asigurat pentru Marea Britanie rolul de putere mondială pe care l-a deţinut atta vreme. Att dobndirea, dar mai ales păstrarea Imperiului Britanic, au fost dependente de asigurarea controlului asupra oceanelor.
 Dacă Statele Unite doresc să se substituie Marii Britanii ca putere oceanică, ele trebuie să-şi completeze poziţia geografică cu o flotă maritimă de prim rang.
1 Alfred Mahan trăieşte n perioada imediat următoare ncheierii procesului de colonizare a continentului american, care s-a produs la mijlocul secolului trecut. Statisticile spun că Statele Unite aveau o putere industrială din ce n ce mai mare. Ele continuau nsă să rămnă o putere continentală, deşi circa 60 al sută din graniţe erau maritime. Afirmarea acestui nou stat continental şi ca putere maritimă era un imperativ.
Este meritul lui Mahan că a formulat n termeni clari dimensiunea strategică a forţei maritime pentru noua putere care se năştea. O flotă comercială puternică era necesară nu numai pentru desfăşurarea unei activităţi comerciale intense, ci şi pentru că flota ar fi reprezentat o dimensiune şi un simbol al puterii. Prosperitatea naţională şi mplinirea destinului naţional al SUA depindeau, n viziunea lui Mahan, de această flotă comercială. Mai mult, navele comerciale ar trebui să dispună de porturi de destinaţie sigure, iar protecţia lor să fie asigurată de-a lungul ntregului parcurs, ceea ce echivalează cu construirea unui adevărat imperiu al oceanului. Mareşalul american avertiza că, n eventualitatea unor conflicte, nu e suficient să opreşti inamicul la graniţă (n cazul SUA la ţărmurile oceanului), ci să dispui de o flotă suficient de puternică pentru a fi n stare să prevină blocadele şi să menţină legăturile porturilor americane cu alte porturi ale ţărilor aliate sau neutre.
Mahan sesizează că există poziţii geografice avantajoase. Dar ele au o valoare strategică potenţială atta vreme ct nu beneficiază de o forţă economică n măsură să le pune n valoare şi să le fructifice potenţialul. Aceasta era situaţia SUA la sfrşitul secolului. Deşi dispuneau de largi deschideri către oceanul planetar şi aveau un considerabil potenţial economic, ele nu dispuneau de o forţă navală care să pună n valore toate aceste atuuri geopolitice.
Autorul american trăieşte ntr-o perioadă n care expansiunea colonială (de tip clasic) era pe sfrşite. Problema cuceririi de noi teritorii nu mai reprezenta o prioritate. Centrul de greutate se mutase de la cucerire la controlul unor zone, ceea ce nsemna o regndire a mijloacelor şi instrumentelor dominaţiei. Importantă nu mai era anexarea, stăpnirea unei ţări sau a unui teritoriu, ci controlul asupra drumului către acel teritoriu, asupra căii de acces. Iar drumul şi calea de acces de cele mai multe  sunt maritime. Iar controlul mării nseamnă flotă oceanică.
Din altă perspectivă privind lucrurile, este important să relevăm ideea lui Mahan că puterea, pentru a fi efectivă, trebuie nsoţită de capacitatea de a proiecta puterea. Chiar dacă autorul american limitează această capacitate doar la instrumentul naval, ideea ca atare reprezintă un element esenţial al oricărei abordări geopolitice de tip modern. Mai trziu, alţi autori, tot din spaţiul american, vor vorbi despre puterea aeriană şi chiar despre capacitatea SUA de a controla spaţiul cosmic, un gen de “spaţiu maritim al secolului 21”. Instrumentele cu care o ţară şi proiectează puterea sunt şi trebuie să fie diferite de la epocă la epocă. Dar capacitatea de a proiecta puterea cu mijloacele potrivite pentru o etapă sau alta reprezintă o constantă. Contribuţia lui Mahan este că a sesizat, mai devreme dect alţii, potenţialul de putere pe care l reprezenta pentru SUA flota maritimă, de a fi afirmat cerinţa construirii sale n cuvinte clare, chiar imperative
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica