referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Kossovo versus Romania - eseu conjunctural

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

In consecinţă România nu mai era suzerană Turciei, dar nimeni nu a recunoscut-o ca stat suveran. Printr-un act de cancelarie ministrul de externe Mihail Kogălniceanu, profitând de divergenţele dintre aşa numitele „puteri garante” a comunicat crearea României ca stat independent şi suveran sub conducerea domnitorului Carol de Hohemzollern şi nu a fost contrazis de nimeni...

Varianta Printabila 


1 Cosovo versus Romnia.
Eseu conjunctural

Cu un rar şi singular acord ntre Preşedinţie, puterea Legislativă şi Guvern, Romnia nu recunoaşte noul stat Cosovo care sa auto-declarat de curnd independent şi suveran.
Nu sunt ndreptăţit să  critic. Dar ndrăznesc să deschid manualul de istorie .

n 1866 prinţul german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat Domn spre a asigura sprijinul german pentru obţinerea independenţei. n 1877 Carol a condus forţele armate romne ntr-un război de independenţă plin de succes, ulterior fiind ncoronat Rege al Romniei n 1881.

Şi acum amănunte:
Sub conducerea fermă a Domnitorului Carol brava armată romnă a cucerit reduta Griviţa apoi Plevna, un important punct strategic n apărarea otomană. Puţin după aceste victorii turcii au capitulat.
Ca urmare a fost ncheiat Tratatul ruso-turc de la San Stefano, lngă Constantinopol, la 19 februarie 1878, la care Romnia nu a fost parte.
Romnia, Serbia şi Muntenegru au fost recunoscute ca state independente, iar Bulgaria a devenit autonomă. Pentru o parte a despăgubirilor de război pe care trebuia să le plătească, Imperiul Otoman ceda Rusiei Dobrogea, pe care aceasta din urmă şi rezerva dreptul de a o schimba cu partea Basarabiei, pierdută pe nedrept, n opinia Curţii de la Sankt-Petersburg, la 1856.
Tratatul de la San Stefano, prin modul n care fusese ncheiat şi prin prevederile sale, leza interesele Marilor Puteri europene, crend un dezechilibru strategic n regiune n beneficiul Imperiului Ţarist, ndeosebi prin apariţia unui aşa-numit Principat autonom al Bulgariei, n realitate un cap de pod al tradiţionalelor interese ruseşti n zona Strmtorilor, căruia i se atribuise cea mai mare parte a fostelor provincii otomane din Peninsula Balcanică. Astfel s-a impus reluarea negocierilor de pace n numele păstrării echilibrului de forţe paneuropean.
Ca urmare, n iulie 1878 avea loc Congresul de Pace de la Berlin. Romnia (şi Serbia) nu erau admise să participe dect cu rol consultativ pe motiv că independenţa acestora nu fusese ncă recunoscută "de jure". Primul-ministru romn, Ion C. Brătianu şi ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu au reprezentat Romnia la Berlin şi au susţinut poziţia ţării conform "dreptului cel vechi" şi jertfelor făcute n război. Expunerea delegaţilor romni nu a fost luată nsă n consideraţie.
Prin Tratat s-a recunoscut independenţa Romniei n a cărei componenţă intrau Delta Dunării, Insula Şerpilor şi Dobrogea pnă la linia de la est de Silistra - sud de Mangalia, posesiune politică romnească pe vremea lui Mircea cel Bătrn.
In consecinţă Romnia nu mai era suzerană Turciei, dar nimeni nu a recunoscut-o ca stat suveran. Printr-un act de cancelarie ministrul de externe Mihail Kogălniceanu, profitnd de divergenţele dintre aşa numitele „puteri garante” a comunicat crearea Romniei ca stat independent şi suveran sub conducerea domnitorului Carol de Hohemzollern şi nu a fost contrazis de nimeni.
Un precedent pentru Cosovo? NUuuuuuuuuuuuu! Parcă aud corul politicienilor romni.
Să deschidem o altă filă de istorie:

1 Dacia era n antichitate ţara locuită de geto-daci, care erau mpărţiţi ntr-un număr mai mare de triburi şi ocupau un teritoriu cuprins ntre: rul Tisa (vest),rul Nistru şi Marea Neagră (est), Dunăre (sud) şi Carpaţii Păduroşi (nord). n anumite părţi chiar depăşeau aceste hotare: spre est peste Nistru, "naintnd pnă spre Bug", iar spre vest, "ajunseră pnă la Dunărea panonică".
Din 85 pnă n 89, dacii au dus două războaie mpotriva romanilor sub conducerea lui Duras sau Diurpaneus şi apoi Decebal. După două răsturnări de situaţii, romanii, sub conducerea lui Tettius Iullianus aveau un mic avantaj, dar vor fi nevoiţi să facă pace din cauza nfrngerii lui Domitian de către Marcomani. ntre timp, Decebal şi-a refăcut armata, iar Domitian este forţat să accepte plata unui tribut anual dacilor.
Traian iniţiază o amplă campanie mpotriva Dacilor după ce devine Imperator, o campanie cunoscută ca Războaiele Dacice, războaie ce vor necesita utilizarea unei treimi din efectivul ntregii armate a Imperiului Roman. Rezultatul primei campanii (101-102) a fost atacul capitalei dace, Sarmizegetusa şi ocuparea unei părţi din ţară. Cel de-al doilea război dacic (105-106) s-a terminat cu nfrngerea lui Decebal şi sinuciderea acestuia, regatul său fiind cucerit şi transformat n provincia romană Dacia. n anul 106 se formează provincia Dacia propriu-zisă, cuprinznd vestul Olteniei, Banatul şi cea mai mare parte a Transilvaniei. Aceasta este organizată ca provincie imperială, lucru explicabil prin faptul că se afla chiar la graniţa Imperiului.
ncepand cu 234, o serie de evenimente slăbesc puterea Romei. Legiunile din Pannonia şi proclamă propriul mpărat, din 236 Maximinus Thrax (primul Imparat Roman de origine barbară) se află n razboaie continue cu Dacii Liberi şi Sarmaţii, n cele din urmă fiind asasinat de propriile trupe, ntre 238 - 251 Goţii şi Carpii ntreprind o campanie de raiduri devastatoare asupra provinciilor romane Dacia şi Moesia (Oltenia, Munenia şi Moldova n Nordul Dunării), asediind oraşe situate adnc n Balcani şi destabiliznd Imperiul Roman - Decius e primul impărat roman care moare pe campul de luptă. In timpul lui Gallienus romanii pierd controlul n Dacia n fata Goţilor şi a Carpilor, cu excepţia unor fortificaţii ntre rul Timiş şi Dunăre. După retragerea romană, teritoriile fostei provincii Dacia au făcut parte din regatul Vizigoţilor. n secolul IV, aceştia au fost alungaţi spre vestul Europei de invaziile hunilor europeni.
Populaţia romnă (amestecul elementului Dac cu cel Roman) stabilită, de regulă, pe văile apelor montane (aşa numitele ţări)  a suportat cu stoicism năvălirile hoardelor nomade. Dintre acestea slavii, un popor paşnic a lăsat adnci urme nainte de a se stabili sub numele de Bulgari n sudul Dunării şi sub numele de Srbi pnă n regiunea Cosovo din actuala Serbie.
Hunii lui Atila, care au creat Ungaria au lăsat parte din hoarde pe teritoriu Transilvaniei care a devenit astfel parte din Ungaria pe la nceputul mileniului 2. Ungurii lui Atila au convieţuit paşnic cu localnicii romni majoritari care şi-au păstrat limba, religia şi obiceiurile cu toată asuprirea suferită.
După primul război mondial, n 1919 ungurii au acceptat de nevoie un referendum al populaţiei din Transilvania. Prin marea adunare de la Alba Iulia populaţia Transilvaniei sa exprimat pentru alipirea la Regatul Romniei, cu toate că Ungaria a condus peste 1000 ani această regiune şi o consideră perla Ungariei.
Cu totul similar, populaţia albaneză majoritară din Cosovo şi obţine independenţa şi suveranitatea printr-un referendum.
Nu văd cum, după cele 2 precedente din istoria romnă, politicienii să nu accepte recunoaşterea noului stat. Este un act de cruzime care calcă n picioare toată istoria ţării.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica