referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Suceava in vremea lui Alexandru cel Bun

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi, noul pârcălab al Sucevei, jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“...

Varianta Printabila 


1 Suceava

Istoric


Teritoriul oraşului Suceava şi mprejurimile sale au fost locuite, aşa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, ncepnd chiar din paleolitic. n sec. II-III exista aici o aşezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevnd şi puternice influenţe romane.
n epoca migraţiei şi n secolele următoare populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască pe aceste meleaguri, iar n sec. XIV, n 1388, Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei.
ncepnd cu domnia lui Petru I (circa 1395 - 1391), cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Ţării Moldovei, această funcţie ndeplinind-o şi n vremea lui Aron Vodă (1592 - 1595), Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. Odată cu Alexandru Lăpuşneanu, reşedinţa domnească s-a mutat la Iaşi.
Lngă oraş s-au aflat două cetăţi, una mai veche la Şcheia, alta puţin mai nouă, ce se vede şi astăzi. ntre cele două s-a dezvoltat, ncă din prima parte a sec. XIV, oraşul. Cetatea Şcheia, una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova, dar cu o existenţă scurtă, a fost dărmată n timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a avut timp de trei secole un rol important n viaţa politică a Moldovei.
n evul mediu, oraşul era populat cu romni, dar şi cu germani, maghiari şi armeni, ultimii avnd dreptul de a-şi alege un şoltuz propriu (ce purta numele de "voit").
n 1775, odată cu restul părţii de nord a Moldovei ce va purta numele de Bucovina, mare parte din Suceava a fost ncorporată n Austria habsburgică, revenind la ţara-mamă n 1918 (graniţa cu Romnia trecea chiar pe la sud-est de oraş).
Din Suceava, Alexandru cel Bun a condus ţara timp de 32 de ani, mărind cetatea şi ntărindu-i zidurile. n 1401, aici s-a stabilit şi Mitropolia Moldovei.
n 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni, iar oraşul Suceava era menţionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum şi a unor mărfuri de export ale Moldovei.
Epoca de apogeu avea sa fie nsă n timpul lui Ştefan cel Mare (1437 - 1504). n vara anului 1476, ambiţiosul Mohamed II şi-a ncercat norocul sub zidurile cetăţii, dar drza rezistenţă a moldovenilor i-a frnt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă n mod ruşinos. Ştefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare. n 1497, 21 de zile şi nopţi n şir, tunurile leşilor au bătut n ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forţa armelor.
La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă n cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi, noul prcălab al Sucevei, jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Romneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“.
Suceava trăieşte pentru o clipă marele vis devenit realitate, primind oştile marelui voievod Mihai. Apoi, asupra oraşului s-au aşezat vremuri grele, intrnd tot mai mult n anonimat.
n 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care Austria a avut-o n timpul conflictului militar dintre Turcia şi Rusia (1768 - 1774), a primit o parte din teritoriul Moldovei (Bucovina) n care se află şi Suceava. Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu a stat sub stăpnire habsburgică.
n vremea primului război mondial foarte mulţi bucovineni au fugit n Moldova şi s-au nrolat n armata romnă.
Etimologie
Simion Dascălul n Letopiseţul Ţării Moldovei pnă la Aron vodă: "Suceava scrie (Grigore Ureche) că o au descălecat nişte cojocari ungurşti, ce să chiamă pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungurească să chiamă Cojocărie." Numele se compune din magh. "szűcs" (pronunţat: "suci"), n trad. "cojocar", "suci" + sufixul slavo-romn –eavă, rezultnd cojocăr/ie (n maghiară szűcs/sg). Originea slavă /bulgară/ sau romnă a sufixului –eavă prezent n cuvintele glc/eavă, izn/oavă, ispr/avă etc. este dezbătută şi astăzi Alexandru Ciorănescu: Dicţionarul etimologic al limbii romne 3760.
De la rul Suceava, al cărui nume vine din romnescul soc (specie de arbuşti), articulat socea + sufixul slav -va (prezent şi n Mold/o/va) (KISS Lajos: Fldrajzi nevek etimolgiai sztra /n trad. Dicţionarul etimologic al numelor geografice/, Akadmiai Kiad, Budapesta, 1980). Această etimologie este problematică, fiindcă forma articulată a substantivului soc este "socul", nu "socea".

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica